Ploile acide au umflat devizul pentru reamenajarea Parcului Poporului
23-Iunie-2010
Parcul Poporului este cel mai vechi parc al Timişoarei, situat la limită estică a grupului de parcuri din jurul canalului Bega, spre cartierul Fabric. În jurul anului 1858, guvernatorul Timişoarei, Cronin Cromberg, a dispus plantarea de arbori şi realizarea într-o primă formă a parcului ce făcea legătura cu cartierul Fabric, în prezent Parcul Poporului. Denumirea sa, de-a lungul timpului, a fost Parcul Coronini, Stadt Parc, Regina Maria, Tineretului. Ultima reamenajare a fost realizată în anul 1983. Din 2003 încoace, Primăria Timişoara a început o reabilitare care nu se mai termină şi care înghite sume mari de bani. După ce au aprobat, în octombrie 2006, un deviz de peste 800.000 de lei şi o durată a reabilitării de şase luni, consilierilor locali timişoreni li se cere, pentru şedinţa în plen din această lună, să aprobe şi suma de 405.000 de lei pentru finalizarea investiţiei. Printre motivele creşterii costurilor se află inclusiv ploile acide din anii 2007-2009. De fapt, este vorba despre refacerea unui gard (care ar fi fost de mult timp finalizat dacă ar fi împrejmuit vila vreunui harnic bugetar cu funcţie înaltă), a frumoasei porţi de la intrare şi de amenajarea aleilor.
Un gard şubrezit de lucrări edilitare, rădăcini de copaci şi...
După cum bine constata municipalitatea acum mai mulţi ani, "reamenajarea parcului se justifică, având în vedere că Parcul Poporului este cel mai vechi parc din Timişoara, iar ultima reamenajare a fost realizată în anul 1983. Pe parcursul celor 21 de ani, aleile din parc s-au distrus, iluminatul este insuficient, rondourile cu flori şi grupurile de hortensii au dispărut, vegetaţia este îmbătrânită, gardul de împrejmuire este deteriorat (în unele zone fiind un real pericol de prăbuşire), cascada cu bazinul de apă nu sunt finalizate". Studiul de fezabilitate din 2003 a fost refăcut în 2006, tot din banii contribuabililor, dar situaţia din parc a rămas cam tot aceeaşi, cu excepţia porţiunii de gard dinspre strada Pestalozzi, care este aproape gata, şi a betonului de pe unele dintre alei. Devizul din 2006 includea toate cele necesare refacerii parcului, de la studiile geo şi topo, restaurarea gardului şi a porţilor, până la organizarea de şantier şi comisionul băncii finanţatoare, conform unui proiect întocmit de Aghi Proiect SRL, iar costurile totale se ridicau, pe atunci, la 811.735,60 lei. Proiectantul a întocmit, însă, ulterior începerii lucrărilor, o notă de constatare semnată de ing. Alexandru Ionesi, prin care se cerea creşterea semnificativă a cantităţilor de materiale: "Proiectul tehnic a fost elaborat în anul 2007 iar ordinul de începere a lucrărilor s-a dat în data de 5.06.2009, trecând astfel un interval de doi ani de zile de la data întocmirii proiectului. La data începerii lucrărilor ne-am deplasat la faţa locului pentru a face o inspecţie cu privire la starea tehnică şi estetică a gardului ce constituie obiect în cadrul acestei investiţii şi pentru centralizarea defectelor apărute în decursul celor doi ani. (...) Intervenţiile efectuate la reţelele edilitare pozate în trotuarul adiacent au afectat structura gardului din cauza vibraţiilor generate de compactor, rezultând deplasarea în plan vertical a stâlpilor şi apariţia unor noi fisuri, permitând precipitaţiilor, variaţiilor de temperatură şi ninsorilor să degradeze în continuare aceste elemente. (...) De asemenea, copacii crescuţi spontan în vecinătatea sau chiar la baza fundaţiei gardului au afectat structura acestuia prin creşterea necontrolată a rădăcinilor". Aşadar, în doi ani, s-a stricat mai rău decât în 20 şi ceva, câţi au trecut de la ultima reabilitare. Povestea nu se opreşte, însă, aici.
... ploi acide şi atac biologic
Contribuţia creatoare a Direcţiei de mediu din Primăria Timişoara la referatul prin care se solicită suma de peste 400.000 de lei se poate observa din următorul pasaj: "În Timişoara, conform studiilor de cercetare şi a măsurătorilor din anii 2007-2008-2009 s-au înregistrat ploi acide. Din măsurătorile efectuate în Parcul Poporului s-a constatat un sol acid cu nivelul pH-ului cuprins între 4,7 şi 5,2. De asemenea, din studiile efectuate în Parcul Poporului s-au constatat la arborii indicatori depăşiri ale unor elemente chimice, după cum urmează: mangan, fier, dioxid de sulf şi cobalt. Prezenţa acestor elemente chimice în atmosfera din zona Pestalozzi şi Parcul Poporului a determinat modificări în tehnicile de restaurare şi reabilitare. Fenomenele întâlnite datorită atacului biologic sunt: cruste de murdărie, desprinderi de material în fragmente de dimensiuni medii, asprire generală". Frazele sunt concludente pentru oricine le dă citire.
Timişorenii, buni de plată
Nici dirigintele de şantier nu se lasă mai prejos şi trimite, sub semnătura directorului ing. Vasile Marinescu, o notă către Direcţia de mediu a primăriei, în care arată: "După atacarea lucrărilor de dezvelire a fundaţiilor în vederea consolidării acestora, s-a constatat că prevederile din proiect nu corespund cu realitatea de pe teren, astfel că fundaţiile din zidărie prezintă serioase degradări, ceea ce a dus în timp la fisurarea parapeţilor, la înclinarea pronunţată a stâlpilor şi soclului, prezentând pe anumite porţiuni pericol iminent de răsturnare. Din analizele făcute la faţa locului s-a tras concluzia că, în decursul timpului, atât în perioada dintre cele două războaie, cât şi în perioada postbelică s-au făcut intervenţii necorespunzătoare, care au dus la modificarea acestora, atât la stâlpii de susţinere, cât şi la arcadele iniţiale" etc. Deci, nici vorbă de lucrările edilitare din ultimii doi ani, cum se explica în varianta proiectantului. Indiferent cine are sau nu dreptate, timişorenii, prin bugetul local, sunt buni de o plată suplimentară, care creşte costurile cu 50 la sută. Cât despre durata lucrărilor, la fel ca în atâtea alte cazuri, nimeni nu poate da un termen care să fie şi respectat.
Sursa:
Renasterea Banateana