Ajutor
Citeaza
Într-un context în care efectivele de vaci de lapte din România scad constant, iar circa 60% din laptele procesat în fabrici provine din import, Agrocoroama, o afacere de familie din Parţa, judeţul Timiş, mizează pe producţia locală şi face un pariu curajos: investeşte 2,5 milioane de euro într-o nouă fermă de bovine, prin care îşi dublează numărul de animale şi pregăteşte o altă investiţie într-o fabrică de procesare de 1 milion de euro, prin care vrea să ajungă la cât mai mulţi consumatori din vestul ţării cu brandul La Otilia
„Dacă punem pe foaie lucrurile, ar trebui să meargă bine investiţia. Investiţia pe care o facem acum se ridică la aproape 2,5 milioane de euro, iar aportul propriu este de 35%. Este destul de greu de susţinut, dar când te gândeşti că primeşti de la Uniunea Europeană 1,8 milioane de euro, atunci merită să mergi înainte“, a spus Valentin Coroama, administrator al companiei Agrocoroama, prezent la emisiunea ZF Agropower, un proiect susţinut de Banca Transilvania.
Pentru ferma de vaci, Agrocoroama are deja a semnat proiectul pe fonduri europene, care prevede construirea unui adăpost nou pentru 150 de capete şi dotarea acestuia cu roboţi de muls, necesari într-un sector care se confruntă cu un deficit major de forţă de muncă. „Se spune că meseria de miner e cea mai grea, dar eu cred că e cea de crescător de vaci de lapte – o activitate fără pauză, 365 de zile pe an, indiferent de vreme sau sărbători“, a explicat fondatorul. Din acest motiv el crede că au renunţat şi unii crescători de vaci din România la această activitate.
Planul lui Coroama este ca noua fermă de bovine, care o să adăpostească 150 de vaci de lapte, să aibă o producţie zilnică de cel puţin 34 de litri per cap de animal. Un astfel de randament ar permite acoperirea costurilor de cofinanţare ale proiectului şi ar aduce un profit operaţional sustenabil pe o perioadă de aproximativ zece ani. După această etapă, când investiţia va fi amortizată, fondatorii iau în calcul fie extinderea capacităţii, fie dezvoltarea unor noi direcţii de afaceri în jurul fermei. Mai mult, în viitorul apropiat vor să extindă capacitatea de procesare.
„Planul nostru pe viitor este acela să procesăm. Astăzi, procesăm cantitatea de lapte obţinută de la ferma noastră. Avem lanţul închis, adică de la furcă la furculiţă. Ne vindem produsele într-un magazin specializat în Timişoara şi prin pieţe volante şi rulote mobile. Avem un alt proiect pentru o fabrică de lapte care să fie situat lângă această fermă care se va construi. Acest proiect se ridică undeva la 1 milion de euro, dar prima dată trebuie să trecem de faza aceasta cu cu ferma de vaci. Locuind lângă Timişoara, la 15 kilometri, avem o piaţă de desfacere destul de bună şi ne-ar permite să continuăm pe acest model“, a explicat Valentin Coroama.
„Pentru partea de cereale avem 480 de hectare teren arabil. Pe acestea cultivăm porumb pentru siloz, adică furaj pentru animale, care asigură de pe 80 de hectare hrana pentru efectivul de 150 de capete. Mai avem porumb pentru boabe, floarea-soarelui, grâu şi rapiţă“, a menţionat el.
„Cu irigaţiile este o discuţie întreagă. Aud de multe ori oameni care, probabil, nu sunt specialişti în domeniu, dar spun că ar trebui că ar fermierii să investească în irigaţii. Este foarte greu, mai ales dacă terenul este în arendă. Nu poţi face o investiţie atât de mare că poate peste o anumită perioadă sau vine un fermier care poate oferi o arendă mai mare pe acel teren şi îl vei pierde şi investiţiile de acolo. Aceste investiţii nu le poţi face dacă nu eşti sigur că terenul acela va rămâne la tine 10-15 ani sau poate chiar mai mult să justifice investiţia aceasta“, a precizat el.
„Dacă punem pe foaie lucrurile, ar trebui să meargă bine investiţia. Investiţia pe care o facem acum se ridică la aproape 2,5 milioane de euro, iar aportul propriu este de 35%. Este destul de greu de susţinut, dar când te gândeşti că primeşti de la Uniunea Europeană 1,8 milioane de euro, atunci merită să mergi înainte“, a spus Valentin Coroama, administrator al companiei Agrocoroama, prezent la emisiunea ZF Agropower, un proiect susţinut de Banca Transilvania.
Pentru ferma de vaci, Agrocoroama are deja a semnat proiectul pe fonduri europene, care prevede construirea unui adăpost nou pentru 150 de capete şi dotarea acestuia cu roboţi de muls, necesari într-un sector care se confruntă cu un deficit major de forţă de muncă. „Se spune că meseria de miner e cea mai grea, dar eu cred că e cea de crescător de vaci de lapte – o activitate fără pauză, 365 de zile pe an, indiferent de vreme sau sărbători“, a explicat fondatorul. Din acest motiv el crede că au renunţat şi unii crescători de vaci din România la această activitate.
Planul lui Coroama este ca noua fermă de bovine, care o să adăpostească 150 de vaci de lapte, să aibă o producţie zilnică de cel puţin 34 de litri per cap de animal. Un astfel de randament ar permite acoperirea costurilor de cofinanţare ale proiectului şi ar aduce un profit operaţional sustenabil pe o perioadă de aproximativ zece ani. După această etapă, când investiţia va fi amortizată, fondatorii iau în calcul fie extinderea capacităţii, fie dezvoltarea unor noi direcţii de afaceri în jurul fermei. Mai mult, în viitorul apropiat vor să extindă capacitatea de procesare.
„Planul nostru pe viitor este acela să procesăm. Astăzi, procesăm cantitatea de lapte obţinută de la ferma noastră. Avem lanţul închis, adică de la furcă la furculiţă. Ne vindem produsele într-un magazin specializat în Timişoara şi prin pieţe volante şi rulote mobile. Avem un alt proiect pentru o fabrică de lapte care să fie situat lângă această fermă care se va construi. Acest proiect se ridică undeva la 1 milion de euro, dar prima dată trebuie să trecem de faza aceasta cu cu ferma de vaci. Locuind lângă Timişoara, la 15 kilometri, avem o piaţă de desfacere destul de bună şi ne-ar permite să continuăm pe acest model“, a explicat Valentin Coroama.
„Pentru partea de cereale avem 480 de hectare teren arabil. Pe acestea cultivăm porumb pentru siloz, adică furaj pentru animale, care asigură de pe 80 de hectare hrana pentru efectivul de 150 de capete. Mai avem porumb pentru boabe, floarea-soarelui, grâu şi rapiţă“, a menţionat el.
„Cu irigaţiile este o discuţie întreagă. Aud de multe ori oameni care, probabil, nu sunt specialişti în domeniu, dar spun că ar trebui că ar fermierii să investească în irigaţii. Este foarte greu, mai ales dacă terenul este în arendă. Nu poţi face o investiţie atât de mare că poate peste o anumită perioadă sau vine un fermier care poate oferi o arendă mai mare pe acel teren şi îl vei pierde şi investiţiile de acolo. Aceste investiţii nu le poţi face dacă nu eşti sigur că terenul acela va rămâne la tine 10-15 ani sau poate chiar mai mult să justifice investiţia aceasta“, a precizat el.
