[Bogdan DS]

Ziua de Vest

Citeaza

Vin investitori în Timiş

“Un număr destul de important de investitori mari, occidentali, vor veni în perioada următoare în judeţul Timiş”

România este încă în criză, deşi alte ţări au început să-şi revină. Dar şi România poate profita de revenirea altor ţări care dezvoltă în continuare afaceri şi au nevoie de forţă de muncă şi un teren propice pentru a-şi dezvolta afacerea. Şi ce mediu mai propice poate fi decât judeţul Timiş? Marius Popovici – vicepreşedinte BNC al PNţCD, vine cu gânduri bune de an nou… “Multe ţări puternice, occidentale, au ieşit în bună parte din criza economică, dovadă şi un număr destul de important de investitori mari occidentali, care vor veni în perioada următoare în judeţul Timiş”, spune Marius Popovici.

“Domeniul prelucrării materialelor neferoase şi o foarte mare investiţie în domeniul farmaceutic”

Sunt mai multe societăţi care vor să investească în judeţul Timiş şi care prin investiţiile lor vor crea locuri de muncă. “Primul investitor e o societate germano-austriacă, ce doreşte construcţia unei instalaţii de biodiesel în judeţul Timiş, materia primă fiind rapiţa cultivată în judeţ. A doua şi a treia sunt societăţi vest-europene, care doresc să investească în domeniul prelucrării materialelor neferoase şi o foarte mare investiţie în domeniul farmaceutic, ambele fiind în pregătire. Ele vor avea darul să preia o parte din cele aproximativ 9.000 de persoane disponibilizate, anul trecut, în Timiş”, spune Marius Popovici.

Vor să angajeze personal suplimentar

Nici investitorii care sunt deja în judeţul Timiş nu se lasă mai prejos… “Mai mulţi producători de subansamble auto din judeţul Timiş mi-au comunicat, încă de anul trecut, dorinţa concernelor lor de a angaja, în 2010, personal suplimentar, iar unii chiar dorinţa de a-şi extinde investiţiile”, a mai spus Popovici.

[MHN]

Casa Rusu in expansiune

wall-street.ro

Citeaza

Magazinul de mobila Casa Rusu, inaugurat in luna mai in Bucuresti de firma Rus Savitar, a avut in primele trei luni de la deschidere vanzari in valoare de doua milioane de euro, iar producatorul de mobila vrea sa deschida alte doua unitati pana la sfarsitul anului.

Firma a inaugurat in centrul comercial Vitantis Shopping Center, la jumatatea lunii mai, primul magazin din Bucuresti, al noualea al retelei, in urma unei investitii de 500.000 de euro.

"De la inaugurare si pana la sfarsitul lunii august am inregistrat vanzari de doua milioane de euro. Cele mai cautate produse in acest moment in magazinul din Bucuresti sunt dormitoarele, seturile pentru bucatarii si camere de tineret", a declarat director general al Rus Savitar, Cristian Rusu (foto), citat de Mediafax.

El estimeaza ca unitatea din Bucuresti va atrage pana la sfarsitul acestui an venituri in valoare totala de 4,2 milioane de euro.

Producatorul roman de mobila Rus Savitar detine doua divizii, una de productie, care opereaza o fabrica la Timisoara, si o divizie de retail sub numele Casa Rusu, care cuprinde o retea de noua magazine in Timisoara, Sibiu, Cluj-Napoca, Deva, Pitesti, Brasov si Bucuresti.

Firma vrea sa deschida doua magazine de mobila pana la sfarsitul anului in Bucuresti si Targu Mures, printr-o investitie de 800.000 euro.

Rus Savitar a avut in primele sase luni vanzari de 9,2 milioane de euro, in crestere cu 22,6% comparativ cu valoarea de 7,5 milioane de euro din perioada similara a anului trecut.

Pentru 2010, Cristian Rusu isi mentine estimarile initiale privind cifra de afaceri, vizand un avans de 10% fata de 2009, la 22 milioane de euro, insa reduce usor estimarea privind profitul, din cauza cresterii TVA.

"La inceputul anului estimam pentru 2010 o cifra de afaceri de 22 milioane euro, in crestere cu 10%. Profitul de anul trecut a fost de 7,6 milioane de lei si estimam pentru 2010 aceeasi rata de profitabilitate (...) Cred ca vom reusi sa mentinem cresterea preconizata la inceputul anului de 10% (n.r. a cifrei de afaceri), iar profitul va fi mai mic cu 2% decat estimarile initiale, intrucat o parte din TVA-ul marit o vom suporta din adaos", a explicat Rusu.

El a adaugat ca vrea sa mai angajeze in acest an 120 de persoane, atat pentru partea de productie cat si pentru divizia de retail. In prezent, compania are 360 de angajati.

Piata interna de mobila este estimata in crestere in acest an la 980 milioane de euro, de la 970 milioane euro in 2009, potrivit datelor Asociatiei Producatorilor de Mobila din Romania (APMR).

Potrivit datelor proprii, Rus Savitar este al doilea producator de mobilier din pal din Romania, cu o capacitate totala de productie de 17.000-18.000 garnituri de mobilier pe luna, intregul parc logistic si de productie avand o suprafata de productie de 100.000 de metri patrati.

In perioada 2005-2009, firma a investit aproximativ 15 milioane de euro pentru parcul de productie, o parte din fonduri fiind asigurate printr-un credit de 6,1 milioane de euro.

Compania este detinuta de familia Rus. Rus Savitar a inceput activitatea in 1994 ca distribuitor si importator de mobila.

[MHN]

Carpatair Flight Training

Cea mai nouă Scoala de Aviatie din Romania a început cursurile în urmă cu doi ani la Timişoara.

zf.ro

Citeaza

...Şcoala a pornit la drum după ce compania aeriană Carpatair a decis să investească în formarea de piloţi de la zero, pentru a nu mai fi condiţionată să aştepte absolvenţii Şcolii Superioare de Aviaţie din România sau să depindă de piaţa internaţională, unde piloţii primesc oferte din toată lumea, iar piloţi licenţiaţi pe tipurile de avioane cu care zboară Carpatair se găseau din ce în ce mai greu. Aşadar, conducerea Carpatair a deschis şcoala unde au absolvit în doi ani 67 de piloţi, dintre care a angajat deocamdată 3. Cum află doritorii de noua şcoală, cum îşi plătesc cursurile care nu sunt deloc ieftine şi, nu în ultimul rând, unde se duc dacă nu rămân în staff-ul companiei de la Timişoara?

"Sunt interesaţi în general pasionaţii, iar informaţia orală circulă cu repeziciune extremă; avem de procesat zeci de aplicaţii lunar, dar din cauza constrângerilor financiare ale candidaţilor potenţiali, numai o mică parte finalizează intenţia. De altfel, din aceste motive cumulate, nici nu se organizează târguri de profil, cel puţin în România", potrivit lui Dan Andrei. Şcoala de aviaţie de la Timişoara are în prezent atât cursanţi români, cât şi străini, din Serbia şi Republica Moldova. Carpatair a avut însă cursanţi şi din Statele Unite, Canada şi Australia. Cei mai mulţi cursanţi sunt orientaţi către o carieră de pilot profesionist, manifestându-şi încă de la început dorinţa de a se angaja în cadrul unui operator aerian după absolvirea cursurilor.
Înainte de a deveni pilot cu acte în regulă însă, cursanţii trec prin multe ore de studiu. În cadrul Carpatair Flight Training, programul de pregătire încorporează minimum 750 de ore de pregătire teoretică, circa 60 de ore de antrenament pe simulator, peste 160 de ore de zbor pe avion, toate acestea în aproximativ doi ani.
De asemenea, programul de calificare pe tip de avion constă în încă 150 de ore de pregătire teoretică în cadrul companiei în care pilotul se angajează, exerciţii practice după proceduri pentru situaţii anormale şi de urgenţă, antrenamente pe simulator cu o durată de minimum 40 de ore şi, ulterior, zbor necomercial pe avion şi zbor de pregătire pe rută cu durata de 150 de ore.

"Este mult, este puţin? Practica a demonstrat că atât este necesar pentru ca operarea să fie sigură", precizează directorul Carpatair Flight Training. El susţine că organizarea unei astfel de şcoli nu este deloc simplă şi că înseamnă, până la urmă, "ceea ce înseamnă orice întreprindere greenfield a unui antreprenor".
Chiar dacă investiţiile iniţiale se recuperează după mulţi ani, piloţii reprezintă în acest moment o necesitate socială identificată, după cum o descriu fondatorii acesteia. Şcoala de aviaţie care funcţionează în incinta Aeroportului Internaţional Traian Vuia din Timişoara a "prins aripi" în urma unei investiţii de 2 milioane de euro, investiţie care a finanţat achiziţia unui simulator, două aeronave Cesna şi diverse lucrări pentru organizarea şcolii.
Însă, odată lansată, şcoala a lucrat la capacitate maximă: "Prin şcoala noastră, urmând diverse cursuri de formare, au trecut peste 90 de studenţi-piloţi", explică Dan Andrei. În prezent, aflându-se în diverse stadii ale cursurilor de pilotaj, frecventează cursurile şcolii 23 de piloţi/studenţi-piloţi, diferenţa de 67 fiind reprezentată de cei care au absolvit deja.
Programul de pregătire a unui pilot constă în mai multe etape, fiecare cu preţul ei: primul nivel, aşa-numitul PPL (Private Pilot Licence), costă în cadrul şcolii de aviaţie Carpatair circa 9.000 de euro fără TVA. Pregătirea planificată pe durata a doi ani până la obţinerea licenţei de pilot comercial ATPL (Air Transport Pilot Licence) îl costă însă pe un viitor pilot circa 55.000 de euro.

La o căutare pe internet, zeci de forumuri din ţară şi din străinătate sunt pline ochi de tineri care vor să devină piloţi. Mulţi vor, puţini ajung la cursuri, iar şi mai puţini reuşesc să obţină toate atestatele şi să ajungă să zboare pentru o companie.
Analizând însă salariile şi diurnele atât în România, cât şi în străinătate, se poate spune că piloţii comerciali sunt nişte norocoşi. "În general, un pilot comercial câştigă în România circa 5-6 mii de euro lunar, dacă are deja toate licenţele. În străinătate, salariul este ceva mai mare, pornind de la circa 8.000 de euro", spune Pavel Tatcu, fost instructor de zbor la Autoritatea Aeronautică Civilă Română.
Există însă salarii ce depăşesc patru zerouri. "Am un prieten care zboară în calitate de comandant în Qatar şi câştigă aproximativ 18.000 de dolari pe lună, pe misiuni ultralungi pe Boeing 777", explică Dan Andrei. Efortul financiar până a ajunge la un asemenea salariu este însă destul de mare. Toate licenţele necesare, plus atestatul pentru avioane de acest tip, în acest caz Boeing, pot costa circa 90-100 mii de euro, adaugă fostul instructor de zbor Pavel Tatcu.

[MHN]

Una dintre putinele retele internationale cu sediul in TM pentru Romania:

Extindere agresivă când "toţi se tem", strategia drogheriilor germane Drogerie Markt

zf.ro

Citeaza

Reţeaua germană de magazine de cosmetice şi bunuri de larg consum DM Drogerie Markt, cu afaceri de 5,7 mld. euro la nivel mondial, vrea să încheie anul viitor cu 50 de magazine şi circa 350 de angajaţi, după doi ani în care compania şi-a dublat vânzările.

Milan Radin, directorul general al Drogerie Markt România, concentrează într-o singură frază evoluţia companiei sale în ultimii trei ani: "Trebuie să te temi când toţi sunt lacomi şi se extind agresiv, iar când toţi se tem, se restructurează, taie costuri, trebuie să începi ofensiva".

Când vorbeşte de perioada de "lăcomie", Radin se gândeşte la 2007-2008, când piaţa fierbea la euforia aderării la Uniunea Europeană.
"În urmă cu trei ani, când am intrat prima dată în România, dădeam un telefon pentru a închiria un spaţiu şi primeam un nivel al chiriei de 70 de euro pe metrul pătrat doar dacă eram bancă.

Pentru noi metrul pătrat era dublu, adică mult mai mare decât în Viena sau München. Asta ne-a arătat clar că în Bucureşti, cel puţin, nu putem începe decât timid. Atunci am atacat România doar periferic, unde ne-am putut permite chiriile", a declarat pentru ZF directorul general al reţelei de drogherii.

Primele magazine în galeriile hipermarketurilor Real
Galeriile hipermarketurilor Real s-au numărat printre singurii parteneri care le-au acordat germanilor cinci spaţii pentru primele magazine din România, în Timişoara, Bucureşti, Galaţi, Deva şi Cluj.
Dacă primele trei magazine au fost deschise cu şapte angajaţi, în prezent de reţeaua de 30 de unităţi se ocupă peste 200 de persoane.
DM Drogerie Markt a căutat încă de la început spaţii comerciale stradale, dar doar după ce a deschis 17 unităţi a reuşit să semneze contracte şi pe arterele pietonale. "În urmă cu 2-3 ani contractele se încheiau pe unu sau doi ani, iar noi aveam nevoie de o perioadă de cel puţin 10 ani. În plus chiriile erau cu 50% până la 120% mai mari faţă de cele pe care reuşim să le negociem în prezent. Era prea mult pentru un magazin cu preţuri care încep de la 1 euro", spune Radin.
Pe lângă criza financiară, care a tras în jos pretenţiile de chirie ale proprietarilor de spaţii comerciale, Radin consideră că un element important în negocierea cu partenerii a fost notorietatea. "Cel mai greu este să îţi acorde încredere primii cinci parteneri. Apoi începe să se vadă în piaţă cât investim, cum ridicăm valoarea spaţiului comercial în urma renovării".
Cu o creştere de 50% a numărului de magazine, până la o reţea de 35 de unităţi la sfârşitul acestui an (compania are cinci contracte semnate pentru ultimele luni ale anului), retailerul estimează afaceri de peste 14 milioane de euro, urmând ca în 2011 cifrele financiare să se dubleze.
"Mizăm în primul rând pe extindere. În primele trei luni ale anului vom deschide doar un singur magazin, în zona Unirii, iar din aprilie vom ataca din nou, cu cel puţin 3-5 deschideri doar în acea lună, astfel că în septembrie 2011 să avem în total 50 de drogherii".
Investiţia într-un magazin cu o suprafaţă de 200 până la 420 de metri pătraţi variază între 400.000 de euro şi 600.000 de euro, buget care include şi stocul de marfă.

În locul restaurantului Sheriff's din centrul Capitalei
Compania a deschis astăzi cel de-al 30-lea magazin pe spaţiul fostului restaurant fast-food Sheriff's din centrul Capitalei, pe o suprafaţă de 200 de metri pătraţi. De altfel, strategia de a alege spaţii stradale va deveni politica firmei, în condiţiile în care în majoritatea centrelor comerciale închiderea magazinelor de către retailerii cu probleme financiare diminuează vizibil traficul. "Într-o locaţie stand-alone, chiar dacă nu ai pe nimeni în stânga şi în dreapta, pe trotuar tot trec oameni. În plus în aceste magazine ai posibilitatea de a-ţi face singur programul, în funcţie de clienţi, nu eşti obligat de proprietar să deschizi la o oră când nu ai cumpărători şi să închizi când poate vin cei mai mulţi la cumpărături".
Chiar dacă până acum vestul ţării, cu magazinele din Braşov, Târgu Mureş, Sibiu sau Timişoara, aducea cele mai mari vânzări, conducerea DM mizează pe centrul Bucureştiului, unde în februarie va fi prezent deja cu două unităţi.
"Cel mai bine primiţi am fost în vestul ţării pentru că oamenii ne cunoşteau din Germania şi Austria. În Bucureşti până acum nu am găsit o locaţie atât de bună ca şi cea din centru, dar şi aşa vom fi invizibili până când nu vom ajunge aici la 20-30 de unităţi. În Budapesta sunt 62 de DM-uri",

Ce vinde o drogherie
Drogheriile germane au avut anul acesta creşteri lunare de două cifre, în mare parte şi datorită mărcilor proprii, Balea, Denk Mit, Saugstark&Sicher sau Babylove, singura perioadă în care a înregistrat o evoluţie mai slabă fiind cea care a urmat creşterii TVA (iulie şi august). O drogherie comercializează cosmetice, parfumuri, produse de îngrijire personală, produse pentru nou-născuţi, dar şi hrană pentru animale, situându-se la limita dintre o parfumerie şi o farmacie.
La nivel internaţional, DM deţine peste 2.400 de magazine şi 36.000 de angajaţi, concurează direct cu drogherii ca Schlecker, Muller sau Rossmann, jucători care nu au intrat deocamdată la nivel local.

Cine este Milan Radin
Milan Radin, 36 de ani, a revenit în România în 2007 la conducerea operaţiunilor DM, după aproape 20 de ani petrecuţi în ţări ca Austria, Franţa, Bulgaria, Polonia sau Serbia. De atunci, Radin a coordonat deschiderea a 30 de magazine în marile oraşe şi merge înainte cu planul de extindere anunţat anterior care ar putea ajunge până la 100 de unităţi.
Născut la Timişoara, Radin a plecat din România la vârsta de 15 ani, cu puţin înainte de Revoluţie. După ce a terminat liceul în Austria, şi-a continuat studiile universitare la Strasbourg (Franţa), Plovdiv (Bulgaria), Cieszyn (Polonia) şi a terminat MBA-ul Universităţii Sheffield în Grecia şi Serbia.
După doi ani petrecuţi în Statele Unite ale Americii s-a întors în Austria în 2002 ca area manager pe Europa Centrală şi de Est la Raiffeisen, ocupându-se până în 2004 de finanţare, dezvoltare şi transport în departamentul de comerţ exterior. Următorul pas a fost făcut în cadrul Drogerie Markt ca director executiv pe Serbia până în 2007 când a reuşit să convingă conducerea companiei să intre în România.

[MHN]

Afacerile Prospectiuni au scazut cu 30% in primele noua luni

wall-street.ro

Citeaza

Cifra de afaceri a Prospectiuni (PRSN) a scazut cu 30% in primele noua luni, la 114,3 milioane lei (27,3 milioane euro), insa in trimestrul trei compania a recuperat pierderea din prima jumatate a anul, iar la finalul lunii septembrie a consemnat un profit net de 7,7 milioane lei (1,8 milioane euro), scrie Mediafax.

Compania de prospectiuni geologice a inregistrat in primele noua luni din 2009 o cifra de afaceri de 162,5 milioane lei si un profit net de 33 milioane lei.
Profitul din acest an este de peste patru ori mai redus decat cel din perioada similara a anului trecut. In primul semestru, Prospectiuni a inregistrat pierderi de 5,4 milioane lei.

Compania a reusit sa revina pe profit in ca urmare a finalizarii si derularii unor contracte cu OMV Petrom (SNP), Romgax, Amromco Energy LLC, Aurelian Oil and Gas, potrivit unui raport transmis, joi, pietei Rasdaq a Bursei de Valori Bucuresti.
Totodata, in trimestrul al treilea, compania a semnat un contract in Portugalia cu Mohave Oil&gas Corporation si unul cu Romgaz, pentru operatiuni in zona de nor a Moldovei.
Veniturile din primele noua luni au cumulat 122 milioane lei (29,1 milioane euro), valoare cu 28% peste cea din perioada similara a anului trecut, de 169,5 milioane lei.
Cheltuielile au consemnat un ritm descendent mai lent, de 12%, si au ajuns la 113,5 milioane lei, de la 129,5 milioane lei in intervalul ianuarie-septembrie 2009.

Compania este controlata de Ovidiu Tender prin firma Tender SA Timisoara, care detine 58,7% din actiuni. SIF Muntenia are o participatie de 11,86% din capitalul social.
Actiunile Prospectiuni au inchis sedinta de tranzactionare de joi in crestere cu 0,41%, la 0,247 lei. La aceasta cotatie, capitalizarea companiei este de 177,3 milioane lei.

[MHN]

Endava vrea sa deschida noi centre la Sibiu, Targu-Mures sau Timisoara

wall-street.ro

Citeaza

Datorita cererii tot mai mari din strainatate pentru servicii de externalizare, conducerea filialei locale a grupului britanic de servicii si solutii informatice Endava se gandeste sa deschida in anii urmatori noi centre in orasele la Sibiu, Targu-Mures sau Timisoara.

„Sunt vizate pentru anii urmatori orasele Sibiu, Targu-Mures sau Timisoara. In momentul de fata ne aflam in stadiul de analiza a diverselor oportunitati, urmatoarea locatie urmand a fi decisa pana la finalul anului 2011”, a declarat pentru Wall-Street.ro Marian Popa (foto sus), managing director in cadrul Endava pentru regiunea Europei Centrala si de Est.
De asemenea, conducerea companiei isi doreste ca in urmatoarea perioada sa mareasca spatiul de birouri de care dispune in Romania de la aproximativ 2.500 la peste 5.000 de metri patrati. Compania a contractat in aceasta luna spatii de peste 1.200 metri patrati in doua dintre cladirile de business unde are activitati in Iasi si Cluj-Napoca.

Grupul cu sediul la Londra are in Romania patru centre in Cluj, Bucuresti si Iasi in care lucreaza in jur de 300 de oameni. Subsidiara de la Iasi a fost inaugurata in decembrie.
Extinderea din 2011, dar si din anii ce vor urma vine in contextul in care pietele occidentale sunt tot mai mult interesate de Romania datorita costurilor reduse pentru externalizarea serviciilor IT, a apropierii geografice si culturii similare.

In ciuda acestui fapt, industria locala de IT este in continuare in stagnare, iar in urmatorii doi ani va continua sa se mentina la acest nivel sau sa creasca imperceptibil, mai spune Popa.
Filiala locala a grupului de servicii si solutii informatice Endava a inregistrat anul trecut afaceri de 5,8 milioane de euro, in crestere cu 58% fata de anul anterior.
Printre clientii Endava Romania se numara IMG Worldwide, Cision, ITV, NYSE Euronext, UBS, Banca Transilvania, BancPost, Aviva, Aegon Life, BRD Fond de Pensii.
Pentru acest an conducerea companiei isi doreste mentinerea ritmului de crestere din 2010 si pana in iunie sa mai angajeze inca 200 de oameni.

In a doua jumatate a anului trecut Endava a angajat peste 100 de persoane, iar in urmatoarele luni conducerea doreste sa organizeze evenimente de recrutare la Cluj-Napoca, Iasi si Bucuresti.
“Planurile noastre pentru 2011 au in vedere dublarea capacitatii atat la Cluj si Iasi, cat si la Bucuresti. In 2011 vom incepe construirea unei unitatii operationale in Bucuresti, oras in care pana acum Endava a avut doar un centru de coordonare regionala si consultanta”, a explicat Valentin Metzger, directorul executiv al Endava Romania.
Endava este un grup de servicii IT cu sediul in Londra si centre de livrari in Marea Britanie, Statele Unite, Romania si Republica Moldova, cu afaceri estimate sa ajunga in acest an financiar (iulie 2010-iunie 2010) la 36 de milioane de euro, comparativ cu 27 milioane de euro in anul fiscal anterior. Grupul are in prezent peste 600 de angajati, dintre care 300 sunt in Romania.

Cresterea Endava a fost determinata in principal de semnarea unor contracte noi cu clienti din Marea Britanie din domeniul financiar si al serviciilor online.
Endava livreaza solutii IT de business si servicii IT de outsourcing pentru clienti provenind din domeniul financiar-bancar, retail, telecomunicatii, media ori cluburi de fotbal din campionatul britanic de fotbal.

[MHN]

Poate si pentru ca tot ies sifonati din controversatele dezbateri legate de poluare...
Continental isi optimizeaza serviciile de comunicare

wall-street.ro

Citeaza

Continental, unul dintre cei mai importanti furnizori de componente pentru industria automobilelor, a facut angajari pentru a-si consolida activitatile de comunicare in Romania.
Incepand cu 1 ianuarie, Alina Bratu a fost numita Coordonator de Comunicare pentru unitatile Automotive Group din Romania, iar Ioan Purdea va coordona procesul de comunicare pentru unitatile Rubber Group din Romania.
De asemenea, de la inceputul anului 2011, Continental a ales agentia Premium Communication ca partener pentru serviciile de relatii cu media ale corporatiei, in Romania. Decizia companiei vine dupa un an de cooperare intre Premium Communication si Continental Anvelope din Timisoara.

In 2009, Continental a investit in total peste 400 de milioane de euro in operatiunile sale din Romania.
Grupurile Automotive si Rubber, precum si cinci dintre cele sase divizii ale corporatiei, sunt prezente in Romania. Continental detine opt unitati de productie si trei centre de cercetare si dezvoltare in Timisoara, Sibiu, Carei, Arad si Iasi. Continental este parte a unui joint venture in Slatina si a unui centru pentru distributia anvelopelor pentru Europa Centrala din Sacalaz. Continental are, in prezent, aproximativ 10.000 de angajati, in Romania.

Cu o cifra de afaceri estimata la peste 25,5 miliarde de euro pentru anul 2010, Continental se numara printre cei mai importanti furnizori de componente pentru industria automobilelor la nivel mondial.
In calitate de furnizor de sisteme de franare, sisteme si componente pentru trenuri de rulare si sasiuri, instrumente, solutii de informare si divertisment, electronica auto, pneuri si produse tehnice din elastomeri, Continental contribuie in mod constant la un plus de siguranta in trafic si la protectia climei la nivel global. Continental are in prezent aproape 149.000 de angajati in 46 de tari.

[MHN]

Electronice "made in Romania"...

Harta producerii de HW in tara:

businessmagazin.ro

De observat cifra de afaceri si numarul de angajati din Bucuresti, Cluj Napoca si TM, fata de restul tarii.

[MHN]

Filiala BUW

debanat.ro

Citeaza

Grupul de firme BUW din Germania va deschide, la începutul lunii viitoare, o filială la Timişoara. După Pecs, în Ungaria, Timişoara este al doilea oraş din afara Germaniei, în care se înfiinţează o filială a acestui grup.

Compania BUW este specializată pe managementul clienţilor şi se bazează pe numărul mare de vorbitori de limbă germană din această zonă a ţării. Iniţial, grupul optase pentru Sibiu, dar în cele din urmă s-a oprit la Timişoara, datorită oportunităţilor oferite. „Marea comunitate poliglotă din regiune oferă pentru compania noastră condiţii optime”, explică unul dintre acţionari, Karsten Wulf, decizia înfiinţării filialei de la Timişoara. Până luna viitoare este planificat ca 50 de angajaţi permanenţi să sprijine un furnizor de servicii de telecomunicaţii cu managementul clienţilor săi. Primii angajaţi din Timişoara participă deja la sediul BUW din Germnia la o şcolarizare pentru sarcinile aferente poziţiei de agent de telefonie consiliere clienţi. Înfiinţat în 1993, grupul de firme BUW numără astăzi peste 3.700 de angajaţi, fiind liderul calităţii în domeniul său de activitate. A obţinut mai multe premii în Germania, gen „Antreprenorul anului”. Printre clienţii permanenţi ai grupului se numără RWE, Audi, Arag, O2, Miele etc.

[MHN]

Microsoft face angajări (si) în Timişoara

incont.ro

Citeaza

Anul 2011 pare a fi anul celor care au studii in domeniul electronicii si care au experienta in IT, web-design sau programare. Dupa Google, Intel sau Dell, care au anuntat inca de la finele anului trecut ca intentioneaza sa angajeze sute de oameni pentru birourile din Romania, a venit randul gigantului Microsoft sa inceapa recrutarile. Compania a postat, ieri, anunturi de recrutare in Bucuresti, dar si in orase precum Iasi, Cluj Napoca, Timisoara sau Brasov. Microsoft cauta, in special, ingineri, cu experienta de pana la 5 ani si care sa cunoasca cel putin limba engleza.

Centrul de suport din Bucuresti ofera service pentru clientii Microsoft din companiile europene, iar specialistii angajati aici dezvolta tehnologii pentru acestia.
Compania cauta, in general, absolventi de facultate in domeniu, cu o experienta de pana la cinci ani, mai ales in cazul inginerilor. Microsoft angajeaza insa si romani fara experienta.

Compania are disponibile in Romania cateva zeci de pozitii vacante, printre care ingineri specialisti pe domeniul serverelor, dezvoltatori de software, specialistii SQL, Office.

...

Se pare ca in TM, se "procedeaza" prin intermediul societatii CIAO...

[MHN]

13% mai multi pasageri transportati aduc Carpatair o cifra de afaceri cu 13% mai mare in 2010

businessmagazin.ro

Citeaza

Compania Carpatair, cu hub la Timisoara, a inregistrat in 2010 o cifra de afaceri de 74 milioane de euro, in crestere cu circa 14% fata de anul 2009. Carpatair a raportat o crestere cu 13% a numarului de pasageri transportati pe zboruri regulate in 2010 si o crestere cu 6,5% a gradului de ocupare fata de 2009.

La baza rezultatelor din 2010 a stat strategia de expansiune inceputa in 2009 si continuata sustinut in 2010. Astfel, anul trecut, Carpatair a adaugat 2 noi baze operationale (Craiova si Bacau) la cele doua traditionale (Timisoara si Bucuresti). In paralel, compania a introdus 6 noi destinatii, crescand cu 14 % numarul total al zborurilor operate in 2010.

"Un alt pas important realizat in 2010 a fost intrarea in operare cu zborurile Bucuresti - Milano pe Aeroportul Linate din Milano. Carpatair este singura companie romaneasca careia i-a fost permisa operarea de pe acest aeroport recunoscut pentru pozitionarea extrem de avantajoasa si accesul fata de centrul orasului. Pentru Carpatair, obtinerea accesului pe Milano - Linate este un mare succes si reprezinta o recunoastere a calitatii serviciilor companiei", declara Paula Ardelean, director de marketing Carpatair.

Cu noile rute introduse in 2010 Carpatair isi consolideaza pozitia de lider national si regional pe relatia Italia, fiind compania cu cele mai multe frecvente de zbor/saptamana (152 zboruri one-way - 76 frecvente) si cu cele mai multe destinatii operate in Italia (9 destinatii).

La inceputul anului 2011, Carpatair a intrat puternic pe segmentul turismului de vacanta, lansand pachete City Breaks personalizate pentru 10 destinatii operate in Italia, Grecia si Germania. Noul serviciu Carpatair asigura clientilor transport dus-intors si 3 nopti de cazare la hoteluri de 3 si 4 stele (mic-dejun inclus) si, aditional, asistenta gratuita in configurarea pachetelor personalizate.

[Chagall]

120 de milioane de euro, bani europeni! 12 comune si orase din Timis vor avea apa si canalizare pana in 2014. Vezi care sunt acestea!

16 februarie, 2011

Aproape 120 de milioane de euro pentru modernizarea si refacerea infrastructurii de apa si canalizare in judetul Timis. Acesti bani au fost atrasi de Aquatim din fonduri europene si vor fi folositi pentru ca Timisoara, Sannicolau Mare, Jimbolia, Deta, Buzias, Gataia, Recas, Faget, Ciacova, Sacalaz, Sanmihaiu Roman, Utvin sa fie alimentate la reteaua de apa si canalizare in proportie de 99%. Din acesti bani, Aquatim promite sa lege la reteaua cu apa si canal localitatile invecinate Timisoarei, dar sa si faca mai multe statii de epurare si tratatre a apei.

“Reteaua de canalizare si apa este in aceste localitati intre 40 si 70 la suta. Prin acest proiect vom face 100 de kilometri de retea de apa si 200 de kilometri de retea de canalizare. Nu putem vorbi de 100%, pentru ca aceste orase sunt intr-o continua dezvoltare si nici Parisul nu este legat 100% la reteaua de apa si canalizare”, spune directorul Aquatim, Ilie Vlaicu.

Atat primarul Timisoarei, Gheorghe Ciuhandu, cat si presedintele Consiliului Judetean Timis, Constantin Ostaficiuc, s-au declarat incantati de proiect si asteapta finantarea europeana, dar si primele tevi care vor lega Timisoara de celelalte localitati.

“Este unul dintre cele mai mari proiecte din acest judet. In septembrie speram noi sa se finalizeze licitatiile, pentru ca ati vazut si dumneavoastra cum se contesta licitatiile, iar la finalul lui 2013, poate chiar 2014 sa-l vedem terminat”, a declarat Ostaficiuc.

Freidorf, Mehala, Plopi, Ghiroda, Blascovici, zone prioritatare

Gheorghe Ciuhandu a promis ca primele lucrari la reteaua de apa si canalizare vor incepe in Freidorf, pentru ca acolo sunt cele mai mari probleme.

“Zona prioritara ramane Fereidorful. Apoi mai sunt cele din zona Blascovici Mehala, Ghiroda si Plopi. Pe langa acceste investitii, statia de epurare se va moderniza, urmand a fi una dintre cele mai performante”, a explicat acesta.

Ciuhandu lauda Aquatimul pentru performanta si trage de urechi celelalte regii din subordinea Primariei

Primarul Timisoarei Gheorghe Ciuhandu i-a mustrat pe directorii altor societati aflate in subordine. “Aquatim ar trebui sa fie un exemplu de performanta si un imbold pentru altii. Ar trebui sa le dea de gandit”, a declarat Ciuhandu.

Sursa: Opinia Timisoarei

[Chagall]

Guvernul da satelor milioane pentru parcuri, primarii vor asfalt

22 februarie 2011

În acest an, guvernul dă 30 de milioane de euro pentru înfiinţarea de spaţii verzi în mediul rural. Suma, care va fi împărţită între 200 de localităţi, provine din taxa de primă înmatriculare. Primarii timişeni nu sunt prea încântaţi de iniţiativă, pentru că nevoile comunităţilor lor sunt altele.

Cei mai mulţi dintre primarii timişeni care au auzit în ce bagă guvernul banii s-au crucit, pentru că ei se zbat să obţină fonduri pentru asfaltarea drumurilor, pentru introducerea canalizării şi a apei. La cât praf se strânge de pe drumurile neasfaltate, un petic de verdeaţă nu are nici un rol în îmbunătăţirea calităţii aerului, scopul pentru care sunt alocaţi aceşti bani. „Eu, din câte ştiu, din surse neoficiale, banii ăştia sunt deja împărţiţi, s-au dus la destinaţii precise. Cine credeţi că s-a obosit să ne anunţe şi pe noi? Nu mai spun nimic, se vede clar că ceea ce fac o fac numai ca să se afle în treabă. Mai multe nu mai spun, că numai mă enervez…De asta avem noi nevoie? De parcuri?”, şi-a vărsat oful Cornel Guran, primarul din Ghilad. „Ideea e bună dar pentru viitor, noi avem nevoie de apă, de utilităţi, de asfalt, abia apoi de lux. Asfaltul e strict necesar, dar noi încă nu avem apă şi canalizare într-un sat. Am un teren de 40 – 50 de metri pătraţi, aş face acolo un părculeţ, ceva frumos, dar cum să facem întâi parc şi apoi asfalt? Lucrurile au o rânduială”, spune Ioan Unguraş, primarul comunei Curtea. „Există grade de dezvoltare a satelor şi comunelor, cele periurbane sunt cu câţiva paşi înaintea celorlalte. Părerea mea e că acolo unde nu sunt asfaltate drumurile, arunci banii cu spaţiile verzi, că praful de pe drum ucide tot ce e verde. La noi, când nu aveam asfalt şi se cosea iarba, aveam nevoie de măşti e faţă, ca să respirăm din cauza prafului. Banii aceştia sunt bineveniţi numai în localităţile mai dezvoltate, în rest e risipă”, consideră Ionel Toma, primarul din Giroc.
Banii vor fi alocaţi prin Ministerul Mediului. Cele mai mari sume pentru proiectele comunale de îmbunătăţire a calităţii aerului prin amenajarea de spaţii verzi ajung la 250.000 de euro pentru fiecare proiect. Guvernul îşi motivează hotărârea prin faptul că România trebuie să asigure 26 metri pătraţi de spaţii verzi pe cap de locuitor în fiecare localitate, până la sfârşitul anului 2013, conform directivelor Uniunii Europene.

Sursa: debanat.ro

[MHN]

FM Logistic planuieste extinderea in Banat

debanat.ro

Citeaza

„Timişoara e o zonă semnificativă pentru noi”, susţine Cătălin Olteanu-Heel, managerul general FM Logistic România. Aceasta a vrut să afle de la parteneri care sunt nevoie şi aşteptările lor, dar şi să anunţe cum se va dezvolta compania şi să atragă noi parteneri.

FM Logistic are, lângă Timişoara, o investiţie de 12.000 de metri pătraţi, respectiv două celule de depozitare ocupate în principal de produse Nestle şi Procter&Gamble.
La cum se mişcă pieţa, spune reprezentantul FM Logistic, s-ar putea ca depozitul de la Dudeştii Noi să necesite creşterea capacităţii de stocare cu 50%. „Ne apropiem de momentul în care vom avea nevoie de o nouă celulă de 6.000 de metri pătraţi. În vara acestui an vom lua decizia”, a declarat Olteanu-Heel. FM Logistic are la nivel naţional două hub-uri de distribuţie, la Cluj şi Bacău, şi trei depozite mari, la Dudeştii Noi, Bucureşti şi Petreşti.

[Chagall]

119 milioane de euro pentru extinderea canalizarii in Timis

25 februarie 2011

Ilie Vlaicu, directorul general Aquatim, şi László Borbély, ministrul Mediului, au semnat contractul de finanţare pentru proiectul „Extinderea şi modernizarea sistemului de alimentare cu apă şi canalizare în judeţul Timiş”, contract în valoare de 118,87 milioane de euro.



Contribuția autorităţilor locale este de doar 1,73%, restul fiind asigurat de Aquatim – 13,04%, bugetul de stat – 11,30% şi Uniunea Europeană – 73,93%. Banii sunt destinaţi investiţiilor în infrastructura de alimentare cu apă şi canalizare în judeţul Timiş, respectiv: extinderea reţelei de canalizare cu 200 km, extinderea reţelei de apă cu 100 km, realizarea a șapte staţii de epurare a apei uzate şi trei staţii de tratare a apei potabile. Localităţile incluse în acest proiect sunt Timişoara, Sânnicolau Mare, Jimbolia, Deta, Buziaş, Gătaia, Recaş, Făget, Ciacova, Săcălaz, Sânmihaiu Român, Utvin. Aquatim se află la al doilea mare proiect de investiţii cu fonduri nerambursabile, după ce în anul 2002 a accesat un proiect ISPA în valoare de 45,32 milioane de euro, din care 32,25 milioane, fonduri nerambursabile.

Sursa: debanat.ro

[MHN]

Ovidiu Tender isi extinde afacerile in Africa

wall-street.ro

Citeaza

Ovidiu Tender, proprietarul unui grup de firme specializat in diverse sectoare, si-a extins activitatile pe continentul african, unde vizeaza in principal explorarea si exploatarea resurselor, dar si serviciile pentru industria extractiva sau sectorul constructiilor, conform Mediafax.

"Africa este viitorul", a afirmat omul de afaceri, care a adus drept principale argumente deficitul de resurse la nivel mondial si insuficientele explorari derulate pe acest continent, dar si potentialul ridicat de crestere a populatiei locale si implicit a numarului de consumatori.
Principalele operatiuni sunt derulate in Senegal, dar omul de afaceri este interesat si de alte state africane, printre care Guineea-Bissau, Coasta de Fildes, Republica Capului Verde, Ghana sau Burkina Faso.
"In Senegal avem patru exploatari miniere, concesionate de la stat, pe o perioada de 42 de ani, care totalizeaza aproape 10.000 de kilometri patrati", a declarat Ovidiu Tender (foto).
Proiectul este gestionat de un consortiu din care fac parte Tender SA, Prospectiuni si Tender Africa.
Perimetrele concesionate sunt de metale grele, metale rare, aur si minerale asociate si cupru, iar primele informatii legate de exploatarea propriu-zisa vor fi disponibile anul viitor.
Tender a spus ca a fondat impreuna cu omul de afaceri Frank Timis o firma care a facut o aplicatie pentru 20.000 km patrati de concesiuni petroliere in oceanul Atlantic."Am terminat negocierile cu guvernul senegalez, dar inca nu am semnat", a precizat el.
Totodata, un al treilea proiect din Senegal vizeaza cultivarea unei plante pentru productia de biocarburanti.
"Am luat primele 1.000 de hectare in cadrul unui program estimat la un milion de hectare pentru cultura unei plante din care se face uleiul necesar pentru rafinare pentru productia de biocarburanti", a spus omul de afaceri.
Pentru acest proiect, investitia necesara este estimata la aproximativ 300 de milioane de dolari, pe o perioada de zece ani, iar omul de afaceri a afirmat ca operatiunea prezinta un grad de siguranta mai ridicat decat primele doua proiecte, ceea ce va permite atragerea de finantari.
"Nu este complicat ca pentru asemenea activitate, avand terenul si dovedind ca stii sa faci, sa gasesti bani. Acum obligativitatea producatorilor traditionali de carburanti din Romania este de a amesteca in proportie de 5% cu biocarburanti (...). Acest procent se estimeaza a creste in urmatorii cinci ani la 20%. Pe plan mondial resursele si posibilitatile pentru producerea de biocombustibil devin din ce in ce mai limitate. In Europa deja s-au impus restrictii asupra suprafetelor cultivate cu plante pentru biocarburanti, in America la fel", a spus Tender.

Legat de subiectul concesiunilor, Tender a mai spus ca prin contractele incheiate si-a asumat anumite investitii, iar beneficiile sunt deocamdata dificil de aproximat.
Un alt domeniu unde ar putea initia activitati in Senegal este cel al infrastructurii.
"Senegalul are pentru urmatorii trei ani 2,5 miliarde dolari previzionate a fi investite in infrastructura rutiera. Am fost si ne-am prezentat la Ministerul Infrastructurii potentialul de munca, cu SIRD Timisoara, si se pare ca vom fi in masura sau se va decide semnarea unui protocol de parteneriat intre compania lor nationala de drumuri si SIRD care sa aiba in vedere mai multe reabilitari de drumuri si constructia de noi cai de comunicatie rutiera", a afirmat Tender.

Grupul detinut de Tender are drept obiectiv principal in acest an mentinerea activitatilor derulate in Romania si alte state europene si dezvoltarea activitatilor din Africa, in domeniul resurselor, serviciilor pentru industria extractiva si contructii.

"Vreau sa am liniste in tara pentru a ma putea ocupa de dezvoltarea internationala", a spus omul de afaceri. Referitor la continentul african, omul de afaceri a punctat drept un alt avantaj existenta unei situatii politice stabile in unele state.

Tender spune ca activitatea grupului s-a mentinut anul trecut la nivelul din 2009, iar investitiile din Romania au vizat achizitia pachetului majoritar al firmei de instruire si dezvoltare profesionala CODECS si a constructia unei unitati de productie industriala la Brasov, inchiriata Premium Aerotec, divizie a grupului european EADS, care va realiza piese pentru avioane in respectiva locatie.
Investitia de la Brasov a totalizat 12 milioane euro si va fi extinsa in 2011 cu 3-4 milioane euro, a spus omul de afaceri. Potrivit sursei citate, contractul de inchiriere este pe o perioada de 15 ani.
Omul de afaceri este actionarul majoritar al unui grup de firme specializate in diverse segmente, precum industrie (petroliera, energetica), prospectiuni geologice, constructii si reabilitari de drumuri, imobiliare, agricultura, IT, turism sau transporturi.
Grupul este prezent in Romania si alte state europene, printre care Serbia, unde are afaceri in sectoroarele telecomunicatiilor, farmaceutic, turism sau a tutunului, Slovenia - unde detine o fabrica de utilaje, Grecia, Austria sau Spania, dar si pe continentul african.

[Chagall]

Fabricile de la tara din Timis! Comunele si-au amenajat zone industriale in asteptarea investitorilor

5 martie, 2011

TIMIS. Mediul rural este, in multe situatii, defavorizat si numai norocul si mult lobby le pot aduce comunelor vreun investitor mai mare, care sa ofere locuri de munca si sa plateasca taxe si impozite maricele la bugetele locale. In asteptarea acelei zile bune, majoritatea comunelor si-au intocmit planuri de urbanism in care au proiectat zone industriale. In unele cazuri asteptarea a avut rost, in altele, se mai spera.

La Carpinis exista fabrici de ciocolata, de inghetata si urmeaza sa se deschida o fabrica de napolitane



Localitatile aflate la periferia Timisoarei au un statut mai ridicat si este normal ca in acestea sa fie stabilite multe firme.

Girocul a ajuns pe primele locuri pe tara la comunele cu venit mare, asta si pentru ca are o zona industriala de peste 170 de hectare si peste 400 de firme.

Timisorenii au ajuns sa faca naveta in sens invers, spre rural.

La Dudestii Noi, numarul de firme stabilite este de 10 ori mai mare decat acum 7 ani: peste 100, fata de… 10 in 2004. Cam jumatate din populatia comunei lucreaza, totusi, la Timisoara, spune primarul Alin Nica.

Si la Sacalaz exista o zona industriala de aproape 90 de hectare, ocupata partial, pe raza comunei fiind circa 140 de firme.

Exista cazuri fericite si mai departe de municipiul resedinta de judet.

La Ortisoara, de exemplu, primarul Aleodor Sobolu apreciaza ca in ultimii 7 ani au fost investitii ale unor firme romanesti si straine de vreo 30 de milioane de euro: abatoare, produse lactate, mezeluri, constructii. Recent, s-a semnat si un contract cu o firma de transporturi internationale, care planuieste sa ridice un parc logistic destinat unui numar de peste 120 de autovehicule. Conform primarului, investitia va fi de 6 milioane de euro. Sfatul acestuia pentru primarii altor comune, care nu reusesc sa devina independenti de bugetul judetean ori national, este sa lase din pretul la terenuri pentru ca nu se castiga din vanzare, ci se castiga apoi, din taxele si impozitele celor care au loc de munca.

Afaceri de nisa

La Parta, primarul Mihai Petricas a dezvaluit ca investitia mult asteptata sa inceapa in 2011 este construirea unui manej pentru cai si a unei clinici veterinare. „Anul trecut, le-am concesionat 9 hectare de teren. Este un investitor din Timisoara. Au termen doi ani prin contract sa atace constructia, dar din cate am discutat cu ei in primavara aceasta vor sa inceapa lucrarile”, a spus Mihai Petricas.

Pe drumul care duce spre granita cu Ungaria, doua firme stabilite la Biled ofera aproape 400 de locuri de munca la o fabrica de rasini armate, din care se fac interioare de vagoane, de vapoare, masti de camioane si toalete de tren complete pentru persoane cu dizabilitati. Al doilea investitor face lifturi pentru persoane cu handicap.

Mai la est, in preajma celei mai mici comune, Secas, se fac bani din plantatiile de aluni, afacere care asigura si traiul celor din Ghizela. Investitia la care se gandesc proprietarii plantatiilor de aluni este deschiderea unei fabrici de ciocolata cu alune, la Secas. In intampinarea acestei dorinte a investitorului, Primaria Secas a oferit si un teren, dar investitia depinde de reabilitarea unui drum.

„Investitorul italian vrea sa deschida o fabrica de ciocolata sau un depozit. Are o oferta si de la Cosarii (comuna Brestovat, n.r.), totul depinde de amenajarea unui drum si cine il va face mai repede”, ne-a declarat Simona Magdin, primar in Secas. „Avem terenuri pentru investitori, pentru cei care ar intentiona sa vina la Carpinis. La zona industriala avem un teren vandut catre un italian pentru a face o hala de depozitare marfuri industriale. Am mai vandut unei firme un teren pe care se construieste acum o fabrica de napolitane. Va avea in jur de 20 de angajati”, a spus Ioan Sima, primarul din Carpinis.

Sursa: Opinia Timisoarei

[MHN]

tion.ro

Citeaza

Timisul va avea 170 de noi hectare de teren impadurite

Confruntat cu problema tot mai mare a prafului şi poluării, judeţul Timiş va avea în următorii ani 170 de noi hectare de pădure. În cinci localităţi timişene, cu bani de la Fondul de Mediu, va începe plantarea de puieţi de stejar, frasin şi tei. În câţiva ani, suprafeţele, în prezent degradate, ar urma să fie împădurite.

Inspectoratul Teritorial de Regim Silvic şi de Vânătoare Timişoara a anunţat deja primele zone în care vor fi acordate fonduri pentru îmbunătăţirea calităţii mediului prin împădurirea terenurilor agricole degradate.

La Administraţia Fondului pentru Mediu au fost depuse şi aprobate cinci astfel de proiecte în judeţul Timiş, spune Aristotel Vişoiu, inspector şef la Inspectoratul Silvic Timiş. Peste 170 de hectare de teren urmează să fie împădurite. Proiectele aprobate sunt la Jimbolia – 47,71 hectare, Cenad – 73,14 hectare, Pesac – 22,17, Becicherecu Mic – 14,33 hectare, respectiv Dudeştii Vechi – 15 hectare. Pe suprafeţele respective urmează să fie plantaţi puieţi de stejar, frasin şi tei.

Administraţia Fondului pentru Mediu a derulat Programul de îmbunătăţire a calităţii mediului prin împădurirea terenurilor agricole degradate. Scopul programului este îmbunătăţirea calităţii mediului, prin extinderea suprafeţei împădurite la nivel naţional, ameliorarea progresivă a capacităţii de producţie a terenurilor agricole degradate, menţinerea biodiversităţii şi dezvoltarea continuă a funcţiilor ecologice şi sociale ale pădurilor.

Suma maximă ce poate fi aprobată pentru fiecare proiect nu poate depăşi 3,5 milioane lei. Finanţarea nerambursabilă, care se derulează prin intermediul coordonatorului, se acordă în proporţie de 100% din cheltuielile eligibile ale unui proiect. Coordonarea unitară a finanţării proiectelor aprobate se asigură la nivel local, prin inspectoratele teritoriale de regim silvic şi de vânătoare.

[Chagall]

Foarte frumos! Investitie pentru nepotii nostri.

[Wegmann]

Daca nu-i fura pana atunci..