Piaţa Iosefin, relocată
Duminică, 14 Martie 2010
Piaţa agroalimentară Iosefin, din cartierul omonim al Timişoarei, cunoscut pentru multitudinea de clădiri de patrimoniu, va fi mutată. Lucrările de reamenajare a zonei vor dura aproximativ doi ani.
Consilierii locali au aprobat săptămâna aceasta investiţiile de relocare a Pieţei Iosefin, care se ridică la 4,89 milioane de euro. Aceasta ocupă jumătate din strada Iancu Văcărescu, fiind situată în mijlocul arterei, astfel că pe de o parte porţiunea a trebuit scoasă din circuituil rutier, dar şi aşa, cu piaţa în faţa ferestrelor, mulţi dintre cetăţenii din cartier nu reuşeau să ajungă decent, cu maşina acasă, din cauza camioanelor cu marfă.
„Piaţa municipală en-detail Iosefin situată în cartierul cu acelaşi nume, unul din cele mai importante cartiere istorice ale municipiului, este una din cele mai mari şi aglomerate pieţe din Timişoara. În momentul de fată, piaţa găzduieşte peste 300 de comercianţi en-detail. Deşi în zonă sunt clădiri istorice remarcabile prin frumuseţea lor, acestea nu pot fi puse în valoare datorită densităţii mari de construcţii şi aglomeraţiei permanente din piaţă”, a argumentat decizia arhitectul Aura Junie din cadrul primăriei Timişoara.
Cele două hale vor fi demolate, pentru a lăsa strada liberă, iar în locul lor, într-o laterală a străzii, va fi construit un soi de mall agro-alimentar, pe mai multe nivele.
Investiţia va începe luna viitoare şi are ca termen de finalizare 24 de luni. În paralel, strada Iancu Văcărescu va fi „asanată” astfel încât să fie puse din nou în valoare situl şi clădirile istorice existente. De asemena, se va redeschide circulaţia auto, vor fi amenajate locuri de parcare şi spaţii verzi, iar reţelele edilitare vor fi înlocuite.
DATE TEHNICE:
Suprafaţa construită: 1.590 mp
Suprafaţa desfăşurată: 6.940 mp
Regim de înălţime: S + P + 2 E
ISTORIC
Sat de colonişti germani
Numele cartierului timişorean Iosefin sau Iozefin (în germană Josephstadt, maghiară Józsefkülváros), provine de la cel al împăratului Iosif al II-lea, în timpul domniei căruia a fost întemeiat.
Numit iniţial Maierele Vechi, acesta a fost la început un sat de colonişti germani, situat de-o parte şi de alta a Canalului Bega.
De la început s-a remarcat, povestesc istoricii, prin casele nemţilor cu grădini luxuriante, folosite deseori de burghezii din Cetate drept refugiu. Satul primeşte aprobarea de înfiinţare în anul 1744. După a doua sa vizită în Banat, din anul 1773, împaratul Iosif al II-lea de Habsburg acceptă ca acest cartier să îi poarte numele. Pe malul Begăi se construiesc mori, Fabrica de ţigări, în 1846, cea mai veche din România, apoi fabrica de ciocolată, cea de pălării, uzina de apă industrială.
Sursa:
EVZ