Ajutor
Stadionul “Eroii Timisoarei”
Administratie, economie
#401
- Membru autentic
-
- Grup: Members
- Postari: 49
- Inregistrat: 10 februarie 20
Postat 27 aprilie 2024 - 14:13
#402
- Membru activ
-
- Grup: * Membri activi *
- Postari: 2498
- Inregistrat: 09 aprilie 20
Postat 05 mai 2024 - 11:17
Ești în căutarea unui job? AJOFM Timiș organizează o nouă Bursă a Locurilor de Muncă!
Quote
AJOFM Timiş organizează o nouă Bursă Locurilor de Muncă
Evenimentul are loc în data de 14 mai, între orele 8 și 16.00, într-o locație nouă, și anume Centrul Regional de Afaceri Timişoara – Bd. Eroilor de la Tisa nr. 22”
”La nivelul Județului Timiș, Bursa Locurilor de Muncă este organizată de Agenţia Judeţeană pentru Ocuparea Forţei de Muncă în parteneriat cu Camera de Comerţ, Industrie şi Agricultură Timiş – entităţi dedicate creşterii pieţei muncii şi facilitării accesului la oportunităţi în carieră. Bursa Locurilor de Muncă oferă oportunitatea unică de a aduce împreună candidaţi calificaţi şi angajatori din diverse domenii şi sectoare”, transmite AJOFM Timiș.
Astfel, indiferent dacă sunteţi în căutarea unei noi provocări profesionale sau doriţi să vă extindeţi echipa, puteți să exploataţi oportunităţile prezentate.
Angajatorii care vor să participe la Bursă trebuie să își rezerve standuri destinate recrutării, în acest sens trebuie să transmită la AJOFM Timiş oferta de locuri de muncă vacante la adresa de email: ajofm.tm@anofm.gov.ro sau prin fax: 0256/294234, până ȋn data de 8 mai. Participarea nu presupune nici un fel de cheltuieli din partea agentului economic.
Informații suplimentare pot fi obținute la sediul AJOFM Timiș, Bdul Republicii, nr. 21, Timişoara sau la numărul de telefon: 0256/294231.
Evenimentul are loc în data de 14 mai, între orele 8 și 16.00, într-o locație nouă, și anume Centrul Regional de Afaceri Timişoara – Bd. Eroilor de la Tisa nr. 22”
”La nivelul Județului Timiș, Bursa Locurilor de Muncă este organizată de Agenţia Judeţeană pentru Ocuparea Forţei de Muncă în parteneriat cu Camera de Comerţ, Industrie şi Agricultură Timiş – entităţi dedicate creşterii pieţei muncii şi facilitării accesului la oportunităţi în carieră. Bursa Locurilor de Muncă oferă oportunitatea unică de a aduce împreună candidaţi calificaţi şi angajatori din diverse domenii şi sectoare”, transmite AJOFM Timiș.
Astfel, indiferent dacă sunteţi în căutarea unei noi provocări profesionale sau doriţi să vă extindeţi echipa, puteți să exploataţi oportunităţile prezentate.
Angajatorii care vor să participe la Bursă trebuie să își rezerve standuri destinate recrutării, în acest sens trebuie să transmită la AJOFM Timiş oferta de locuri de muncă vacante la adresa de email: ajofm.tm@anofm.gov.ro sau prin fax: 0256/294234, până ȋn data de 8 mai. Participarea nu presupune nici un fel de cheltuieli din partea agentului economic.
Informații suplimentare pot fi obținute la sediul AJOFM Timiș, Bdul Republicii, nr. 21, Timişoara sau la numărul de telefon: 0256/294231.
#403
- Membru activ
-
- Grup: * Membri activi *
- Postari: 2498
- Inregistrat: 09 aprilie 20
Postat 06 mai 2024 - 14:59
Timișul rămâne atractiv din punct de vedere imobiliar
Quote
Județul Timiș rămâne în topul național al vânzărilor de imobile. Cele mai multe vânzări au fost înregistrate, în martie, în București – 10.251, Ilfov – 4.230 și Timiș – 2.605, arată datele Oficiului de Cadastru și Publicitate Imobiliară
Județele cu cele mai puține imobile vândute în aceeași perioadă sunt Teleorman – 143, Covasna – 329 și Sălaj – 419.
Din păcate, la terenuri agricole, Timișul nu a fost la fel de atractiv ca și până nu demult. Județele în care au fost vândute cele mai multe terenuri agricole în a treia lună a anului 2024 sunt Buzău – 638, Bihor – 612 și Dolj – 611. În Timiș au fost vândute 494 de asemenea terenuri agricole extravilane, respectiv 10 terenuri extravilane neagricole.
În ceea ce privește terenurile intravilane, au fost vândute 779 cu construcții, respectiv 385 fără construcții.
Județele cu cele mai puține imobile vândute în aceeași perioadă sunt Teleorman – 143, Covasna – 329 și Sălaj – 419.
Din păcate, la terenuri agricole, Timișul nu a fost la fel de atractiv ca și până nu demult. Județele în care au fost vândute cele mai multe terenuri agricole în a treia lună a anului 2024 sunt Buzău – 638, Bihor – 612 și Dolj – 611. În Timiș au fost vândute 494 de asemenea terenuri agricole extravilane, respectiv 10 terenuri extravilane neagricole.
În ceea ce privește terenurile intravilane, au fost vândute 779 cu construcții, respectiv 385 fără construcții.
#404
- Membru activ
-
- Grup: * Membri activi *
- Postari: 621
- Inregistrat: 01 septembrie 17
Postat 06 mai 2024 - 22:38
Sunt cele mai mici chirii la Timișoara, comparativ cu București, Cluj, Iași etc. investițiile în imo sunt motorul creșterilor, dar se pare că lipsesc chiriașii. Au plecat mulți in remote prin județele de baștină, au făcut economii în primii ani in pandemie și au făcut credit deja la locuințe, mulți absolvenți de liceu pleacă la facultăți din Vest, in loc sa vina din alte județe la Timișoara.
Nu s-au mai deschis alte fabrici, alte locuri noi de munca, dimpotrivă, au mai scăzut probabil.
Nu s-au mai deschis alte fabrici, alte locuri noi de munca, dimpotrivă, au mai scăzut probabil.
#405
- Membru activ
-
- Grup: * Membri activi *
- Postari: 2498
- Inregistrat: 09 aprilie 20
Postat 08 mai 2024 - 17:19
Regiunea de Vest a devenit ,,locomotiva” de mare viteză în domeniul atragerii fondurilor europene. Peste 4 miliarde de euro vor alimenta economia Banatului și a județelor limitrofe până în 2029
Quote
Vestul României s-a dezvoltat puternic după aderarea României la blocul comunitar european, grație fondurilor nerambursabile. Statistica arată că patru județe din zonă au atras până acum peste 2 miliarde de euro, iar până în 2029 este prognozată o absorbție de încă 2 miliarde de euro
O situație a Agenției pentru Dezvoltare Regională (ADR) Vest indică faptul că, în cadrul Programului Operațional Regional (POR) 2014-2020, cele patru județe componente ale organismului (Timiș, Arad, Caraș-Severin și Hunedoara) au avut o alocare bugetară de 643 de milioane de euro, negociată în prima fază.
Datorită faptului că au proiectele au fost scrise și depuse în timp util, sumele au fost suplimentate până la 920 de milioane de euro, rezultând o absorbție de 143% pentru întreg exercițiul bugetar.
„Practic, a crescut si alocarea și a fost și o supracontractare pe care guvernul a asumat-o din bugetul național.
În total, în cei 17 ani de la intrarea în UE, dacă e să o luăm așa, am absorbit peste 2 miliarde de euro net, bani pe care i-am investit într-o formă sau alta în regiune”, a explicat Sorin Maxim, directorul ADR Vest, pentru Libertatea.
Cifrele din statistică mai arată că, prin POR 2014-2020, s-au realizat investiții în 874 de proiecte din regiune. Județul Timiș a atras 278 de milioane de euro, în Hunedoara au mers 270 de milioane de euro, în Arad – 186 de milioane de euro, iar în Caraș-Severin – 185 de milioane de euro.
Școli, spitale, tramvaie, autobuze, piste de biciclete
Cele 920 de milioane de euro din POR 2014-2020 au fost alocate atât pentru proiecte publice, cât și private. Spre exemplu, în domeniul infrastructurii și transportului au fost refăcuți aproape 400 de kilometri de șosea, dintre care 323 de kilometri de drumuri județene, și au fost cumpărate peste 200 de autobuze electrice și tramvaie, fiind construite piste de biciclete pe o lungime de 40 de kilometri.
Tot cu bani europeni au fost modernizate și dotate 17 ambulatorii de specialitate și 17 unități de primiri urgențe. 158 de ambulanțe au ajuns în cele patru județe din vestul țării cumpărate cu fonduri europene.
Au mai fost reparate, dotate sau construite de la zero 86 de școli, prin POR 2014-2020. Peste 10.000 de locuințe (apartamente) și 49 de clădiri publice au fost izolate termic pentru un consum mai mic de căldură. Bilanțul prezentat de ADR Vest, mai arată că au fost reabilitate 25 de monumente, iar în mediul privat au beneficiat de finanțări 470 de firme, fiind create peste 1.650 de locuri de muncă noi. Statistica indică că fondurile alocate vestului țării după intrarea în UE au fost cheltuite în totalitate și s-a reușit atragerea unor finanțări suplimentare.
Dacă în orașele mari, precum Timișoara, impactul banilor europeni este vizibil și a produs schimbări importante, în localitățile de mărime medie din regiune proiectele implementate în ultimul sfert de secol au schimbat viața comunității.
Sorin Maxim, directorul ADR Vest, susține că sunt zone în care sumele provenite din fonduri europene sunt de 40 de ori mai mari decât bugetul local dedicat investițiilor. Un exemplu de absorbție a banilor alocați de UE pentru modernizare este Hunedoara.
Printre altele, în oraș a fost restaurat Castelul Corvinilor, iar obiectivul a devenit punct de atracție pentru sute de mii de turiști anual.
„Valoarea produsă de castel, direct și indirect, este mai mare decât taxele și impozitele colectate de la cetățeni pe un an de zile. În jurul castelului au început să dezvolte lucruri frumoase, au început să se renoveze casele, au început să crească pensiuni, hoteluri.
Acesta este scopul revitalizării unui astfel de edificiu de patrimoniu. Îl reparăm pentru că devine o ancoră de dezvoltare”, este de părere Sorin Maxim.
Sorin Maxim crede că soluția pentru ca în instituțiile publice să fie oameni cu adevărat pregătiți pentru atragerea fondurilor europene este înființarea unui organism de instruire a personalului, într-o primă etapă, și crearea unor structuri la nivelul instituțiilor capabile să verifice proiectele întocmite de firmele private de consultanță.
Sorin Maxim are și un exemplu de succes în acest sens: compania de apă și canal Aquatim (subordonată Consiliului Local Timișoara), care a atras fonduri europene de peste 400 de milioane de euro. „Aquatim are un departament care scrie proiectele, inclusiv partea tehnică, iar rezultatele se văd. Cred că ar trebui să avem o instituție regională care să poată scrie o parte din aceste teme de proiectare, urmând ca anumite componente care sunt mai complexe să le poată face cu terți. Dar, neavând o garanție calității, evident că la final apar tot timpul modificări de contract, de ajustări, schimbări de soluții și asta necesită timp și bani. Cred că aici, în zona de formare, este foarte mult de făcut”, mai arată Sorin Maxim.
Marele câștig adus antreprenorilor de fondurile europene Giana Bălan are o experiență de 17 ani în domeniul consultanței în afaceri, specializându-se în accesarea de fonduri nerambursabile în domeniul privat. Experta a explicat pentru Libertatea că, pentru oamenii de afaceri români, accesarea de fonduri europene a fost un câștig imens. Iar acesta, susține Bălan, nu constă în primul rând în posibilitatea de achiziție a unor echipamente noi. „Realul câștig, dincolo de faptul că s-au putut face investiții mai calitative decât am fi putut să facem cu banii noștri, vine din zona de disciplină și educație antreprenorială. Fiind obligați să își gândească proiectele în perspectivă, să-și facă niște strategii de dezvoltare pe termen lung, să își elaboreze un plan de afaceri și să se țină de el sau dacă nu reușesc să se țină să ia măsuri din mers să le notifice finanțatorului, antreprenorii s-au educat și disciplinat financiar foarte mult”, explică Giana Bălan.
Consultanta spune că antreprenorii au învățat să își analizeze mai în profunzime afacerile, să lucreze cu specialiști și să apeleze la experți. „La proiectele europene de multe ori e nevoie să colaborezi cu mai mulți experți și în felul acesta tu, ca antreprenor, ai putut să vezi că există specialist pe financiar, pe protecția mediului, pe tehnologie, pe eficiență energetică. Pe termen lung poate fi un câștig pentru că antreprenorii învață să lucreze cu experți”, a subliniat specialistul în consultanță pentru atragerea fondurilor europene.
O situație a Agenției pentru Dezvoltare Regională (ADR) Vest indică faptul că, în cadrul Programului Operațional Regional (POR) 2014-2020, cele patru județe componente ale organismului (Timiș, Arad, Caraș-Severin și Hunedoara) au avut o alocare bugetară de 643 de milioane de euro, negociată în prima fază.
Datorită faptului că au proiectele au fost scrise și depuse în timp util, sumele au fost suplimentate până la 920 de milioane de euro, rezultând o absorbție de 143% pentru întreg exercițiul bugetar.
„Practic, a crescut si alocarea și a fost și o supracontractare pe care guvernul a asumat-o din bugetul național.
În total, în cei 17 ani de la intrarea în UE, dacă e să o luăm așa, am absorbit peste 2 miliarde de euro net, bani pe care i-am investit într-o formă sau alta în regiune”, a explicat Sorin Maxim, directorul ADR Vest, pentru Libertatea.
Cifrele din statistică mai arată că, prin POR 2014-2020, s-au realizat investiții în 874 de proiecte din regiune. Județul Timiș a atras 278 de milioane de euro, în Hunedoara au mers 270 de milioane de euro, în Arad – 186 de milioane de euro, iar în Caraș-Severin – 185 de milioane de euro.
Școli, spitale, tramvaie, autobuze, piste de biciclete
Cele 920 de milioane de euro din POR 2014-2020 au fost alocate atât pentru proiecte publice, cât și private. Spre exemplu, în domeniul infrastructurii și transportului au fost refăcuți aproape 400 de kilometri de șosea, dintre care 323 de kilometri de drumuri județene, și au fost cumpărate peste 200 de autobuze electrice și tramvaie, fiind construite piste de biciclete pe o lungime de 40 de kilometri.
Tot cu bani europeni au fost modernizate și dotate 17 ambulatorii de specialitate și 17 unități de primiri urgențe. 158 de ambulanțe au ajuns în cele patru județe din vestul țării cumpărate cu fonduri europene.
Au mai fost reparate, dotate sau construite de la zero 86 de școli, prin POR 2014-2020. Peste 10.000 de locuințe (apartamente) și 49 de clădiri publice au fost izolate termic pentru un consum mai mic de căldură. Bilanțul prezentat de ADR Vest, mai arată că au fost reabilitate 25 de monumente, iar în mediul privat au beneficiat de finanțări 470 de firme, fiind create peste 1.650 de locuri de muncă noi. Statistica indică că fondurile alocate vestului țării după intrarea în UE au fost cheltuite în totalitate și s-a reușit atragerea unor finanțări suplimentare.
Dacă în orașele mari, precum Timișoara, impactul banilor europeni este vizibil și a produs schimbări importante, în localitățile de mărime medie din regiune proiectele implementate în ultimul sfert de secol au schimbat viața comunității.
Sorin Maxim, directorul ADR Vest, susține că sunt zone în care sumele provenite din fonduri europene sunt de 40 de ori mai mari decât bugetul local dedicat investițiilor. Un exemplu de absorbție a banilor alocați de UE pentru modernizare este Hunedoara.
Printre altele, în oraș a fost restaurat Castelul Corvinilor, iar obiectivul a devenit punct de atracție pentru sute de mii de turiști anual.
„Valoarea produsă de castel, direct și indirect, este mai mare decât taxele și impozitele colectate de la cetățeni pe un an de zile. În jurul castelului au început să dezvolte lucruri frumoase, au început să se renoveze casele, au început să crească pensiuni, hoteluri.
Acesta este scopul revitalizării unui astfel de edificiu de patrimoniu. Îl reparăm pentru că devine o ancoră de dezvoltare”, este de părere Sorin Maxim.
Sorin Maxim crede că soluția pentru ca în instituțiile publice să fie oameni cu adevărat pregătiți pentru atragerea fondurilor europene este înființarea unui organism de instruire a personalului, într-o primă etapă, și crearea unor structuri la nivelul instituțiilor capabile să verifice proiectele întocmite de firmele private de consultanță.
Sorin Maxim are și un exemplu de succes în acest sens: compania de apă și canal Aquatim (subordonată Consiliului Local Timișoara), care a atras fonduri europene de peste 400 de milioane de euro. „Aquatim are un departament care scrie proiectele, inclusiv partea tehnică, iar rezultatele se văd. Cred că ar trebui să avem o instituție regională care să poată scrie o parte din aceste teme de proiectare, urmând ca anumite componente care sunt mai complexe să le poată face cu terți. Dar, neavând o garanție calității, evident că la final apar tot timpul modificări de contract, de ajustări, schimbări de soluții și asta necesită timp și bani. Cred că aici, în zona de formare, este foarte mult de făcut”, mai arată Sorin Maxim.
Marele câștig adus antreprenorilor de fondurile europene Giana Bălan are o experiență de 17 ani în domeniul consultanței în afaceri, specializându-se în accesarea de fonduri nerambursabile în domeniul privat. Experta a explicat pentru Libertatea că, pentru oamenii de afaceri români, accesarea de fonduri europene a fost un câștig imens. Iar acesta, susține Bălan, nu constă în primul rând în posibilitatea de achiziție a unor echipamente noi. „Realul câștig, dincolo de faptul că s-au putut face investiții mai calitative decât am fi putut să facem cu banii noștri, vine din zona de disciplină și educație antreprenorială. Fiind obligați să își gândească proiectele în perspectivă, să-și facă niște strategii de dezvoltare pe termen lung, să își elaboreze un plan de afaceri și să se țină de el sau dacă nu reușesc să se țină să ia măsuri din mers să le notifice finanțatorului, antreprenorii s-au educat și disciplinat financiar foarte mult”, explică Giana Bălan.
Consultanta spune că antreprenorii au învățat să își analizeze mai în profunzime afacerile, să lucreze cu specialiști și să apeleze la experți. „La proiectele europene de multe ori e nevoie să colaborezi cu mai mulți experți și în felul acesta tu, ca antreprenor, ai putut să vezi că există specialist pe financiar, pe protecția mediului, pe tehnologie, pe eficiență energetică. Pe termen lung poate fi un câștig pentru că antreprenorii învață să lucreze cu experți”, a subliniat specialistul în consultanță pentru atragerea fondurilor europene.
#406
- Membru activ
-
- Grup: * Membri activi *
- Postari: 2498
- Inregistrat: 09 aprilie 20
Postat Astazi, 08:59
FORBES/Cele mai bune zone pentru afaceri din România, Ediția 2024, locul 2 – Timiș: Prin investiții și cultură
Citeaza
Cultura și practicile autohtone se împletesc cu tendințele vestice de business în Timiș, care rămâne și anul acesta în top 3 cele mai atractive zone pentru afaceri la nivel național
Grație poziției sale strategice, județul din Banat atrage an de an investiții masive și se bucură de o prezență puternică a firmelor străine, reprezentând motorul dezvoltării socio-economice al regiunii. Peste 18.000 de firme cu acționariat străin activau în Timiș anul trecut, potrivit Oficiului Național al Registrului Comerțului, iar valoarea capitalului social subscris s-a ridicat la 8,2 miliarde de lei, clasându-se pe locul 3 la nivel național.
Cele mai mari companii care activează în județ au capital străin, respectiv lanțul de supermarketuri Profi, preluat anul acesta de grupul olandezo-belgian Ahold Delhaize, proprietarul Mega Image, într-o tranzacție în valoare de 1,3 miliarde de euro, precum și grupul german Continental și producătorul de componente auto Hella România, subsidiara locală a concernului german Hella.
Prezența numeroșilor investitorilor străini în județ este justificată de infrastructura puternică și conectivitatea cu vestul – Timiș reprezintă principala legătură către partea apuseană a continentului, datorită conexiunii cu coridoarele pan-europene și este un nod-cheie de transport rutier, feroviar și aerian, cel din urmă prin Aeroportul Internaţional „Traian Vuia”, punct de tranzit pentru peste 1,3 milioane de pasageri în 2023. Recent, în cadrul aeroportului din Timișoara a fost finalizată construcția unui nou terminal, valoarea totală a contractului fiind de 115 milioane de lei (fără TVA). Terminalul are o suprafaţă construită de 12.000 mp şi șase filtre de securitate pentru pasageri, 18 ghişee check-in şi opt porţi de îmbarcare, fiind pregătit să deservească un trafic de 1.554 de pasageri (în acelaşi timp) pe cele două fluxuri – plecări şi sosiri externe. Lucrările au fost realizate de o asociere de firme formată din Concelex Engineering, Concrete & Design Solutions și Metroul SA.
Privind performanțele economice, județul din Banat a înregistrat în 2023 un Produs Intern Brut în valoare de 73,9 miliarde de lei, clasându-se pe locul al treilea la nivel național, iar Comisia de Strategie și Prognoză estimează că, în următorii patru ani, valoarea va ajunge la 101,8 miliarde de lei. Cât pentru forța de muncă, o piață stabilă în vestul României, salariul mediu net a ajuns anul trecut la 4.865 de lei, cu perspective de a se ridica la 6.597 de lei în 2027, iar rata șomajului s-a menținut scăzută, la 0,7%, una dintre cele mai reduse din țară.
Tot anul trecut, orașul care îmbină mai multe religii, culturi și naționalități a fost centrul cultural al României. Timişoara a purtat titlul de Capitală Europeană a Culturii, motiv pentru care orașul a fost gazda a aproximativ 1.400 de evenimente, respectiv piese de teatru, concerte, expoziţii sau ateliere.
Locul 2
Regiune de dezvoltare: Vest
Populație județ după domiciliu: 761.452
Industrii: auto, electronică, IT, petrochimie
PIB (mld. lei): 73,9
Stoc investiții străine directe 1 ian. 2023 (mld. lei): 8,2
Salariu mediu net lunar 2023 (lei): 4.865
Șomaj la sfârșitul anului 2023 (%): 0,7
Grație poziției sale strategice, județul din Banat atrage an de an investiții masive și se bucură de o prezență puternică a firmelor străine, reprezentând motorul dezvoltării socio-economice al regiunii. Peste 18.000 de firme cu acționariat străin activau în Timiș anul trecut, potrivit Oficiului Național al Registrului Comerțului, iar valoarea capitalului social subscris s-a ridicat la 8,2 miliarde de lei, clasându-se pe locul 3 la nivel național.
Cele mai mari companii care activează în județ au capital străin, respectiv lanțul de supermarketuri Profi, preluat anul acesta de grupul olandezo-belgian Ahold Delhaize, proprietarul Mega Image, într-o tranzacție în valoare de 1,3 miliarde de euro, precum și grupul german Continental și producătorul de componente auto Hella România, subsidiara locală a concernului german Hella.
Prezența numeroșilor investitorilor străini în județ este justificată de infrastructura puternică și conectivitatea cu vestul – Timiș reprezintă principala legătură către partea apuseană a continentului, datorită conexiunii cu coridoarele pan-europene și este un nod-cheie de transport rutier, feroviar și aerian, cel din urmă prin Aeroportul Internaţional „Traian Vuia”, punct de tranzit pentru peste 1,3 milioane de pasageri în 2023. Recent, în cadrul aeroportului din Timișoara a fost finalizată construcția unui nou terminal, valoarea totală a contractului fiind de 115 milioane de lei (fără TVA). Terminalul are o suprafaţă construită de 12.000 mp şi șase filtre de securitate pentru pasageri, 18 ghişee check-in şi opt porţi de îmbarcare, fiind pregătit să deservească un trafic de 1.554 de pasageri (în acelaşi timp) pe cele două fluxuri – plecări şi sosiri externe. Lucrările au fost realizate de o asociere de firme formată din Concelex Engineering, Concrete & Design Solutions și Metroul SA.
Privind performanțele economice, județul din Banat a înregistrat în 2023 un Produs Intern Brut în valoare de 73,9 miliarde de lei, clasându-se pe locul al treilea la nivel național, iar Comisia de Strategie și Prognoză estimează că, în următorii patru ani, valoarea va ajunge la 101,8 miliarde de lei. Cât pentru forța de muncă, o piață stabilă în vestul României, salariul mediu net a ajuns anul trecut la 4.865 de lei, cu perspective de a se ridica la 6.597 de lei în 2027, iar rata șomajului s-a menținut scăzută, la 0,7%, una dintre cele mai reduse din țară.
Tot anul trecut, orașul care îmbină mai multe religii, culturi și naționalități a fost centrul cultural al României. Timişoara a purtat titlul de Capitală Europeană a Culturii, motiv pentru care orașul a fost gazda a aproximativ 1.400 de evenimente, respectiv piese de teatru, concerte, expoziţii sau ateliere.
Locul 2
Regiune de dezvoltare: Vest
Populație județ după domiciliu: 761.452
Industrii: auto, electronică, IT, petrochimie
PIB (mld. lei): 73,9
Stoc investiții străine directe 1 ian. 2023 (mld. lei): 8,2
Salariu mediu net lunar 2023 (lei): 4.865
Șomaj la sfârșitul anului 2023 (%): 0,7
#407
- Membru activ
-
- Grup: * Membri activi *
- Postari: 1355
- Inregistrat: 06 aprilie 17
Postat Astazi, 09:18
Cineva mai priceput imi poate explica si mie, poate cineva cu studii economice, eu sunt inginer la baza, cum dracu tot avem investii an de an, locul 1, locul 2 etc. si la diferente mari fata de restul, nu cateva milioane de lei, vorbim de miliarde, dar nu se vad niciunde? Salarii suntem sub Cluj, PIB sub Cluj, evenimente de orice fel sub Cluj, universitati sub Cluj, fabrici noi nu au mai fost anuntate de ceva vreme, companii noi prin cladirile de birouri nu am mai vazut, deviez un pic dar tot in context, ziceau aia de la Paltim ca au inchiriere 150% in cladirea de birouri dar totusi nu s-au apucat de ea, turism nu, hoteluri noi nu, ma rog, niciun lant global, vezi Radisson Blu amanat pe perioada nedeterminata, aeroportul in cap. Ce nu e ok? Ce imi scapa?
Aceasta postare a fost editata de DanielT: Astazi, 09:30
