[cseh_17]

Timisoara - Arad.

[Chagall]

cseh_17, la 02 august 2011 - 13:05, a spus:

Timisoara - Arad.

RegioTrans si pe Timisoara - Arad? wtf?!?

[Raoul94]

RegioTrans are si ruta Brasov - Arad

[zofei.2006]

cseh_17, la 02 august 2011 - 09:25, a spus:

Acuma doctore, acem o rugaminte catre tine! Explica-ne te rog care este treaba cu numarul acela lung de pe locomotiva din prima poza, si de pe Regio. Ce ce inseamna!

Va mai explicat dar vad ca ati uitat, va mai repun si eu inca o data ce a scris dr2005:

"Numărul ăla ,,kilometric" este un cod conform cu normele UIC pentru ,,marcajul unificat al vehiculelor de cale ferată", după care poţi să identifici perfect locomotiva doar dacă îi vezi numărul, treaba asta fiind valabilă pentru orice administraţie membră UIC. De exemplu, dacă te duci la un neamţ şi îi arăţi codul ăsta ăşi dă seama automat că e vorba de o locomotivă din România. În plus, am observat că se practică păstrarea aceleiaşi serii pentru un tip de locomotivă, indiferent pe unde circulă. De exemplu, Taurusul e seria 1016 şi la nemţi şi la austrieci şi la unguri...
Prima grupă de cifre (91) arată regimul vehiculului;
A doua grupă (53) este codul ţării;
A treia grupă (0477) este seria vehiculului;
A patra grupă (742) este numărul de ordine al vehiculului în cadrul seriei;
Ultima cifră e cifra de autocontrol."

[cseh_17]

Ok. Regim. Mai exact. Autocontrol... Mai exact? Si atunci ceea ce stiam pana acum "clasa" numai este valabil?

[Dr2005]

Filmul cu locomotiva e vechi... nu a circulat prea mult aşa (probabil avea o roată pe o osie cu diametrul mult mai mic decât cealaltă roată a osiei), s-a trecut prin RR şi au fost schimbate toate roţile, astfel că acum nu mai sunt probleme.

Mersul pe Arad - Timişoara: http://regiotrans.ro...7&relatie_id=35

[Raoul94]

Nu stiu cati dintre colegi de forum stiu despre asta : Gara Timisoara Vest




Linia 1 nu mai este folosita iar pe Linia 2 opreste singurul tren de persoane care are stationare in aceasta gara , P1449x
TM Nord - Cruceni , Regiotrans .



Si inca o poza din gara TM Nord - Acceleratul Timisoara N. - Arad .

[dAImon]

De multă vreme (ani) nu mai intră trenuri în Gara Vest. Mă întreb de ce continuă să bage Cruceni acolo în loc să vină la Nord ... probabil aduce ceva navetişti la o fabrică din Freidorf.

Intenţionezi să "documentezi" şi celelalte gări?

[Andy]

dAImon, la 03 august 2011 - 04:15, a spus:

De multă vreme (ani) nu mai intră trenuri în Gara Vest. Mă întreb de ce continuă să bage Cruceni acolo în loc să vină la Nord ... probabil aduce ceva navetişti la o fabrică din Freidorf.
[...]

De la Wikipedia, enciclopedia liberă:

Citeaza

Calea ferată Timișoara–Cruceni
Calea ferată Timișoara-Cruceni este o magistrală secundară de cale ferată (magistrala CFR 926) care leagă municipiul Timișoara de localitatea Cruceni, în sud-estul județului Timiș. Are o lungime totală de 49 km.
Istorie
A fost dată în folosință la data de 31 iulie 1887

Mersul trenurilor Relatia: TIMIŞOARA NORD---CRUCENI hcv.

Aceasta postare a fost editata de andy: 03 august 2011 - 09:41

[Raoul94]

dAImon, la 03 august 2011 - 04:15, a spus:

Intenţionezi să "documentezi" şi celelalte gări?

Probabil ca da , sa vedem cum stau cu timpul . Dar oricum ce mai am ? Gara De Nord o Stie Toata Lumea , Gara de Est ( semi - cunoscuta ) si Gara De Sud mai ramane .

[cseh_17]

Cu o putina intarziere vin si eu cu pozele de marti.

"Regina Banatului" aka 60-EA1-0106 pe o ruta neobisnuita, chiar am auzit mecanicul zicand ca "tare dor io fost de linia asta..."



Manevrantul aducand acceleratul de Mangalia...+ vagonul mentionat de Raoul.




2 "Schulzer"-e marfar faceau manevre prin gara...


Si pe final, locul unde isi face somnicul Regio...

[mile]

Raoul94, la 03 august 2011 - 10:54, a spus:

Probabil ca da , sa vedem cum stau cu timpul . Dar oricum ce mai am ? Gara De Nord o Stie Toata Lumea , Gara de Est ( semi - cunoscuta ) si Gara De Sud mai ramane .

Gara Semenic si triaj Ronat. Sunt curios daca mai functioneaza.

[Raoul94]

Triaj Ronat , filmat de mine :

[Vali]

Acela nu este DELOC Triajul Ronat!! este intrarea inspre Gara Timisoara NORD!!

[Visor]

Spor la salivat!
http://trenurilor.uniterre.com/
http://tren.transira.ro/Arhiva/

[dAImon]

Încă-mi amintesc coperţile din '96, '98 şi '99

[cseh_17]

Apropo. Banuiesc ca stit ca pe vremuri erau acele carti, care contineau mersul trenurilor. Nu am mai vazut asa ceva de ani buni... Se mai gaseste undeva de cumparat?

[Dr2005]

Apar în decembrie, dar se epuizează destul de repede... evident, în fiecare an sunt mai scumpe cu 2 - 3 RON decât în anul precedent şi, de obicei, cu vreo câteva pagini mai subţiri.

[BogdanTm]

Fosta cale ferată Anina - Portul Secul

http://www.vestul.ro...ws/4543/bun.jpg

St.E.G. (Staatseisenbahngesellschaft) a realizat în perioada 1855-1920 în Banatul de sud câteva lucrări tehnice şi de artă absolut inegalabile: calea ferată Oraviţa-Anina, tunelul Reşiţa-Doman, lacul Breazova şi zecile de kilometri de canale, apeducte şi tuneluri care adunau sursele de apă din Semenic, aducându-le până la centrala electrică Grebla, primele locomotive de pe actualul teritoriu al României etc.



Însă poate principala nereuşită a acelei perioade rodnice a fost faptul că nu s-a stabilit o legătură feroviară directă între Reşiţa şi Anina, deşi acestea nu sunt separate decât de 30 km în linie dreaptă.
Acestea erau principalele două centre industriale ale Societăţii în Banat, iar economiile lor erau absolut complementare, uzinele reşiţene utilizând pe scară mare cărbunele extras la Anina. Din 1858 începea construirea unei uzine de fier şi la Anina, care în 1861 îşi aprindea primul furnal. (1) Însă în 1913 acolo era oprită activitatea siderurgică din cauza lipsei de minereu de fier şi datorită mai marii rentabilităţi a producţiei de oţel de la Reşiţa. În schimb, minele de cărbuni din Anina deveneau tot mai importante în urma creşterii consumului de cocs de la Reşiţa.
Din aceste motive, o legătură directă era esenţială. Însă ea se va realiza foarte greu şi va dura extrem de puţin. În 1873 erau date în folosinţă liniile industriale Reşiţa-Secul şi Reşiţa-Bocşa-Ocna de Fier. Conform lui Ion Păsărică, prima dintre acestea avea să prezinte mai târziu o ramificaţie la capătul său în sus, până la Portul Secul, unde erau încărcaţi în vagoane buştenii aduşi dinspre Semenic pe Canalul principal. Linia avea ecartamentul de 948 mm şi era folosită în scop industrial şi pentru transportarea lemnului din pădurile învecinate. Traseul ei era: Reşiţa Fabrică – Podul Secul – Secul (km 12,4).

În 1875 s-a deschis o linie cu ecartament de 700 mm pentru minele de cărbuni din Secul, de către Compania “Mina Secul”. În lungime totală de 2,1 km, aceasta era folosită şi ea ca o linie forestieră. Tronsoanele sale vor fi închise treptat în 1931, 1941, 1961, 1965 şi definitiv în 1971.
În anii 1907-1908, calea ferată Reşiţa-Bocşa Germană a fost completată, pe lângă linia îngustă existentă până atunci, cu una cu ecartament normal, foarte importantă pentru a face legătura cu Timişoara. Prin aceasta se făcea posibilă o legătură şi între Reşiţa şi Anina, însă cu un ocol incredibil de 224 km, pe traseul Reşiţa-Bocşa-Voiteg-Vârşeţ-Iasenova-Oraviţa-Anina, în condiţiile distanţei aeriene de numai 30 km! Transporturile în ambele direcţii deveneau tot mai numeroase datorită dezvoltării minelor de cărbuni şi uzinelor de la Anina, ca şi a uzinelor metalurgice de la Reşiţa. Producţia de cărbune de la Secul şi Doman nu mai putea acoperi necesarul uzinelor reşiţene, care aveau absolută nevoie de cărbunii extraşi în cantităţi mari la Anina. Pe de altă parte, minereul de fier existent o vreme la Anina nu mai putea asigura necesarul uzinelor de acolo, trebuind să fie completat cu minereu care provenea de la Ocna de Fier şi Dognecea. Însă transportul făcându-se pe rute foarte ocolite, impieta mult asupra rentabilităţii celor două uzine. După cum s-a văzut, cea din Anina a şi trebuit să fie închisă în 1913 din această cauză.


În aceste condiţii, St.E.G. a luat în sfârşit hotărârea de a construi o linie directă pentru traficul de mărfuri dintre Reşiţa şi Anina, estimat pe atunci la aproximativ 50.000-60.000 de vagoane anual. Dar Căile Ferate Maghiare (M.A.V.) s-au opus cu îndârjire construirii unei asemenea linii directe, întrucât prin aceasta ele ar fi pierdut foarte mult din traficul efectuat pe propriile lor linii. Pentru a determina Societatea St.E.G. să nu îşi pună în aplicare proiectul, M.A.V. a asigurat acesteia prin Convenţia încheiată la 31 mai 1891 importante reduceri pentru transporturile reciproce dintre cele două localităţi.
St.E.G. a considerat aceasta numai ca o soluţie provizorie, dorind pe mai departe construirea unei legături feroviare directe. Nu a reuşit însă sub nicio formă să obţină acordul M.A.V. în acest sens. Tot ce a putut obţine, prin intermediul comerciantului Petre Brancovici din Caransebeş, a fost în 1907 un act de concesiune pentru construirea şi exploatarea liniei secundare de cale ferată Oraviţa-Jidovin (Berzovia)-Bocşa-Reşiţa pe o perioadă de 90 de ani. Această linie avea să fie dată în folosinţă la 28 noiembrie 1908. Prin ea, distanţa feroviară dintre Anina şi Reşiţa era scurtată cu aproape 100 km, de la 224 la 127 km, însă tot foarte mult faţă de distanţa directă.
În 1917, M.A.V. a preluat această linie de la Societatea de Cale Ferată vicinală Oraviţa-Reşiţa înfiinţată de Petre Brancovici, menţinând însă privilegiile deţinute acolo de Societatea St.E.G. Contractele încheiate de St.E.G. cu M.A.V. aveau să fie reînnoite între U.D.R. şi Căile Ferate Române la 1 ianuarie 1929. Însă statul român nu a mai recunoscut obligaţiile asumate de M.A.V. în 1908 privind reducerea cheltuielilor pentru transporturile pe traseul Anina-Oraviţa-Bocşa-Reşiţa pe o perioadă de 30 de ani.
În aceste condiţii, era reactualizat proiectul liniei directe. El însă nu a fost concretizat nici până la izbucnirea celui de-al doilea război mondial. În 1935 Ion Păsărică menţiona numai existenţa liniei Anina-Megiureca-Valea Caraşului, construită în scopuri forestiere în 1911 şi având lungimea de 18 km. Ea avea să fie prelungită chiar în timpul războiului, între 1941 şi 1945, până la Portul Secul, unde făcea legătura cu vechea linie Secul-Reşiţa. Conform cercetătorilor austrieci Roland Beier şi Hans Hufnagel, traseul iniţial: Anina – Tunel Celnic (km 3) – Răfuişte – Mărghitaş (km 7) – depoul Megiureca, construită în 1910, a fost prelungită în două tronsoane astfel: Comarnic (km 16) – Topliţa (km 21) – Padina Goală (km 22,7) în 1941-1945 şi La Pini (Cota 603) – La Sălcii – Portul Secul (km 37) în 1942-1945. Cele două tronsoane s-au întâlnit la Padina Goală sau Padina Seacă, stabilindu-se în sfârşit o legătură mai firească între Reşiţa şi Anina. Aceasta era însă făcută prin transbordarea mărfurilor la Portul Secul, în locul în care şi până atunci erau încărcaţi buştenii aduşi pe canal. Linia forestieră Anina-Portul Secul, în lungime de 37 km, avea ecartamentul de 700 mm, iar linia Portul Secul-Reşiţa, cu ecartament de 948 mm, avea 12,4 km. Distanţa totală Reşiţa-Anina, prin Secul, era acum deci de 49,4 km, cu o reducere semnificativă faţă de ocolul practicat până atunci.
În timp, liniei Secul-Anina i-au mai fost adăugate numeroase ramificaţii pentru transportarea lemnului. Acestea au fost, conform celor doi autori austrieci:
Megiureca – Jervanu (km 6) – Izvorul Iovii (km 8), construită în 1909 şi desfiinţată în 1971;
Izvorul Iovii – Izvorul Mare (5 km), construită în 1909, i-au mai fost adăugaţi 2,5 km în 1927, fiind desfiinţată în 1971;
alte cinci scurte ramificaţii, cu lungimi cuprinse între 0,5 şi 2 km, în 1927;
Megiureca – Terie (4 km), construită în 1941 şi desfiinţată în 1962;
Comarnic (0,5 km);
Padina Goală – Cioaca Mare, două legături totalizând 1 km, în 1946. (16)


sursa: vestul.ro

Inca o parte putin cunoscuta din istoria feroviara a Banatului...Mi se pare mai mult decat intersant articolul,pentru ca majoritatea acestor informatii imi erau total necunoscute..

Aceasta postare a fost editata de BogdanTm: 07 august 2011 - 14:13

[cseh_17]

Cu o mica intarziere, Regina pe Timisoara - Arad...