Zona FABRIC Reabilitarea cladirilor istorice din Timisoara
#243
Postat 10 februarie 2023 - 21:34
#244
Postat 10 februarie 2023 - 22:20
#245
Postat 10 februarie 2023 - 23:25
Dar sa fim seriosi, randarile alea sunt la nivel SF pentru Romania, poate daca am fi in Europa de Vest s-ar si infaptui.
Doar faptul ca terenul apartine unor minoritati...deja a intrat ecuatia sub radical
Daca stau sa ma gandesc, chiar ar arata bine o asa cladire faina, moderna langa cele de pe care o picat tencuiala...sinergia contrastelor
Aceasta postare a fost editata de michidutza: 10 februarie 2023 - 23:28
#246
Postat 11 februarie 2023 - 00:36
Beneficiarul PUZ-ului este o firmă înființată în 2011-2012. Terenul și halele aparțineau unor italieni care aveau acolo o fabrica de ciorapi "Gittanos Company". E posibil ca numele companiei să genereze confuzii legate de proprietar.
Au fost inclusiv în ședință CTATU la PMT unde s-a solicitat modificarea proiectului inițial.
Aceasta postare a fost editata de Gioco: 11 februarie 2023 - 00:39
#247
Postat 15 februarie 2023 - 18:03
Schele atât de înclinate nu am mai văzut, în viața mea, pe un teren cât se poate de drept cum e cel din Timișoara...
Și da, pietonii din poză așteptau să treacă șirul de mașini ca să poată ocoli "paiele" acelea ce proptesc schelele recent amplasate.
#251
Postat 11 aprilie 2023 - 22:39
#252
Postat 14 mai 2023 - 08:15
Citeaza
În 1859, la Timișoara se înființa Asociația calfelor catolice, cu sediul pe strada Tigrului, la numărul 7. Locul a fost sfințit la 6 ianuarie 1897 și a intrat în memoria colectivă drept „Casa calfelor”. Tot din anul 1897, Biserica Millennium mai păstrează o mărturie: steagul asociației, restaurat în Budapesta la Institutul Național de Cercetări Strategice, drapel care ulterior a fost binecuvântat, în octombrie 2022, în Timișoara.
Imobilul de la numărul 7 a fost demolat la începutul anului 2014. Dar povestea nu a fost uitată. Kolping România a vrut să refacă, la Timișoara, tradiția „Casei calfelor”. Noua casă se află în aceeași zonă, pe Ioan Bontilă 12-14.
„Ne-am dorit să reconstruim și să reînnodăm o tradiție care început în cartierul Fabric din Timișoara în anul 1859 odată cu înființarea Asociației calfelor catolice. După mai bine de 5 ani de la achiziția terenurilor, a parcurgerii etapelor de proiectare și construcție, cu ajutorul comunităților Kolping, a mai multor instituții private și de stat din Elveția, Germania, Luxemburg, Austria, Italia și din România, precum și a multor donatori privați, a unor creditori din țară și străinătate, a nenumărate acțiuni de voluntariat, s-a reușit finalizarea unui proiect de anvergură.”, a declarat Eduard Dobre, responsabilul de proiect, directorul Asociației Kolping România.
Dincolo de etapele birocratice, povestea are o fascinație aparte. Calfe din toată lumea au venit la Timișoara să ajute la refacerea tradiției, toți tinerii – extrem de determinați să finalizeze călătoria „inițiatică” pe care o parcurg în formarea lor. Cei mai mulți au venit din zone ale Germaniei.
„Investiția realizată pentru construcție și instalații a fost de 2,4 milioane de euro, iar pentru achiziția celor 3 terenuri de 3.800 mp și a imobilelor aflate într-o stare avansată de degradare au fost alocați încă 315.000 euro. Primele două terenuri cu imobilele aflate în paragină au fost achiziționate în anul 2016, iar al treilea teren cu o casă – la sfârșitul anului 2018, în care locuiau 15 persoane fără a putea beneficia de utilități și care au decis să transforme casa într-un depozit improvizat de gunoi.”, a mai povestit Eduard Dobre.
Imobilele au fost dărâmate cu ajutorul voluntarilor, apoi a fost pregătit terenul. Nimic nu s-a pierdut. Spre exemplu, din lemnul unui copac bătrân din curtea interioară, calfele au construit treptele unei scări interioare care se regăsește într-o cameră a noii case.
„Casa calfelor funcționează după modelul firmelor de exercițiu din Germania, fiind un loc de practică pentru tinerii aflați la învățământ dual și pentru cei care sunt la licee de profil în domeniul turismului. Este un loc de întâlnire pentru asociații și fundații, pentru cei care-și doresc ca în activitățile lor să pună mai presus de toate binele comun. Se organizează deja din 2020 ateliere demonstrative pentru meseriile tradiționale cu ajutorul calfelor călătoare, care au început să vină și la Timișoara. După Sibiu, Timișoara devine al doilea oraș din România în care calfele pot găsi un sediu permanent.”, a mai spus Dobre.
Casa calfelor are astăzi trei nivele, cu spații de cazare pentru turiști și calfe, are săli de seminarii, o bucătărie-școală, curte interioară și spații verzi plus o parcare pentru 25 de autoturisme.
Investiția s-a bazat pe bani din donații, granturi de finanțare, credite și împrumuturi din partea unei fundații și a unei bănci. Diferența a fost acoperită din fondurile asociației. Proiectul a fost sprijinit și de episcopul de Timișoara József Csaba Pál, de asociațiile Kolping din Banat și de mulți tineri voluntari. Fiecare cameră poartă un nume, numele celui care a donat pentru amenajarea acesteia. În interior sunt fotografii care stau mărturie muncii depuse de calfe. Una dintre camere a fost realizată cu fonduri oferite de doi timișoreni care locuiesc într-un imobil situat pe strada Casei calfelor.
„Clădirea dispune de stație de pompare și rezervă de apă de 140.000 de litri în caz de incendiu, cortine de foc și cele mai moderne dotări pentru protecția împotriva incendiilor. Pentru eficiența energetică au fost montate panouri fotovoltaice de 24 Kw putere instalată, panouri pentru producerea apei calde menajere, pompe de căldură pentru încălzire și asigurarea climatizării imobilului, două stații de încărcare electrice, izolații performante.”, a mai explicat directorul asociației.
Veniturile obținute din serviciile economice prestate sunt investite în programe sociale și activități comunitare. Sunt finanțate stagii de practică, burse pentru elevi și studenți, programe de voluntariat, cursuri și seminarii de educație civică.
Anul acesta, Casa calfelor este partener al Asociației Timișoara Capitală Europeană a Culturii. Investiția se va extinde în viitor. Pe același teren este în lucru un studiu pentru construcția unei școli de formare profesională în turism, în sistem dual.
#254
Postat 14 septembrie 2023 - 09:46
Pacat ca cu pavajul care era ne-am batut joc, da na ne mai scobim de cateva zeci milioane de euro ca merita Capitala Culturala.
Vrajeala : Realitatea:
Vrajeala : Realitatea:
Alte realitati:
- nu a fost maturat probabil ca de la ultima reabilitare ~!2003
- pavajul s-a intretinut exemplar
- curatenia se face regulat si se imbunatatesc conditiile tot timpul
- masinile nu blocheaza trotuarele sau tramvaiele( la reabilitare pentru cei care stiu acolo era zona restrictionata cu bariere, le-a luat dr**u dupa 3 luni)
- iar parcarile sunt parfum (2023 Capitala Culturala, evenimentul Traian, expozitie de arta moderna in aer liber - intrarea gratuita )
Piata Traian, o bijuterie ce merita prezervata.
Aceasta postare a fost editata de michidutza: 14 septembrie 2023 - 14:55
#255
Postat 14 septembrie 2023 - 14:52
Si cred ca, daca prin absurd, facea primaria o parcare supraetajata la Ciclop, cu locuri de parcare suficiente, sigur, dar sigur, se gaseau o majoritate care sa se planga, ca "e prea departe"... Dupa cum am mai spus, avem cum ne place, daca nu ne-ar placea, am face altcumva.
LE: zica cine o vrea ce o vrea de americani, dar segregarea claselor sociale face un oras mai frumos. La noi e inca mahala, suntem "corecti politic" de dinaintea ca asta sa fie "cool", si se vede foarte bine. Prea pasuitori, prea fara nuci... prea lenesi.
Aceasta postare a fost editata de Gygyman6: 14 septembrie 2023 - 14:54
#256
Postat 15 septembrie 2023 - 10:25
Gygyman6, la 14 septembrie 2023 - 14:52, a spus:
LE: zica cine o vrea ce o vrea de americani, dar segregarea claselor sociale face un oras mai frumos. La noi e inca mahala, suntem "corecti politic" de dinaintea ca asta sa fie "cool", si se vede foarte bine. Prea pasuitori, prea fara nuci... prea lenesi.
De ce ai traversat imediat oceanul pentru exemple de bune practici in sensul asta (pe langa ca nu au ei prea multe orase "frumoase")? Era suficient sa te opresti la Cluj, care, ahem, stim cum au preintampinat problema cu care ne confruntam noi de zeci de ani si pentru totdeauna, cu siguranta.
#257
Postat 15 septembrie 2023 - 11:42
Si dupa schema facuta de Boc cu Electric Castle de pe vremea pandemiei, chiar mi-am schimbat de tot parerea. Daca un oras este asa de dependent de un eveniment pentru bani... pai ce siguranta financiara are, s-au mai bine zis, cine profita de era musai sa se incalce o regula, pe care Timisoara nu imi aduc aminte sa o fi incalcat chiar asa pe fata?
De aceea "am traversat oceanul"
#258
Postat 15 septembrie 2023 - 13:58
Pe principiu acesta poate ar trebui sa facem "zidul Traianului"?
Aceasta postare a fost editata de michidutza: 15 septembrie 2023 - 14:04
#259
Postat 15 septembrie 2023 - 15:01
michidutza, la 15 septembrie 2023 - 13:58, a spus:
Nici pe departe. Ma refeream strict la modul general. Orase care nici nu stunt de talia celor pe care le-ai spus, Pittsburgh si Celeveland au zone istorice destul de ingrijite. Boston de exemplu, care este oras universitar si are tot o revolutie legata de istoria sa ca si Timisoara, au demolat aproape tot centrul ca sa faca loc pentru autostrada suspendata in anii 60, partea ramasa arata destul de decent, si este ca suprafata cred ca si mai mare decat toate pietele noastre importante de la noi.
Aceasta postare a fost editata de Gygyman6: 15 septembrie 2023 - 15:13
#260
Postat 16 septembrie 2023 - 08:51
Citeaza
Povestea Casei Maghiare a început în 1923, când comunitatea a lansat dorința de a construi o casă de cultură pentru maghiarii din Timișoara. Cu ajutorul donațiilor făcute de oameni, comunitatea a reușit să cumpere terenul de pe actualul bulevard al Revoluției din 1989. Apoi arhitectul Laszlo Szekely a făcut proiectul pe care, la rându-i, l-a donat comunității. Imobilul a fost inaugurat în 1930.
În timp, imobilul a fost folosit ca spital militar, apoi preluat de Uniunea Populară Maghiară din Timişoara, iar din 1953 până în 1968 a fost sediul Comitetului Orăşenesc al PCR. Clădirea a găzduit apoi sediile ziarelor de partid. După revoluție, imobilul a fost achiziţionat de Timpress SA, editura miliardarului Iosif Constantin Drăgan, apoi a ajuns în proprietatea fraților Cristescu. La unul din etajele superioare, clădirea va găzdui o sală de bal.
Comunitatea maghiară a încercat în repetate rânduri să revendice imobilul. Nu a avut sorți de izbândă până în 2021, când i-au convins pe proprietari să le vândă casa, cu 2,3 milioane de euro. Noul proprietar este Asociația Bastionul, formată din organizații maghiare. În ultimii doi ani, casa a fost supusă unui proces amplu de transformare.
„Casa Maghiară are aproape 1.800 mp birouri și va avea un rol multifuncțional. Pe de-o parte UDMR-ul, consulatul onorific, organizații, ziarul Uj Szo care apare în fiecare săptămână, toți au aici sediul, va fi lăcașul nostru, al maghiarilor din Timișoara.”, a declarat pentru expressdebanat.ro consulul onorific al Ungariei la Timișoara, Peter Tamas.
La parter – un magazin cu produse specifice ungurești. Designul mobilierului din acest viitor magazin a fost creat împreună cu o studentă la Timișoara, de loc din Gheorgheni. Dulapurile, vitrinele și mesele din cafenea au fost lucrate, din lemn de brad, de tatăl ei.
Aici va fi mutat magazinul improvizat acum din clădire, în care se comercializează cărți, reviste și vinuri.
„Vom avea trei locuri unde putem ține evenimente culturale. Cel în care ne aflăm este cea mai mică sală, sub noi va fi o hală mai mare unde vor avea loc petreceri, disco și sala de bal unde vor fi lucruri mai elegante, teatru ș.a. În afară de asta va fi și un magazin cu specialități maghiare, de la cărți până la salamurile Pick de la Szeged, de la ciocolată până la pălincă și vin Tokaj. În plus, vom avea o cafenea mică în magazin. Dedicăm partea aceea renumitului Illy care s-a născut la Timișoara și a plecat în Italia. Eu sper că într-o lună, cel mult două luni vom deschide.”, a mai spus Peter Tamas.
Consulul are speranța că până la finalul anului transformarea clădirii va fi gata în proporție de 80%.
„Anul acesta trebuie să terminăm tot ce înseamnă încălzirea, pentru că nu merge încă 100%, nu am avut suficienți bani, cele trei săli despre care vă spuneam, să ne asigurăm că funcționează apa, curentul și… ne cam oprim. Vom avea camera de oaspeți, magazinul. Mai sunt multe de făcut, de exemplu curtea. Dar nu mai avem bani. Răscumpăratul clădirii a fost 2,3 milioane euro. Iar renovările – 600.000 de euro. Cred că totul ar putea fi gata în doi ani, dar la sfârșitul acestui an devenim 80% funcționali.”, a mai explicat Peter Tamas.
Până la finalul anului, Asociația Bastionul intenționează să înlocuiască poarta de fier de la intrarea în clădire, montată în anii 70-80 cu una din lemn masiv.