Bucuresti
#123
Postat 20 martie 2020 - 17:08
CJ Ilfov a aprobat ieri indicatorii pentru un terminal intermodal la Aeroportul Otopeni (BIMH - Bucharest-Ilfov Multimodal Hub). Articol de pe Club Feroviar:
Planul terminalului, din articol:
Citeaza
Consiliul Judeţean Ilfov a aprobat în şedinţa de joi indicatorii pentru Bucharest-Ilfov Multimodal Hub, care va include și un terminal de cale ferată, valoarea totală a investiţiei fiind de aproximativ 571 milioane de lei. Contractul pentru studiul de fezabilitate fusese semnat în toamnă de președintele CJ, Marian Petrache.
În nota de fundamentare a proiectului adoptat se arată faptul că terminalul Bucharest-Ilfov Multimodal Hub (BIMH) este prevăzut a se realiza pe două incinte situate la sud de comuna Moara Vlăsiei, adiacent liniei de cale ferată Bucureşti-Urziceni, de-o parte şi de alta a autostrăzii A3 Bucureşti-Ploiești.
Potrivit proiectului, incinta A, situată la vest de autostrada A3, are o suprafață de 48 hectare. Suprafaţa incintei B, localizate la est de A3, este de 60 de hectare. Caracter de terminal multimodal are incinta A, iar B are o funcţionalitate de parc logistic şi/sau parc industrial.
Terminal de cale ferată în cadrul Bucharest-Ilfov Multimodal Hub
Pentru incinta A (zona multimodală) sunt prevăzute mai multe lucrări principale: un terminal de cale ferată pentru containere; un depozit pentru containere; unul de depozitare pentru mărfuri paletizate, materiale şi posibile materii prime; magazii de desfacere şi distribuţie mărfuri către consumatori; construcţii, clădiri şi echipamente necesare funcţionării incintei; racorduri şi accese auto şi de cale ferată. Aici se poate construi și o stație feroviară pentru pasageri.
Din punct de vedere funcţional, dar şi al realizării lucrărilor, s-au analizat două variante, cea care include lucrările menţionate şi o a doua, care diferă de prima prin faptul că nu cuprinde magaziile de desfacere şi distribuţie a mărfurilor către consumatori, acestea urmând a fi realizate de viitori operatori. Acest scenariu are la bază faptul că lucrările prevăzute în a doua variantă sunt necesare pentru desfăşurarea activităţii atât în incinta A, cât şi în incinta B.
Proiect strategic al Consiliului Județean Ilfov
Pentru incinta B au fost analizate două variante, una în care aici să se amenajeze o zonă logistică şi a doua în care să se poată construi fie o zonă logistică, fie un parc industrial sau ambele, în funcţie de cererea pieţei în perioada respectivă.
“Bucharest-Ilfov Multimodal Hub este unul dintre proiectele strategice ale CJ Ilfov şi urmăreşte dezvoltarea sistemului de transport intermodal de mărfuri în scopul eficientizării transportului de marfă şi îmbunătăţirii impactului transportului asupra mediului şi siguranţei traficului în regiunea Bucureşti-Ilfov”, se arată în referatul de aprobare a proiectului privind studiul de prefezabilitate şi indicatorii tehnico-economici pentru obiectivul de investiţii, postat pe site-ul CJ Ilfov.
Potrivit documentului, implementarea acestui proiect va contribui în mod direct la creşterea gradului de accesibilitate a regiunii Bucureşti-Ilfov, prin decongestionarea drumurilor judeţene şi naţionale şi protejarea infrastructurii rutiere, promovarea dezvoltării echilibrate a tuturor modurilor de transport şi îmbunătăţirea calităţii şi a eficienţei serviciilor, reducerea emisiilor de gaze şi minimalizarea efectelor adverse asupra mediului.
Contractul pentru studiul de fezabilitate al Bucharest-Ilfov Multimodal Hub a fost semnat toamna trecută
La începutul lunii octombrie 2019, preşedinte Consiliului Judeţean Ilfov, Marian Petrache, a semnat contractul pentru realizarea studiului de fezabilitate privind Nodul Intermodal Bucureşti-Ilfov.
“În prima fază va fi făcut acest studiu, urmând ca în toamna anului viitor să începem proiectarea execuției. Nodul intermodal face legătura cu Otopeni, Bucuresti-Braşov şi viitoarea autostradă A0, care va înconjura Capitala. Toată dezvoltarea de aici ne va lega de portul Constanţa, sperăm să fie o trambulină pentru mărfurile din Constanţa. Vom aveam două zone, zona de schimb şi zona logistică. Nodul intermodal este estimat la 100 – 150 milioane de euro. Sperăm să găsim finanţare europeană”, declara Marian Petrache la vremea respectivă.
Studiul de fezabilitate este realizat de TPF Inginerie SRL, iar valoarea contractului este de 3.582.650,09 lei, fără TVA.
În nota de fundamentare a proiectului adoptat se arată faptul că terminalul Bucharest-Ilfov Multimodal Hub (BIMH) este prevăzut a se realiza pe două incinte situate la sud de comuna Moara Vlăsiei, adiacent liniei de cale ferată Bucureşti-Urziceni, de-o parte şi de alta a autostrăzii A3 Bucureşti-Ploiești.
Potrivit proiectului, incinta A, situată la vest de autostrada A3, are o suprafață de 48 hectare. Suprafaţa incintei B, localizate la est de A3, este de 60 de hectare. Caracter de terminal multimodal are incinta A, iar B are o funcţionalitate de parc logistic şi/sau parc industrial.
Terminal de cale ferată în cadrul Bucharest-Ilfov Multimodal Hub
Pentru incinta A (zona multimodală) sunt prevăzute mai multe lucrări principale: un terminal de cale ferată pentru containere; un depozit pentru containere; unul de depozitare pentru mărfuri paletizate, materiale şi posibile materii prime; magazii de desfacere şi distribuţie mărfuri către consumatori; construcţii, clădiri şi echipamente necesare funcţionării incintei; racorduri şi accese auto şi de cale ferată. Aici se poate construi și o stație feroviară pentru pasageri.
Din punct de vedere funcţional, dar şi al realizării lucrărilor, s-au analizat două variante, cea care include lucrările menţionate şi o a doua, care diferă de prima prin faptul că nu cuprinde magaziile de desfacere şi distribuţie a mărfurilor către consumatori, acestea urmând a fi realizate de viitori operatori. Acest scenariu are la bază faptul că lucrările prevăzute în a doua variantă sunt necesare pentru desfăşurarea activităţii atât în incinta A, cât şi în incinta B.
Proiect strategic al Consiliului Județean Ilfov
Pentru incinta B au fost analizate două variante, una în care aici să se amenajeze o zonă logistică şi a doua în care să se poată construi fie o zonă logistică, fie un parc industrial sau ambele, în funcţie de cererea pieţei în perioada respectivă.
“Bucharest-Ilfov Multimodal Hub este unul dintre proiectele strategice ale CJ Ilfov şi urmăreşte dezvoltarea sistemului de transport intermodal de mărfuri în scopul eficientizării transportului de marfă şi îmbunătăţirii impactului transportului asupra mediului şi siguranţei traficului în regiunea Bucureşti-Ilfov”, se arată în referatul de aprobare a proiectului privind studiul de prefezabilitate şi indicatorii tehnico-economici pentru obiectivul de investiţii, postat pe site-ul CJ Ilfov.
Potrivit documentului, implementarea acestui proiect va contribui în mod direct la creşterea gradului de accesibilitate a regiunii Bucureşti-Ilfov, prin decongestionarea drumurilor judeţene şi naţionale şi protejarea infrastructurii rutiere, promovarea dezvoltării echilibrate a tuturor modurilor de transport şi îmbunătăţirea calităţii şi a eficienţei serviciilor, reducerea emisiilor de gaze şi minimalizarea efectelor adverse asupra mediului.
Contractul pentru studiul de fezabilitate al Bucharest-Ilfov Multimodal Hub a fost semnat toamna trecută
La începutul lunii octombrie 2019, preşedinte Consiliului Judeţean Ilfov, Marian Petrache, a semnat contractul pentru realizarea studiului de fezabilitate privind Nodul Intermodal Bucureşti-Ilfov.
“În prima fază va fi făcut acest studiu, urmând ca în toamna anului viitor să începem proiectarea execuției. Nodul intermodal face legătura cu Otopeni, Bucuresti-Braşov şi viitoarea autostradă A0, care va înconjura Capitala. Toată dezvoltarea de aici ne va lega de portul Constanţa, sperăm să fie o trambulină pentru mărfurile din Constanţa. Vom aveam două zone, zona de schimb şi zona logistică. Nodul intermodal este estimat la 100 – 150 milioane de euro. Sperăm să găsim finanţare europeană”, declara Marian Petrache la vremea respectivă.
Studiul de fezabilitate este realizat de TPF Inginerie SRL, iar valoarea contractului este de 3.582.650,09 lei, fără TVA.
Planul terminalului, din articol:
#124
Postat 22 februarie 2021 - 11:28
https://ziare.com/af...badalau-1663295
Compania romaneasca South Development Group (SDG) a anuntat semnarea unui acord cu Trillium Fund pentru dezvoltarea aeroportului Constantin Brancusi in sudul Bucurestiului, informeaza boardingpass.ro
Potrivit sursei, care citeaza dezvoltatorul, acordul a fost semnat recent cu fondul Trillium, fond din fac parte companiile Surbana Jurong Capital (Singapore), Mitsubishi Corporation (Japonia) si Changi Airport International (Singapore).
Surbana Jurong Private Ltd este o companie de consultanta guvernamentala din Singapore care se concentreaza pe infrastructura si dezvoltare urbana.
In acelasi anunt, South Development Group afirma ca noul aeroport care va fi situat in sudul Bucurestiului ar urma sa fie deschis in 2024 pentru zboruri si operatiuni cargo. La scurt timp dupa acesta va fi deschis si pentru traficul de pasageri.
Proiect anuntat cu fast de Badalau
Proiectul aeroportului Constantin Brincusi este unul controversat. In septembrie 2019, el a fost anuntat cu surle si trambite de ministrul Economiei de atunci, Nicolae Badalau. "In octombrie ar putea incepe lucrarile la Aeroportul Constantin Brancusi ce se va intinde pe 2.500 de hectare. Este un aeroport privat, iar Ministerul Economiei, alaturi de alte multe ministere, isi vor aduce contributia la aceasta investitie. Institutia pe care o conduc va contribui la construirea unei statii de putere de 350 de megawati. Se vor implica si firme romanesti, dar, de asemenea, si autoritatile judetene ar putea avea o contributie", a scris Niculae Badalau pe pagina sa de Facebook, la vremea respectiva.
Dancila a dat vina pe caderea Guvernului
Dupa ce Guvernul Dancila a cazut, s-a anuntat destramarea proiectului. "In momentul in care nu exista stabilitate nu exista predictibilitate, investitorii straini nu mai vin spre Romania. Am discutat cu tarile din Golf, am discutat cu Emiratele Arabe, spuneau ca vor sa investeasca masiv in Romania. Incepusem discutiile pentru aeroportul Bucuresti Sud, cu Emiratele Arabe si investitori romani, astfel incat sa incepem proiectul de acolo. In momentul actual nu mai au aceeasi dorinta de a discuta pentru ca este un guvern interimar. Avem deja schema aeroportului, am discutat cu Emiratele Arabe, am discutat cu investitori din Romania, urma sa semnam demararea lucrarilor pentru acest aeroport", spunea Viorica Dancila intr-un interviu pentru DC News.
Trafic de 35 milioane de pasageri
Conform proiectului prezentat in 2019, noul aeroport nu trebuia sa fie doar un simplu aeroport ci un mic oras care include spatii de entertainment, centru medical si zona rezidentiala, potrivit clipului de prezentare. In ceea ce priveste aeroportul in sine, acesta trebuia dezvoltat pe o suprafata de 800 de hectare in trei faze. Dupa finalizarea primei faze capacitatea acestuia ar fi de 10 - 12 milioane de pasageri anual iar dupa finalizarea urmatoarei faze de constructie dublu. Intr-un final, aeroportul ar putea avea o capacitate de procesare de 35 de milioane de pasageri, o pista principala de 4000 m si una secundara de 2500 m, cu posibilitatea de a fi extinsa.
Compania romaneasca South Development Group (SDG) a anuntat semnarea unui acord cu Trillium Fund pentru dezvoltarea aeroportului Constantin Brancusi in sudul Bucurestiului, informeaza boardingpass.ro
Potrivit sursei, care citeaza dezvoltatorul, acordul a fost semnat recent cu fondul Trillium, fond din fac parte companiile Surbana Jurong Capital (Singapore), Mitsubishi Corporation (Japonia) si Changi Airport International (Singapore).
Surbana Jurong Private Ltd este o companie de consultanta guvernamentala din Singapore care se concentreaza pe infrastructura si dezvoltare urbana.
In acelasi anunt, South Development Group afirma ca noul aeroport care va fi situat in sudul Bucurestiului ar urma sa fie deschis in 2024 pentru zboruri si operatiuni cargo. La scurt timp dupa acesta va fi deschis si pentru traficul de pasageri.
Proiect anuntat cu fast de Badalau
Proiectul aeroportului Constantin Brincusi este unul controversat. In septembrie 2019, el a fost anuntat cu surle si trambite de ministrul Economiei de atunci, Nicolae Badalau. "In octombrie ar putea incepe lucrarile la Aeroportul Constantin Brancusi ce se va intinde pe 2.500 de hectare. Este un aeroport privat, iar Ministerul Economiei, alaturi de alte multe ministere, isi vor aduce contributia la aceasta investitie. Institutia pe care o conduc va contribui la construirea unei statii de putere de 350 de megawati. Se vor implica si firme romanesti, dar, de asemenea, si autoritatile judetene ar putea avea o contributie", a scris Niculae Badalau pe pagina sa de Facebook, la vremea respectiva.
Dancila a dat vina pe caderea Guvernului
Dupa ce Guvernul Dancila a cazut, s-a anuntat destramarea proiectului. "In momentul in care nu exista stabilitate nu exista predictibilitate, investitorii straini nu mai vin spre Romania. Am discutat cu tarile din Golf, am discutat cu Emiratele Arabe, spuneau ca vor sa investeasca masiv in Romania. Incepusem discutiile pentru aeroportul Bucuresti Sud, cu Emiratele Arabe si investitori romani, astfel incat sa incepem proiectul de acolo. In momentul actual nu mai au aceeasi dorinta de a discuta pentru ca este un guvern interimar. Avem deja schema aeroportului, am discutat cu Emiratele Arabe, am discutat cu investitori din Romania, urma sa semnam demararea lucrarilor pentru acest aeroport", spunea Viorica Dancila intr-un interviu pentru DC News.
Trafic de 35 milioane de pasageri
Conform proiectului prezentat in 2019, noul aeroport nu trebuia sa fie doar un simplu aeroport ci un mic oras care include spatii de entertainment, centru medical si zona rezidentiala, potrivit clipului de prezentare. In ceea ce priveste aeroportul in sine, acesta trebuia dezvoltat pe o suprafata de 800 de hectare in trei faze. Dupa finalizarea primei faze capacitatea acestuia ar fi de 10 - 12 milioane de pasageri anual iar dupa finalizarea urmatoarei faze de constructie dublu. Intr-un final, aeroportul ar putea avea o capacitate de procesare de 35 de milioane de pasageri, o pista principala de 4000 m si una secundara de 2500 m, cu posibilitatea de a fi extinsa.
Aceasta postare a fost editata de raducu: 22 februarie 2021 - 11:31
#125
Postat 13 mai 2021 - 09:10
https://www.gsp.ro/f...gn=share-button
În sfârșit, se face și „Dinamo”! Ministrul Lucian Bode: „Nu mai avem nici un fel de oprelişte”
Lucian Bode (46 de ani), ministrul Afacerilor Interne, a dezvăluit astăzi că CS Dinamo a câștigat procesul cu Nicolae Badea (72), fostul acționar de la FC Dinamo, astfel că pe actualul amplasament al stadionului Dinamo se va putea construi un nou complex sportiv.
UPDATE ora 15:00: când începe munca la noul complex
Pe locul actualului teren principal din Complexul Sportiv Dinamo se va demara construirea noului stadion. Varianta „Velodrom” era de rezervă și au fost piedici de la bun început. Mai mult, vecinii aflați în zona „Velodromului” din Ștefan cel Mare au deschis acțiuni în instanță, în momentul când s-a pus problema construirii noii arene acolo, reclamând diverse lucruri.
Cei de la ACS FC Dinamo aveau posibilitatea de a depune recurs, în termen de 30 de zile, de la data pronunțării, dar nu au mai făcut acest lucru. Iar sentința este definitivă prin nerecurare, așa cum se observă și din fotografia GSP, mai exact unde este ștampila Curții de Apel București.
Din informațiile GSP.RO, din ceea ce estimează și ministerul, până la finalul lui 2021 ar trebuie să se atribuie lucrarea, pentru ca din 2022 să înceapă munca practică a ridicării noii arene.
Cei de la ACS FC Dinamo au transmis vizavi de această hotărâre, prin intermediul GSP: „Niciun proces al nostru n-are legătură cu construirea noului stadion. Ne-am dat acceptul pentru asta, în scris, anul trecut”.
Știrea inițială - Ministrul Afacerilor Interne, veste bună pentru Dinamo
O veste extraordinară pentru Dinamo a venit astăzi de la vârful MAI. Ministrul Lucian Bode a anunțat că terenul pe care actualul stadion al lui Dinamo este amplasat aparține acum statului român, odată cu ultima decizie a Curții de Apel. Ceea ce înseamnă că lucrările la construirea unui nou complex sportiv ar putea fi demarate în scurt timp.
Lucian Bode: „Nu mai avem nici un fel de opreliște”
„Aşa cum ştiţi, blocajul a existat în realizarea unui complex sportiv la Dinamo, în pachetul mare cu celelalte stadioane, Steaua, Rapid şi Arcul de Triumf, şi a fost generat de aceste litigii în instanţă. În luna aprilie am primit din partea Curţii de Apel o comunicare definitivă şi irevocabilă, că nu mai avem nici un fel de oprelişte în ceea ce priveşte construirea unui complex sportiv aici din punct de vedere al litigiilor juridice.
În consecinţă, terenul pe care ne aflăm astăzi, pe actualul amplasament al stadionului, aparţine statului român şi putem să luăm în calcul construirea unui complex sportiv pe actualul amplasament. Ştiţi foarte bine că anul trecut era în discuţie construirea unui stadion nou de dimensiuni reduse pe velodrom, acum putem să analizăm cele două variante”, a spus Bode pentru AGERPRES.
Ministrul a explicat și procedura: „Calendarul, foaia de parcurs, este una foarte strânsă, am trimis deja către Compania Naţională de Investiţii intenţia noastră de a realiza un complex sportiv modern aici, pe acest amplasament, pe actualul amplasament al stadionului.
Aşteptăm să primim confirmarea din partea Companiei Naţionale de Investiţii, vor urma celelalte proceduri de obţinere a certificatului de urbanism, a studiului de comandă, de realizarea a documentaţiei de asumare şi bugetare a demolării, pentru că aici vorbim de o componentă pe care trebuie să şi-o asume Ministerul Afacerilor Interne şi Dinamo, şi costurile nu sunt deloc nesemnificative, vorbim de aproape două milioane de euro, plus-minus.
Deci după toate aceste etape odată parcurse, cu siguranţă sfârşitul anului ne va găsi în posibilitatea de a scoate la licitaţie execuţia acestui complex sportiv. Vorbesc, încă o dată, de un complex sportiv, nu de un stadion simplu, în care îşi vor găsi locul multe ramuri sportive ale acestui club de elită al României”.
În viitorul apropiat, după ce primim confirmarea de la Compania Naţională de Investiţii, pentru că va trebui să ne introducă în lista sinteză, să apară un nou ordin de ministru, cu o listă reactualizată, atunci cu siguranţă voi comunica public foaia de parcurs despre care vorbim. Dar, da, este este veste foarte bună pentru suporterii dinamovişti.
- Lucian Bode, ministrul Afacerilor Interne
Stadionul actual al lui Dinamo, disputat în instanță
Arena din Ștefan cel Mare, inclusă inițial în proiectul EURO 2020, alături de stadioanele Arcul de Triumf, Ghencea și Giulești, nu fusese încă cedată Companiei Naționale de Investiții, astfel că planul de modernizare a fost suspendat. Au existat mai multe procese pentru stabilirea proprietarului stadionului, care au făcut ca lucrările să nu poată începe.
George Cosac: „S-ar putea construi pe amprenta vechiului stadion”
Invitat recent la GSP Live, George Cosac (53 de ani), fost președinte al Clubului Sportiv Dinamo, a oferit informații despre construcția stadionului „câinilor”. Cosac spune că noua arenă se va face pe locul actualului stadion, unde ar urma să înflorească de la zero un întreg complex sportiv.
„Velodromul n-a fost o piedică [în calea construirii stadionului]. Au existat câteva proiecte prin care respectivul velodrom să fie demolat și să se construiască stadionul în acea zonă. Lucrurile stagnează. Va fi un complex sportiv, nu doar un stadion. Dacă până anul trecut balanța înclina în a se construi în zona velodromului, cred că lucrurile sunt 50-50% acum. S-ar putea construi chiar pe amprenta vechiului stadion”, spunea Cosac la GSP Live.
În sfârșit, se face și „Dinamo”! Ministrul Lucian Bode: „Nu mai avem nici un fel de oprelişte”
Lucian Bode (46 de ani), ministrul Afacerilor Interne, a dezvăluit astăzi că CS Dinamo a câștigat procesul cu Nicolae Badea (72), fostul acționar de la FC Dinamo, astfel că pe actualul amplasament al stadionului Dinamo se va putea construi un nou complex sportiv.
UPDATE ora 15:00: când începe munca la noul complex
Pe locul actualului teren principal din Complexul Sportiv Dinamo se va demara construirea noului stadion. Varianta „Velodrom” era de rezervă și au fost piedici de la bun început. Mai mult, vecinii aflați în zona „Velodromului” din Ștefan cel Mare au deschis acțiuni în instanță, în momentul când s-a pus problema construirii noii arene acolo, reclamând diverse lucruri.
Cei de la ACS FC Dinamo aveau posibilitatea de a depune recurs, în termen de 30 de zile, de la data pronunțării, dar nu au mai făcut acest lucru. Iar sentința este definitivă prin nerecurare, așa cum se observă și din fotografia GSP, mai exact unde este ștampila Curții de Apel București.
Din informațiile GSP.RO, din ceea ce estimează și ministerul, până la finalul lui 2021 ar trebuie să se atribuie lucrarea, pentru ca din 2022 să înceapă munca practică a ridicării noii arene.
Cei de la ACS FC Dinamo au transmis vizavi de această hotărâre, prin intermediul GSP: „Niciun proces al nostru n-are legătură cu construirea noului stadion. Ne-am dat acceptul pentru asta, în scris, anul trecut”.
Știrea inițială - Ministrul Afacerilor Interne, veste bună pentru Dinamo
O veste extraordinară pentru Dinamo a venit astăzi de la vârful MAI. Ministrul Lucian Bode a anunțat că terenul pe care actualul stadion al lui Dinamo este amplasat aparține acum statului român, odată cu ultima decizie a Curții de Apel. Ceea ce înseamnă că lucrările la construirea unui nou complex sportiv ar putea fi demarate în scurt timp.
Lucian Bode: „Nu mai avem nici un fel de opreliște”
„Aşa cum ştiţi, blocajul a existat în realizarea unui complex sportiv la Dinamo, în pachetul mare cu celelalte stadioane, Steaua, Rapid şi Arcul de Triumf, şi a fost generat de aceste litigii în instanţă. În luna aprilie am primit din partea Curţii de Apel o comunicare definitivă şi irevocabilă, că nu mai avem nici un fel de oprelişte în ceea ce priveşte construirea unui complex sportiv aici din punct de vedere al litigiilor juridice.
În consecinţă, terenul pe care ne aflăm astăzi, pe actualul amplasament al stadionului, aparţine statului român şi putem să luăm în calcul construirea unui complex sportiv pe actualul amplasament. Ştiţi foarte bine că anul trecut era în discuţie construirea unui stadion nou de dimensiuni reduse pe velodrom, acum putem să analizăm cele două variante”, a spus Bode pentru AGERPRES.
Ministrul a explicat și procedura: „Calendarul, foaia de parcurs, este una foarte strânsă, am trimis deja către Compania Naţională de Investiţii intenţia noastră de a realiza un complex sportiv modern aici, pe acest amplasament, pe actualul amplasament al stadionului.
Aşteptăm să primim confirmarea din partea Companiei Naţionale de Investiţii, vor urma celelalte proceduri de obţinere a certificatului de urbanism, a studiului de comandă, de realizarea a documentaţiei de asumare şi bugetare a demolării, pentru că aici vorbim de o componentă pe care trebuie să şi-o asume Ministerul Afacerilor Interne şi Dinamo, şi costurile nu sunt deloc nesemnificative, vorbim de aproape două milioane de euro, plus-minus.
Deci după toate aceste etape odată parcurse, cu siguranţă sfârşitul anului ne va găsi în posibilitatea de a scoate la licitaţie execuţia acestui complex sportiv. Vorbesc, încă o dată, de un complex sportiv, nu de un stadion simplu, în care îşi vor găsi locul multe ramuri sportive ale acestui club de elită al României”.
În viitorul apropiat, după ce primim confirmarea de la Compania Naţională de Investiţii, pentru că va trebui să ne introducă în lista sinteză, să apară un nou ordin de ministru, cu o listă reactualizată, atunci cu siguranţă voi comunica public foaia de parcurs despre care vorbim. Dar, da, este este veste foarte bună pentru suporterii dinamovişti.
- Lucian Bode, ministrul Afacerilor Interne
Stadionul actual al lui Dinamo, disputat în instanță
Arena din Ștefan cel Mare, inclusă inițial în proiectul EURO 2020, alături de stadioanele Arcul de Triumf, Ghencea și Giulești, nu fusese încă cedată Companiei Naționale de Investiții, astfel că planul de modernizare a fost suspendat. Au existat mai multe procese pentru stabilirea proprietarului stadionului, care au făcut ca lucrările să nu poată începe.
George Cosac: „S-ar putea construi pe amprenta vechiului stadion”
Invitat recent la GSP Live, George Cosac (53 de ani), fost președinte al Clubului Sportiv Dinamo, a oferit informații despre construcția stadionului „câinilor”. Cosac spune că noua arenă se va face pe locul actualului stadion, unde ar urma să înflorească de la zero un întreg complex sportiv.
„Velodromul n-a fost o piedică [în calea construirii stadionului]. Au existat câteva proiecte prin care respectivul velodrom să fie demolat și să se construiască stadionul în acea zonă. Lucrurile stagnează. Va fi un complex sportiv, nu doar un stadion. Dacă până anul trecut balanța înclina în a se construi în zona velodromului, cred că lucrurile sunt 50-50% acum. S-ar putea construi chiar pe amprenta vechiului stadion”, spunea Cosac la GSP Live.
Aceasta postare a fost editata de raducu: 13 mai 2021 - 09:12
#127
Postat 12 iulie 2021 - 07:56
Are 15 etaje + etaj tehnic si 3 subsoluri.
Este vorba de GlobalWorth Square.
Este vorba de GlobalWorth Square.
Aceasta postare a fost editata de lvs: 15 iulie 2021 - 14:09
#130
Postat 24 aprilie 2023 - 12:03
MHN, la 29 martie 2012 - 10:50, a spus:
Wowww de multi ani nu am mai fost in Romania, ce sa mai zic de Bucuresti ca nu mi-e la indemana, dar sper ca aceste cladiri au fundatie si acoperisuri bune hahaha