[SPECTR-2]

Cea mai bună veste de la hibride încoace!
Solaris a depus contestație pentru licitația de troleibuze, în contextul încălcării caietului de sarcini de către Bozankaya! Așadar, acum avem șanse uriașe să se anuleze! Cum contestația e mult prea mare, vă ofer link spre Tramclub.

[SPECTR-2]

În ultima zi, a depus și Astra contestație la CNSC pentru tramvaie (spre deosebire de Solaris, care a depus contestație la Tribunalul București). Un articol de pe Economica:
https://www.google.c...d=1573801045083

Citeaza

Tramvaie noi în Bucureşti: Astra Vagoane Călători contestă câştigarea licitaţiei de către turcii de la Durmazlar Astra Vagoane Călători a depus joi contestaţie împotriva rezultatului licitaţiei pentru 100 de tramvaie noi la Bucureşti, câştigată de turcii de la Durmazlar. Întârzie astfel sosirea noilor tramvaie în Capitală. 14 noi, 2019 | Anemona Andone | ECONOMICA.net Producătorul de material rulant de la Arad şi-a înregistrat contestaţia la Consiliul Naţional de Soluţionare a Contestaţiilor (CNSC) pe 14 noiembrie (foto jos).

În funcţie de perioada soluţionării contestaţiei se prelungeşte şi termenul sosirii noilor tramvaie la Bucureşti.

Amintim că la licitaţia pentru cele 100 de tramvaie noi, Primăria Capitalei a declarat câştigătoare oferta turcilor de la Durmazlar, care s-a situat pe primul loc cu un punctaj de 99,61 puncte.

După câştigarea licitaţiei de către producătorul din Turcia a urmat un scandal mediatic, în care Primăria Capitalei a fost acuzată de secretizarea licitaţiei. În replică, Durmazlar a anunţat că a depus 171 de documente în cadrul licitaţiei, iar unele dintre ele conţin secret de proprietate intelectuală sau de companie, clasificate drept "confidenţiale". Producătorul din Turcia a precizat că poate produce 200 de tramvaie pe an şi are capacitatea de a livra produsele în termenul specificat.

Şi Primăria Capitalei a contrazis informaţiile potrivit cărora edilul general, Gabriela Firea, ar secretiza achiziţia publică a tramvaielor. Potrivit reprezentanţilor municipalităţii, nu Primăria Capitalei decide secretizarea sau declararea ca fiind confidenţială a documentaţiilor, ci fiecare operator în parte, în conformitate cu prevederile legii. Mai mult, Astra Vagoane, la rândul ei, a declarat ca fiind confidenţială o parte a ofertei.

Pe lângă cele 100 de tramvaie de 36 de metri lungime cumpărate de Primăria Capitalei, Societatea de Transport Bucureşti (STB) mai cumpără 40 de tramvaie noi de 18 metri lungime.

Licitaţii pentru tramvaie au fost organizate în ultimii doi ani în mai multe oraşe din ţară, Astra Vagoane Călători câştigând contracte în cele mai multe dintre ele: Cluj – Napoca, Oradea, Galaţi şi Arad. Din informaţiile ECONOMICA.NET, producătorul din Arad nu mai poate livra însă până la finele anului primele tramvaie din licitaţiile câştigate deja.

[SPECTR-2]

Tot la cei de la Economica am găsit un articol despre contestația celor de la Solaris:
https://www.google.c...KiVgdwvn5m1vndP

Citeaza

Situaţie incredibilă la Bucureşti: deşi nu au depus ofertă, polonezii contestă câştigarea licitaţiei pentru 100 de troleibuze de către turci Polonezii de la Solaris Bus&Coach contestă la Tribunalul Bucureşti câştigarea contractului pentru 100 de troleibuze de către turcii de la Bozankaya, care au depus şi singura ofertă la licitaţia Primăriei Capitalei. Dacă vor avea câştig de cauză polonezii, licitaţia va fi anulată, astfel că noile troleibuze nu vor sosi prea curând în Bucureşti.

"Solicităm anularea actelor emise de autoritatea contractantă prin care a fost declarat câştigător asocierea Bozankaya Otomotiv – Sileo Gmbh", se arată în contestaţia depusă la Tribunalul Bucureşti de către producătorul polonez Solaris Bus&Coach.

Polonezii susţin că oferta turcilor este neconformă şi trebuie respinsă. Acest lucru ar atrage după sine anularea licitaţiei pentru cele 100 de troleibuze noi pentru Bucureşti.

Amintim că Primăria Capitalei a lansat pe 5 februarie 2019 licitaţia pentru achiziţia a 100 de troleibuze, valoarea estimată a contractului fiind de 214,49 milioane de lei.

Până la termenul limită din 15 aprilie a depus ofertă doar asocierea turco – germană Bozankaya – Sileo. De asemenea, conform datelor din platforma de achiziţii publice SICAP, comisia de evaluare a primit aviz confom necondiţionat din partea Agenţiei Naţionale de Achiziţii Publice (ANAP) pentru fiecare etapă de evaluare a singurei oferte depuse în cadrul licitaţiei, semn că oferta producătorului din Turcia ar fi conformă.

Mai mult, nu este clar de ce polonezii au aşteptat până la declararea ofertei câştigătoare să depună contestaţie.

Cele 100 de troleibuze noi care ar trebui să ajungă în Bucureşti vor avea 12 metri şi podea complet coborâtă pe toată lungimea vehiculului, conform cerințelor din caietul de sarcini. Un troleibuz va avea capacitate de transport de minimum 96 persoane din care minimum 24 pe scaune. Pentru o capacitate de transport ofertata mai mica decat cea solicitata prin caietul de sarcini oferta devine neconforma. De asemenea, construcţia caroseriei troleibuzului trebuie să fie realizată în conformitate cu regulamentele CEE-ONU în vigoare.
Garanția pentru troileibuze va fi de minim 240.000 km sau patru ani de funcționare. De asemenea, ulterior primilor patru ani, se va aplica garanția extinsă pentru încă minim patru ani sau 240.000 km, fiind asigurate toate piesele ce țin de uzură normală și defecte.
De asemenea, troleibuzele vor avea un sistem de stocare a energiei electrice, garantat 480.000 km sau opt ani de circulație. Autonomia va fi de 20 km pentru fiecare cursă, cu posibilitatea de încărcare rapidă și lentă a bateriilor de stocare. Captatorii vor avea sistem de retragere automată cu acționare pneumatică și repunere pe fir cu frânghii.

[Florin.B RATT]

Sa zicem ca va castiga Astra... Sunt mega curios: in cati ani vor livra 100 de tramvaie?

[SPECTR-2]

În 4 ani, după noul grafic de livrare cerut:
- 1 tramvai la 12 luni de la semnarea contractului pentru omologarea AFER, la 15 luni de la semnarea contractului livrat (anul 2, luna 3), ceea ce cred că pot să facă fără mari probleme, având în vedere noul termen de livrare de la Cluj.
- câte 4 tramvaie lunar până în anul 4, luna a 3-a.
- 3 tramvaie în anul 4, luna a 4-a.
Până acum, ritmul de livrare pentru un singur contract este de 1-2 pe lună, și asta doar în hala de la Arad. Dacă activează și hala de la București, cu o capacitate de producție cel puțin egală, din moment ce aici ar fi focusați doar pe acest contract, ar fi ok.
Iată noul grafic în format .png, de pe MetrouUșor:
 tram1.PNG (181.71K)
Number of downloads: 9
 tram2.PNG (39.56K)
Number of downloads: 9
În concluzie, cred că Astra va face față, acum având toate normativele europene puse la punct, și sper că și-au învățat lecția cu comanda pieselor din timp. Dacă nu, asta e, să plătească penalizări. Așa se întâmplă dacă PMB nu a lăsat Alstom sau Skoda să se bage prin condițiile absurde din caietul de sarcini și termenii limită scurți. Iar dacă faptul că Astra ar câștiga e bun sau nu, pot doar să spun un singur lucru: Time will tell... Însă parcă mai bine decât turcisme. Să mă ferească Dumnezeu, nu am nimic cu turcii sau companiile turcești, doar că după tunul celor 400 de Otokare slab calitative, ți se cam acrește... Și după încălcarea grosolană a caietului de sarcini de la troleibuze a Bozankaya, ți se cam taie de tot pofta de ele.

Aceasta postare a fost editata de SPECTR-2: 15 noiembrie 2019 - 19:59

[Florin.B RATT]

Calculul tau e ok, daca nu ar mai avea nicio alta comanda in urma altor licitatii la care vad ca participa cu ochii inchisi.
Oricum, daca castiga contestatia, pregatesc popcorn-ul. Sa inceapa distractia. Singura teama e ca la livrarea ultimului vagon din cele 100, sa fiu eu prea batran pentrtu astfel de distractii.

[SPECTR-2]

Singura licitație pe care o mai au în plan în sensul că au participat e cea de la Botoșani, unde concurează tot cu Durmazlar. În rest, doar comenzile existente, minus Galați, unde, din câte văd, nu mai are primarul bani.

Aceasta postare a fost editata de SPECTR-2: 15 noiembrie 2019 - 21:47

[SPECTR-2]

16 noiembrie e o zi importantă pentru transportul în comun bucureștean. Mai precis, pentru metrou. Pe data de 16 noiembrie 1979, acum 40 de ani, intra în folosință primul tronson de metrou românesc, al magistralei M1, anume Timpuri Noi - Semănătoarea (actual Petrache Poenaru). Acesta avea 6 stații: Timpuri Noi, Piața Unirii 1, Izvor, Eroilor, Grozăvești și Semănătoarea, plus depoul Ciurel (aferent stației Semănătoarea). Trei zile mai târziu, magistrala începuse serviciul regulat cu pasageri, iar ceremonia oficială de inaugurare a avut loc o lună mai târziu, pe 19 decembrie 1979, în prezența lui Nicolae Ceaușescu, fiind și singura oară când acesta a mers cu "trenul galben fără cai". Vă invit să urmărim o evoluție a acestui mijloc de transport unic în România, conform Wikipedia:
https://ro.m.wikiped..._Bucure%C8%99ti

Citeaza

Prima linie, M1, a fost dată în folosință pe 16 noiembrie 1979, între Semănătoarea și Timpuri Noi, în beneficiul călătorilor din 19 noiembrie 1979 iar inaugurarea oficială a avut loc o lună mai târziu, pe 19 decembrie 1979. Lungimea liniei era de 8,63 km și avea 6 stații. După aceasta, au fost deschise în ordine următoarele segmente:

28 decembrie 1981: M1 Timpuri Noi - Republica; 10,1 km, 6 stații
19 august 1983: M1 (în prezent M3) Linia Eroilor - Industriilor; 8,63 km, 4 stații (Gorjului a fost adăugată ulterior)
22 decembrie 1984: M1 Semănătoarea - Crângași; 0,97 km, 1 stație
24 ianuarie 1986: M2 Piața Unirii 2 - Depoul I.M.G.B.; 9,96 km, 6 stații (Tineretului și Constantin Brâncoveanu adăugate ulterior)
6 aprilie 1986: M2 Tineretului; 0,0 km, 1 stație
24 octombrie 1987: M2 Piața Unirii 2 - Pipera; 8,72 km, 5 stații (Piața Romană adăugată ulterior)
24 decembrie 1987: M1 Crângași - Gara de Nord 1; 2,83 km, 1 stație (Basarab adăugată ulterior)
28 noiembrie 1988: M2 Piața Romană; 0,0 km, 1 stație
5 decembrie 1988: M2 Constantin Brâncoveanu; 0,0 km, 1 stație
17 august 1989: M3 (în prezent M1) Gara de Nord 1 - Dristor 2; 7,8 km, 6 stații
Magistrala 3 a fost de fapt cea de-a doua construită. Fragmentul de linie dintre Eroilor și Industriilor a fost deschis pe 19 august 1983, funcționând ca o ramificație a magistralei 1. Anul următor, a fost deschisă o legătură între Semănătoarea și Crângași iar pe 24 ianuarie a fost dat în uz primul tronson al magistralei 2 cu depoul nou. Noua linie a legat Piața Unirii cu partea meridională a orașului, terminându-se la stația Depou IMGB. La 24 octombrie 1987 s-a prelungit linia 2 până la Pipera, dându-i forma sa actuală. Ulterior acest an, pe 24 decembrie, a fost deschisă și prelungirea magistralei 1 de la Crângași până la Gara de Nord. La data de 17 august 1989 linia 1 a fost mai extinsă până la Dristor, ceea ce a fost ultima investiție în metrou din partea guvernului comunist.

Perioada 1990-2010:

După revoluția română și căderea regimului lui Nicolae Ceaușescu, dezvoltarea rețelei a încetinit considerabil. Între 1990 și 2000 au fost deschise doar trei stații, incluzând două în tunelurile existente:

15 ianuarie 1990 (după alte surse mai 1991): M1 Republica - Pantelimon; 1,43 km, 1 stație;

26 august 1992: M1 Basarab; 0,0 km, 1 stație

31 august 1994: M3 Gorjului; 0,0 km, 1 stație (inaugurată jumătatea de stație în direcția vest, cealaltă jumătate în direcția est deschisă în 1998)

Pe 1 martie 2000 magistrala 4, având aproape 4 km de lungime și conținând patru stații a fost deschisă. Pe 1 iulie 2011 a fost deschis și segmentul 1 Mai - Jiului - Parc Bazilescu (2,62 km) din această magistrală.

De la Nicolae Grigorescu, o linie secundară (prelungirea Magistralei 3 Industriilor-Eroilor) spre est până la Linia de Centură a fost inaugurată pe 19 noiembrie 2008, având 4,75 km și patru stații: Nicolae Grigorescu, 1 Decembrie 1918, Nicolae Teclu și Anghel Saligny. Investiția în acest segment a fost de 145 de milioane de euro.

Lucrările la toate aceste magistrale fuseseră începute în perioada comunistă. Prima magistrală nouă planificată după schimbarea regimului a fost M5, care se afla încă în execuție la începutul anului 2016.

În a doua parte a acestei perioade s-au făcut achiziții importante de material rulant, fiind achiziționate 44 de trenuri Bombardier ce au înlocuit o parte din ramele IVA. De asemenea, activitatea de mentenanță a fost externalizată către Alstom pentru 15 ani, începând cu 1 iulie 2004, la un preț mai mare decât cel plătit pentru contracte similare în alte rețele de metrou, ceea ce a dat naștere unor bănuieli de corupție.

A doua perioadă de extindere:
În urma aprobării Strategiei globale de dezvoltare și modernizare a transportului cu metroul în București 2008-2030 a fost reluată extinderea rețelei de metrou atât prin extensii magistrale noi, cât și prin extinderi ale magistralelor aflate în exploatare.
Pe magistrala 4, segmentul 1 Mai - Jiului - Parc Bazilescu (2,62 km) a fost dat în exploatare la 1 iulie 2011, iar pe 31 martie 2017 a fost finalizat proiectul inițial al racordului, prin deschiderea segmentului Parc Bazilescu - Străulești. Pentru prelungirea magistralei până la Gara Progresul (cartierul Giurgiului) se desfășoară studii de fezabilitate și lucrări de proiectare. Lucrările la magistrala 5, prima concepută integral după Revoluția din 1989, au început în anul 2011, însă alocările bugetare insuficiente din 2012 și 2013 au redus mult ritmul lucrărilor, acest proiect fiind apoi inclus între proiectele care puteau beneficia de finanțare europeană.

În aceeași perioadă s-au făcut mai multe achiziții de material rulant: în 2011 au fost achiziționate 16 trenuri de tip CAF, iar după punerea lor în funcțiune în 2014, a fost semnat un contract pentru încă 8 trenuri, ce au fost livrate începând cu 2015. Un al treilea contract ce prevedea livrarea a până la 51 de trenuri pentru M5 a fost câștigat tot de CAF însă licitația a fost suspendată și ulterior anulată de CNSC în urma deschiderii unui dosar penal pentru acte de corupție. În decembrie 2015 un angajat al Metrorex și unul al CAF au fost trimiși în judecată pentru oferirea de informații secrete către CAF, respectiv pentru instigare la folosirea de informații secrete fiind condamnați în primă instanță la închisoare cu suspendare.

În al doilea deceniu al secolului XXI a fost constatată saturarea rețelei de metrou, și în special a liniei M2 datorată polului de birouri din zona de nord a orașului, dar și a vitezei comerciale reduse a RATB. Măsurile pe termen scurt au inclus mărirea numărului de mecanici pentru reducerea timpului de întoarcere la capetele de linie, evitarea sosirii simultane a trenurilor în ambele sensuri, precum și limitarea accesului călătorilor în stațiile de corespondență, pentru a ușura traficul.

La mulți ani metroului bucureștean! Un mijloc de transport unic în România, cu o istorie așa bogată, fără de care Bucureștiul nu s-ar descurca!

Aceasta postare a fost editata de SPECTR-2: 16 noiembrie 2019 - 20:29

[GPS]

Gorjului a fost, dacă nu mă înșel, ca parte a M1. Crîngași - Gara de Nord s-a numit TL (Tronson de legatură) nu M1. De asemenea nu trebuie uitat că inițial M3 trebuia să ajungă la Pantelimon, unde trebuia să existe Depoul Pantelimon. Ulterior Ceaușescu a ordonat ca linia să urmeze traseul pe sub Polizu și să ajungă la Dristor, Depoul Pantelimon fiind legat ulterior prin tunel din stația Republica, unul creat la suprafață, la capătul căruia se află singura stație cu un peron de pe rețeaua bucureșteană, Pantelimon.
Magistrala 3 veche reprezintă linia Gara de Nord - Dristor 2 inaugurată în anul 1989. Ulterior au fost organizate mai multe modificări, astfel din 1998 (sper să nu greșesc anul, oricum după 2000 sigur aceasta era situația) Magistrala 3 devine Eroilor - Industriilor, care se prelungește în 2009 până la Anghel Saligny (Linia de Centură la inaugurare).

[SPECTR-2]

În 2005, M3 încă era Pantelimon - Dristor 2, iar M1 era Eroilor - Industriilor (acum Preciziei). Știu sigur, pentru că aveam o hartă a Bucureștiului în ediția 2005, unde liniile așa apăreau.

Aceasta postare a fost editata de SPECTR-2: 16 noiembrie 2019 - 20:19

[SPECTR-2]

Amânarea deschiderii metroului din Drumul Taberei continuă. Noul termen: pe la mijlocul lui 2020. Un articol de pe Digi24:

Citeaza

Metroul din Drumul Taberei a primit un nou termen. Ministrul Tranporturilor spune că trenurile vor începe să circule abia în vara anului viitor.

Licitațiile pentru magistrala 5 a metroului bucureștean au început în 2008. În 2012 au început și lucrările pentru tronsonul Râul Doamenei-Eroilor, iar primul termen de finalizare a fost anul 2015. În urmă cu câteva luni, fostul ministru al Transporturilor, Răzvan Cuc, promitea că metroul va circula de la sfârșitul acestui an.

Pe de altă parte, nu se mai vorbește de ani buni despre planurile pentru realizarea celui de al doilea tronson al magistralei 5, cel dintre Eroilor și Pantelimon.

Lucian Bode, ministrul Transporturilor: „Este inadmisibil să dezinformezi, un prim-ministru sau un ministru să dezinformeze opinia publică spunând că această magistrală M5 poate fi dată în folosință la sfârșitul anului 2019.

Am primit, sub semnătura fostului director Aldea și a doamnei director Miclăuș, un grafic asumat care, arată că putem da în folosință această magistrală M5 undeva la mijlocul anului 2020. Semnătura pusă pe un document care nu poate fi validată în teren înseamnă semnătura pusă pe actul de demisie”.

În urmă cu trei săptămâni, fostul ministru al Transporturilor Răzvan Cuc susţinea că a a lăsat finalizate 98% din lucrările fizice.

„Eu așa am spus din discuțiile pe care le-am avut cu constructorii, asta a reieșit la sfârșitul lui decembrie, că se putea da în trafic. Eu nu am mai vorbit cu dl director, dar cu siguranță dacă este o problemă, cu siguranță trebuie să comunice, de ce nu se dă. La modul la care am lăsat eu lucrurile în minister, undeva la 98% stadiul finalizat, trebuia să se dea. Mie nu mi-a adus nimeni la cunoștință, când am plecat din funcția de ministru, din punctul meu de vedere, se poate da până la sfârșitul anului”, declara Cuc.

Aceasta postare a fost editata de SPECTR-2: 20 noiembrie 2019 - 10:14

[SPECTR-2]

SPECTR-2, la 27 mai 2019 - 20:28, a spus:

După cum ați văzut și la topicul dedicat Brașovului, am început să postez licitațiile aflate în desfășurare. Aici, la București, voi începe cu o achiziție ce trebuia să intre astăzi în evaluare tehnică, dar a fost prelungit termenul de depunere al ofertelor până pe 5, apoi până pe 7 iunie, anume cea de autobuze electrice:

ACHIZIȚIA A 100 DE AUTOBUZE ELECTRICE NOI ÎN PERIOADA 2018-2022, PRECUM ȘI A INFRASTRUCTURII NECESARE
Link SICAP: http://sicap-prod.e-.../view/100051577.
Date generale:
- finanțată prin fonduri europene
- preț total de aproximativ 259 milioane de lei, adică aproximativ 2,4 milioane lei/autobuz
- lungime: 12m, 3 uși
- termeni limită:
• depunere oferte: 7 iunie
• evaluare tehnică și financiară: 27 noiembrie 2019, cu o posibilă amânare până pe 7 decembrie 2019, ca urmare a amânării termenului depunerii ofertelor.

Termenul limită pentru evaluări a fost prelungit cu mai bine de 7 luni, până pe 30 iunie 2020. Cam mult...

[SPECTR-2]

Încep să sară scântei la tramvaie: Durmazlar a depus cerere de intervenție în contestația Astrei:

Fisiere atasate

•  Screenshot_20191121-202818.png (61.22K)
  Number of downloads: 22

[Florin.B RATT]

Cum spuneam...

[SPECTR-2]

Am găsit un link de la Tribunalul București privind contestația Solaris. Teoretic, ar fi trebuit să aibă loc astăzi o ședință de judecată. Practic, nu a fost afișat nimic nou, totul a rămas neschimbat față de ultimele zile;
http://portal.just.r...99896&id_inst=3

[SPECTR-2]

Florin, mai ai niște popcorn pentru troleibuze?
Bozankaya a depus cerere de intervenție în contestația celor de la Solaris. Ședința de judecată a fost amânată pentru astăzi, la ora 14:00.

[Florin.B RATT]

[SPECTR-2]

La tramvaie, începe să refuleze jegul: au fost ignorate 6 nereguli semnalate de ANAP. Articol de pe Libertatea, scris de Cătălin Tolontan:

Citeaza

Ca să dea turcilor contractul cu tramvaie de 160 de milioane de euro, Primăria București a ignorat 6 nereguli sesizate de Agenția Națională pentru Achiziții Publice!
Libertatea este în posesia unui document intern al primăriei care arată cum a trecut peste neregulile descoperite de cei la ANAP în licitație și apoi a dat contractul pentru 100 de tramvaie firmei Durmazlar, iar apoi turcii au secretizat licitația.

Ca să dea turcilor contractul cu tramvaie de 160 de milioane de euro, Primăria București a ignorat 6 nereguli sesizate de Agenția Națională pentru Achiziții Publice!

Din 13 membri ai Comisiei Primăriei, doar 6 au semnat documentul din care publică azi Libertatea, în care PMB decide să ignore ce i-a spus Agenția Națională pentru Achiziții Publice!

De 6 ori, susține ANAP, comisia de evaluare a făcut derogări de la caietul de sarcini și de la prevederile legale, de fiecare dată în favoarea firmei din Bursa.

Primăria Municipiului București a organizat o licitație privind achiziționarea a 100 de tramvaie. Au participat doi ofertanți: Astra Vagoane Arad și Durmazlar Makina Sanayi.

Agenția Națională pentru Achiziții Publice a efectuat un control intermediar, în urma căruia a emis 6 avize condiționate, toate privind oferta companiei turce.

Conform legii, avizul condiționat este emis de ANAP “atunci când se constată că există abateri cu privire la aspectele de calitate și/sau de regularitate cuprinse în listele de verificare”. Contrar concluziilor ANAP, care nu sunt executorii și doar îndrumă autoritățile publice pe timpul achizițiilor, primăria a decis să mențină neschimbată oferta Durmazlar motivând că, de fapt, ANAP se înșală și că “ofertantul a îndeplinit cerințele”.

Cum s-au petrecut lucrurile? Gabriela Firea a împuternicit-o pe Dorina Elena Popa, director executiv Direcția Proceduri – Achiziții Publice, să concilieze Primăria cu ANAP, dar în final PMB a ignorat observațiile agenției de achiziții publice.

Prima neregulă sesizată de ANAP a fost cea legată de certificatul de omologare tehnică a tramvaiului ofertat. Fără omologare după standard european, niciun produs, mai ales un model de tramvai, cu care circulă zeci de mii de oameni, nu poate fi pus în uz.

Astra Arad a prezentat certificatul de omologare tehnică feroviară emis de Autoritatea Feroviară Română.
Durmazlar Makine a prezentat nu un certificat de omologare, ci o adresă emisă de RINA Services SpA Genoa, o firmă italiană de audit care oferă o garanție independentă privind respectarea standardelor de reglementare.

“Comisia de evaluare a acceptat aceste documente de omologare ca fiind conforme cu cerințele documentației de atribuire”, a argumentat Primăria București în raportul de conciliere. Practic, comisia de evaluare a echivalat adeverința emisă de un auditor independent, cazul Durmazlar, cu un certificat de omologare emis de o autoritate națională, cazul Astra.

O altă neregulă sesizată de ANAP este cea legată de faptul că ofertantul turc nu a putut prezenta rapoarte de testare privind nivelul de zgomot al tramvaiului măsurat în mers și în staționare.
Firma din Bursa a spus că nu poate prezenta aceste rapoarte de testare a zgomotului, deoarece tramvaiul va fi personalizat în funcție de cerințele licitației și că nu există posibilitatea de a dispune de aceste testări decât abia după producție. Aici e un alt punct interesant, pentru că, practic, conform documentului intern al primăriei, se arată că PMB a știut că turcii nu au produs niciodată tramvaiul cu care au participat la licitație.

Durmazlar a anunțat că deține echipamente și personal instruit pentru a efectua toate aceste teste și că sunt gata să prezinte facturile echipamentelor.

Primăria București a acceptat toate aceste argumente în locul atestatelor și a concluzionat că “propunerile tehnice sunt conforme”. În acest caz, problema e că testele trebuie făcute independent, nu de ofertanți, astfel încât facturile care arată că ei au aparatura de testare nu au nici o relevanță.

Toate celelalte 4 abateri sesizate de ANAP se referă la lipsa din oferta turcă a altor buletine de încercări emise de un laborator autorizat sau acreditat CE și a unor certificări de conformitate CE.

Explicația Durmazlar este aceeași și anume că se află în imposibilitatea de a prezenta aceste certificate pentru tramvaiul ofertat, deoarece acesta va fi personalizat și gata abia după producție. Comisia de evaluare a Municipalității a acceptat aceste argumente și consideră că sunt respectate prevederile legislației achizițiilor publice pe motiv că aceste abateri nu pot fi imputabile ofertantului turc.

Raportul de conciliere, prin care au fost ignorate toate neregulile sesizate de ANAP, a fost întocmit de comisia de evaluare compusă din 13 membri, dintre care au semnat însă doar 6. Au semnat: George Mîndrilă (președinte), Marin Pompiliu, Radu Merlă, Amalia Andrei, Nicu Voinea și Liviu Bărbulescu. Nu au semnat: Mirela Rațiu, Anca Panțu, Andreea Ivașcu, Dan Ganea, Sorin Ivan, Dicran Costache și Mihai Iacovici.

În acest moment, cazul este la Consiliul Național de Soluționare a Contestațiilor, pentru că Astra Vagoane a atacat atribuirea contractului în valoare de 160 de milioane de euro către Durmazlar.

[SPECTR-2]

Și se pare că Firea are chef de scandal:
https://www.libertat...secrete-2818292

Citeaza

Primarul Firea amenință că dă Libertatea în judecată și susține că documentele achiziției publice de 100 de tramvaie sunt secrete!

După ce a atribuit firmei Durmazlar contractul pentru tramvaie, finanțat din fonduri europene de 183 de milioane de euro, Primăria Capitalei consideră că publicarea informațiilor publice este pasibilă cu judecata!

Libertatea a dezvăluit ieri că, în procesul licitației pentru cele 100 de tramvaie noi din București, Primăria Capitalei a trecut peste 6 neregularități semnalate de Agenția Națională pentru Achiziții Publice. Asta după ce, în urmă cu aproape o lună, ziarul arătase că Primăria a acceptat ca firma turcă Durmazlar să secretizeze actele pe care le-a depus la dosarul de achiziție publică, ajungând ca turcii să secretizeze până și măsurătorile făcute de primărie când s-au evaluat performanțele tramvaiului cu care au câștigat licitația.

Primăria condusă de Gabriela Firea a reacționat. PMB spune că ”respinge ferm acuzațiile și insinuările” și că ”va acționa în judecată cotidianul”, referindu-se la Libertatea.

Anul acesta, Gabriela Firea și Florin Pandele au pierdut în primă instanță un alt proces cu Libertatea, legat de situația din spitalele bucureștene.

"În privința noii amenințări cu tribunalul, ea se bazează pe teoria Primăriei Capitalei, potrivită căreia informațiile și actele publicate de ziar sunt secrete, deși ele provin dintr-un dosar de achiziție publică și nu sunt proprietate industrială sau intelectuală, singurele care pot fi secretizate."

Orice achiziție publică este transparentă. Numele angajaților care se ocupă de ea, numele celor care au semnat sau au refuzat să semneze în diversele etape ale achiziției publice nu pot fi secrete. După cum nu sunt secrete performanțele unui tramvai care va transporta zeci de mii de călători. Și nu pot fi secrete neregularitățile descoperite de Agenția Națională pentru Achiziții Publice. Gabriela Firea susține însă altceva:

"Divulgarea oricărui tip de informații care au legatură cu o procedură în desfășurare sau, mai mult, publicarea unor documente care fac parte din dosarul de achizișie publică reprezintă o ingerință în procesul legal de achiziție, precum și în procedurile administrative jurisdicționale sau judiciare."

Libertatea va continua, nestingherită, să furnizeze informații publice despre orice achiziție publică.

Mai jos, comunicatul integral al Primăriei:

Fisiere atasate

•  primaria-capitalei.pdf (57.95K)
  Number of downloads: 0

[SPECTR-2]

A apărut și runda a 2-a de clarificări pentru tramvaiele de 18m:
 Raspuns consolidat Tramvaie noi din gama de 18 m.pdf (2.71MB)
Number of downloads: 2