Aceasta postare a fost editata de buback: 12 noiembrie 2014 - 19:42
Piata Unirii in reabilitare - zona pietonala in cartierul Cetate (finalizat) - din fonduri UE, constructor: ROMPREST
#801
Postat 12 noiembrie 2014 - 19:41
#802
Postat 12 noiembrie 2014 - 20:14

Florin.B RATT, la 12 noiembrie 2014 - 19:17, a spus:

In schimb au lasat Ambrozia sa creasca pe santierul din Cetate, nu stiu de ce Politia Locala nu amendeaza Primaria...
#803
Postat 13 noiembrie 2014 - 11:25
Citeaza
Tu ti-ai amenda "seful" care iti plateste salariul?...

Chiar ma gandeam ca daca placile rosii le mai tai cumva ca sa se potriveasca la unghiuri pe langa sine, piatra cubica va fi si mai greu de taiat sau cioplit la unghiurile necesare pe langa sine, fiind si mult mai marunta, mica, fata de placile rosii!...Lucru al naibi de migalos!...
#804
Postat 14 noiembrie 2014 - 02:29
Piatra cubica este ajustata prin cioplire.
#805
Postat 16 noiembrie 2014 - 11:08

poza de la EYE IN THE SKY https://www.facebook...6822?fref=photo
Aceasta postare a fost editata de InF3rNO0o: 16 noiembrie 2014 - 11:08
#807
Postat 16 noiembrie 2014 - 11:45
Citeaza
Pai au plecat la votare...

#808
Postat 16 noiembrie 2014 - 11:52
#810
Postat 20 noiembrie 2014 - 20:38
Stie cineva ce reprezinta acele caractere arabe de pe fatada Facultatii de Muzica din poza lui doppler? Nu le-am remarcat niciodata
http://oi58.tinypic.com/35jlfk8.jpg
#812
Postat 20 noiembrie 2014 - 21:40

#813
Postat 20 noiembrie 2014 - 22:08
Citeaza
După Revoluţia de la 1848, toponimicul „ Piaţa Libertăţii” a înlocuit vechea denumire sub care locuitorii acestui oraş o botezaseră anterior: Piaţa de Paradă („Paradeplatz”), fiindcă aici se găsea comandamentul administrativ al Banatului şi al Timişoarei, iar în acest spaţiu se desfăşurau în mod tradiţional paradele militare.
...
În partea de nord a acestui spaţiu istoric plin de semnificaţii se ridică ”Primăria Veche”, considerată la 1731 „ primăria comunităţii germane”. Construcția a fost realizată în perioada 1731-1734 după proiectul unui arhitect italian, care a şi supravegheat înălțarea edificului.
Înfăţişarea actuală diferă de aceea iniţială, fiindcă faţada construcţiei a fost refăcută de câteva ori, având azi un aspect eclectic, banal, mai ales că ornamentaţia în stil baroc a fost modificată cu una în stilul renaşterii târzii.
Ne-a atras însă atenţia o modestă placă montată în dreapta intrării, despre care circulă tot felul de legende în Timişoara.

Apropiindu-ne şi fotografiind ciudata piatră veche de secole, am constat că scrierea era realizată cu caractere arabe, având o caligrafie specifică de mijloc de Ev Mediu.
Materialele documentare precizează că placa aceasta este o ultimă relicvă din această piaţă, care aminteşte de vremurile în care aici existau cu totul alte clădiri, un bazar turcesc, practic o altă lume.
Aceleaşi surse afirmau, fructificând probabil legendele apocrife, că pe locul primăriei celei vechi se afla o baie turcească, care s-ar fi găsit la intersecţia actualelor străzi: V. Alecsandri şi Praporgescu, pe latura de vest a Pieţii iar inscripţia ar fi atestat acest lucru, deşi nimeni nu putea să aducă dovada clară a celor afirmate.[1]
Chiar unele surse documentare susțin, în pofida evidenţei, că inscripţia ar data din primul deceniu al secolului XVII. Marele orientalist Aurel Decei a infirmat această teorie, în urmă cu câteva decenii, considerând-o eronată. Ce folos, însă, legenda băii turceşti persistă.
...
Mărturisesc faptul că nu cunosc deloc limba turcă, însă textul fiind scris cu litere arabe am încercat să înţeleg sensul acestuia, ştiind că multe dintre cuvintele ce formează vocabularul limbii turce provin din limba arabă.
O mare dificultate o constituia scrisul foarte stilizat, alambicat am putea spune, fapt care îngreuna identificarea ordinii literelor acestei inscripţii.
...
Știind că anul 1643 este o dată certă, incontestabilă, am dedus imediat și numele Sultanului care domnea în acea perioadă: Sultanul Ibrahim I (1640 –1648). Acesta mai este cunoscut în istoriografie sub numele IBRAHIM KHAN, fiind fiul lui AHMED KHAN.
...
Transliterând cu grafie latină, inscripția se citește în turcește astfel:
”TARIH BINA KALE KEBIR
ZAMAN SULTAN IBRAHIM KHAN”
1053
Traducerea în limba română:
DATA CONSTRUIRII MARII CETĂŢI:
ÎN VREMEA SULTANULUI IBRAHIM KHAN
1643
...
Așadar, nici vorbă de baie turcească, sau de ” vreme de groază sub Ibrahim Ehan”, ori alte aserțiuni privind datarea cu aproximație a textului, în primele decenii ale veacului al XVII-lea.
Coroborând datele amintite de Evlia Celebi cu data acestei inscripții, avem un tablou concordant asupra locului unde a fost postată inițial acea inscripție (pe zidurile MARII CETĂŢI a Timişoarei), a datei 1643, precum şi numele cârmuitorului din acea epocă: Sultanului IBRAHIM KHAN.
În acest fel, am rezolvat o enigmă veche de secole, fără să cunosc măcar limba turcă, ceea ce înseamnă că ar trebui să vin mai des în oraşul Timişoara: cine ştie ce inscripţii de acest gen mai pot afla !
Dan Toma Dulciu
19.02.2013
Dan Toma Dulciu
#814
Postat 21 noiembrie 2014 - 01:13

Traducerea a fost postata si aici
http://www.skyscrape...&postcount=2209
Citeaza
Asadar, in acea inscriptie scrie:
"Cladita de un rob [*adica anonim], in timpul Ibrahim Sultan Han anul 1053" -> ceea ce coincide cu anul gregorian 1644.
Cu alte cuvinte, era o cladire de interes public, iar donatorul care a finantat nu a dorit ca numele lui sa ramana inscris. Cel mai probabil ca era baia publica din apropiere, asa cum presupun si istoricii.
Aceasta postare a fost editata de sorinm: 21 noiembrie 2014 - 01:18
#819
Postat 23 noiembrie 2014 - 22:32
P.S. Legat de Libertatii, se vede ca vechea trecere a caii au lasato acolo. Se stie ce se va face cu ea pana la urma? Sper ca nu va ramane asa...
#820
Postat 23 noiembrie 2014 - 23:02