Nu sunt sigur că e topicul potrivit, însă ...
mile, la 30 mai 2010 - 01:31, a spus:
Fara nici o referire la recentul accident. Pur si simplu n-ai voie sa primesti pe nimeni in cabina si punct. Cred ca scrie si in fisa postului acest lucru sau cel putin asa ar fi normal....
Eu unul sunt adeptul noţiunii de
lassez-faire. Nici o lege nu are relevanţă atâta vreme cât nu există resursele pentru punerea ei în aplicare. Legea "nu aruncaţi mucuri de ţigară pe jos" nu a redus mucurile, doar a făcut câţiva puştani să ia amendă. Legea "nu parcaţi unde este interzis" nu opreşte pe foarte mulţi, doar generează câteva amenzi la buget. Sunt exemple perfecte de legi inaplicabile, cel puţin în România.
Revenind.
Orice lege-regulă-constrângere este atacabilă pe considerentul "cât de necesară este". O lege care de mâine ar impune ca buricul tinerelor să fie acoperit din motive de decenţă ar fi exact o tichie de mărgăritar. Nimeni nu stă să vâneze adolescente, nu în vremuri când alte probleme sunt mai stringente.
Sigur, există regula "nu vorbiţi cu necunoscuţi". Asta n-o face ghilotină. Până una-alta şoferul poate avea hands-free şi să-i facă declaraţii pasionale iubitei; comportament periculos, nereglementat, nu-i aşa? Sau află la hands-free că i-a murit animalul de companie. A avea o persoană în cabină nu implică şi o atenţie distrasă de la traseu,
nu mai mare decât o face un handsfree. Cât timp un obicei nu este dăunător societăţii, este de preferat să-l lăsăm să se manifeste. Dvs. poate nu vă plac tinerele în maiou şi chiloţi de pe stradă (zic şi eu

); mie poate nu-mi place zgomotul emis de tâmpiţii care-şi demontează toba de eşapament, credându-se interesanţi. Cât timp problema nu e stringentă, nu se intervine.
Personal, propun să reluăm discuţia când în decursul unei săptămâni minim 3 şoferi/vatmani diferiţi au parte de accidente uşoare sau de incidente cu călătorii
datorate distragerii atenţiei. Până atunci nu facem altceva decât formanomie, alergătura după orb să-i scoatem ochii. Din momentul când încep să apară incidente dese o să fiu primul care să-i vânez cu aparatul foto în mână; nu înainte.