Resita
#1
Postat 28 septembrie 2011 - 23:57
Reșița
(în maghiară Resicabánya, în germană Reschitz, în cehă Rešice)
Localități componente - Câlnic, Cuptoare, Doman, Moniom, Secu, Ţerova
Populatie (in 2002) - 84,026 locuitori
Atestare documentară - 1673
Locatie - Situat pe malul Bârzava, este municipiul resedinta al judetului Caras-Severin, România.
Coordonate - 45°18′0″N, 21°53′25″E
wiki
#2
Postat 29 septembrie 2011 - 00:06
Citeaza
Pasarela care susţinea funicularul de calcar ce traversează zona centrului municipiului Reşiţa va fi transformată într-o promenadă pentru reşiţeni. Acest lucru se va întâmpla numai dacă, în urma evaluării rezistenţei structurii metalice, va rezulta că aceasta nu este prea degradată pentru a fi transformată într-un obiectiv turistic.
Consiliul Local Reşiţa şi-a arătat interesul de a achiziţiona această pasarelă, de la Combinatul Siderurgic TMK Reşiţa, deja în urmă cu doi ani. Conform discuţiilor dintre Primăria Reşiţa şi conducerea TMK, preţul la care urma să fie achiziţionată pasarela ar fi fost echivalent cu valoarea de inventar, respectiv 1,1 milioane lei. Suma nu trebuia plătită de Consiliul local, ci urma să fie scăzută din datoriile pe care TMK le are faţă de administraţia locală. Primarul Reşiţei, Mihai Stepanescu, a declarat că această pasarelă, pe lângă valoarea ei de simbol al oraşului, ar putea fi valorificată şi turistic prin transformarea ei într-o promenadă, deasupra zonei centrale a localităţii. În funcţie de caracteristicile şi de portanţa pasarelei, aceasta ar putea fi dotată şi cu o telegondolă, pentru a se putea traversa oraşul, pe cablu, la peste 40 de metri înălţime.
Recent, Consiliul Local Reşiţa a contractat realizarea unui studiu care să stabilească rezistenţa structurii metalice. „Nu dorim să achiziţionăm acest funicular dacă este prea degradat ca să poată fi folosit”, a precizat primarul Mihai Stepanescu. Evaluarea va fi efectuată de către un colectiv de specialişti de la Universitatea Politehnică din Timişoara, la preţul de 13.000 de euro.
În cazul în care se va dovedi că obiectivul, inaugurat în anul 1964, este erodat de rugină, acesta va fi demolat de către TMK, care nu mai doreşte să suporte costurile de întreţinere. Funicularul transporta calacar din cariera Doman, la fabrica de var din zona Aglomerator, de pe Valea Ţerovei, însă, după oprirea frurnalelor, a fost tot mai puţin utilizat, iar de aproximativ zece ani a încetat să mai funcţioneze.
#3
Postat 29 septembrie 2011 - 00:06
ziuadevest.ro
Citeaza
Gazon, copaci ornamentali, băncuţe, alei pietonale, zonă de trafic pavată cu dale: aşa arată parcarea verde din centrul Reşiţei, pentru amenajarea căreia primăria a alocat de la bugetul local 250.000 lei. Aproape 70 de noi locuri de parcare au fost amenajate în spatele Palatului Administrativ din municipiul Reşiţa.
Parcarea verde este deja funcţională şi cuprinde 70 de locuri noi de parcare, din care 16 au fost plătite şi rezervate deja de către locatarii blocurilor din vecinătate. Celelalte locuri pot fi folosite de orice şofer care ajunge în centrul municipiului şi are nevoie de un loc de parcare. Între orele 8.00 şi 16.00, un lucrător al Primăriei Reşiţa le va percepe şoferilor o taxă de 1 leu pentru fiecare oră de staţionare. „Până la sfârşitul anului, intenţionăm să achiziţionăm şi un sistem modern de taxare şi de acces în parcarea ecologică. Totul depinde, însă, de sumele care vor fi disponibile în bugetul local, o asemenea investiţie putând ajunge chiar şi la 40.000 de euro. Lucrările de până acum au fost finanţate de Consiliul Local Reşiţa, suma fiind prevăzută în buget. Constructorul este o firmă din Alba Iulia, care am văzut că a executat multe asemenea lucrări prin toată ţara.
Lucrarea s-a făcut rapid şi eficient, fapt pentru care sunt mulţumit“, a afirmat primarul municipiului Reşiţa, Mihai Stepanescu. "Cu timpul, încercăm să punem o barieră şi să mărim taxa de parcare, dar trebuie să discutăm toate aceste lucruri în şedinţa de consiliu local, pentru că fără o hotărâre de consiliu local nu se poate“, a mai spus Stepanescu.
#4
Postat 29 septembrie 2011 - 00:07
adevarul.ro
Citeaza
Funicularul care traversează centrul municipiului Reşiţa ar putea deveni o atracţie pentru localnici, dar şi pentru turişti. Primăria şi-a propus să ia obiectivul în proprietate şi să îl transforme într-o telegondolă. Viitorul loc de promenadă ar putea fi achiziţionat chiar la preţul de inventar de la fostul combinat siderurgic, respectiv aproximativ 1,1 milioane de lei.
Telegondolă la Reşiţa
Până să îl cumpere, administraţia locală a decis contractarea unui colectiv de specialişti de la Universitatea Politehnica din Timişoara pentru a stabili dacă funicularul reşiţean nu este într-o stare avansată de degradare.
„În termen de 43 de zile, noi primim raportul de expertiză tehnică şi capacitate portantă. Avem nevoie de el ca să vedem dacă este rentabil sau nu să preluăm funicularul”, a spus Mihai Stepanescu, primarul Reşiţei. Potrivit primarului Reşiţei, dacă rezultatul experţilor va fi unul pozitiv, funicularul va fi transformat în telegondolă, lucru care va însemna noi orizonturi pentru turismul reşiţean. „Avem un proiect frumos pe care sperăm să îl putem pune în aplicare“, a mai spus primarul oraşului.
Simbol al oraşului
Funicularul este considerat un simbol al istoriei industriale a municipiului. El a aparţinut fostului combinat siderurgic. Acesta traversează centrul Reşiţei, iar ideea înfiinţării unei telegondole pare să fie agreată de cei mai mulţi dintre locuitorii municipiului. Ei spun că ar fi bine dacă acesta va fi folosit ca traseu de promenadă, având în vedere panorama de deasupra oraşului. „Eu zic că ar fi bine dacă acest funicular ar fi transformat în telegondolă, mai ales că acum totul a fost lăsat în paragină şi de sus s-ar vedea tot oraşul”, a spus Ilie Stan, un reşiţean.
#6
Postat 29 septembrie 2011 - 00:11
caon.ro
Citeaza
Astfel, în vederea finalizării obiectivului „Patinoar Mobil Artificial“ au fost propuse pentru finanţare lucrări precum cele de instalaţii electrice, construcţii terasamente, proiectare, tribune, împrejmuire şi pavare dar şi achiziţionarea unei maşini manuale de ascuţit patine. Totalul acestor lucrări se ridică la suma de 369,91 mii lei.
„Alocăm fondul de rulment pentru tribuna patinoarului din Lunca Bârzavei ce va funcţiona în patru anotimpuri şi completează centrul din oraşul nou. Acesta este finanţat cu şase miliarde de lei de Ministerul Tineretului şi Sportului din fonduri europene gestionate pentru acest domeniu. Ţinând cont de acest lucru era o prostie să spun că nu avem nevoie de şase miliarde pentru a construi un patinoar“, a afirmat preşedintele Consiliului Judeţean Caraş-Severin, Sorin Frunzăverde, în susţinerea proiectului, amintind că inaugurarea acestui spaţiu de distracţie atât pentru cei mici cât şi pentru adulţi va avea loc în data de 12 august a acestui an.
#7
Postat 29 septembrie 2011 - 00:11
caon.ro
Citeaza
În total, anul acesta au fost realizate 17 locuri de joacă, din care cinci au fost amenajate în cartierele mărginaşe ale Reşiţei. Dacă unele au fost ridicate de la zero, altora doar le-au fost puse module în plus, cum este cel din Parcul Tricolorului.
„Investiţiile din acest an au cumulat două miliarde de lei vechi, dar credem în necesitatea realizării unor asemenea locuri de joacă. Numai cel din cartierul Doman a costat peste 50 de milioane de lei vechi, însă am dorit să venim în întâmpinarea tuturor cetăţenilor acestui municipiu, indiferent de zona în care locuiesc, şi să realizăm condiţii moderne şi civilizate de trai pentru toţi reşiţenii“, a spus primarul Mihai Stepanescu.
În cursul unei vizite la locul de joacă din Doman, locatarii din vecinătatea acestuia s-au plâns de numărul mare al tinerilor care nu respectă investiţia şi distrug diverse module, fapt pentru care a fost trimis acolo un echipaj de poliţie comunitară, care îi va sancţiona pe cei certaţi cu bunul simţ.
#8
Postat 29 septembrie 2011 - 00:15
Citeaza
Două blocuri a câte 16 apartamente fiecare, au fost inaugurate luni, pe Calea Caransebeşului. Este vorba despre prima etapă a atribuirii locuinţelor sociale pentru chiriaşii evacuaţi din casele naţionalizate, dar şi pentru alte cazuri sociale, în municipiul de pe Bârzava. Cele două clădiri fac parte dintr-un complex de patru imobile, dintre care unul a fost inaugurat în martie, iar ultimul este încă nefinalizat.
Din cele 32 de apartamente, 22 sunt cu două camere, iar zece cu câte o cameră. „Blocurile sunt acoperite cu şarpante din lemn ignifug, cu învelitoare din ţiglă profilată, tâmplăriile exterioare sunt din PVC cu geam termopan, inclusiv uşile de la intrare. Subsolurile blocurilor sunt tehnice, excepţie făcând câte un spaţiu la fiecare bloc, rezervat pentru punctul termic. S-a optat pentru sistemul de încălzire centralizat, cu distribuţie pe orizontală a energiei termice, cu sistem de măsurare - înregistrare - repartizare a consumului energetic pentru fiecare apartament“, se arată într-un comunicat emis de municipalitate, purtând semnătura Titianei Cătană, şeful Serviciului de Investiţii.
Valoarea totală a celor patru imobile (din punct de vedere al cheltuielilor de investiţii) este de 71,8 de miliarde de lei vechi, 60,09 de miliarde fiind asigurate de Executiv pentru construcţiile propriu-zise, din care 11,71 de miliarde, asigurate de către Consiliul local, pentru utilităţi. Locatarii s-au cam plâns de calitatea lucrărilor, dar acesta e un alt subiect.
#9
Postat 29 septembrie 2011 - 00:16
Citeaza
Directorul SC Prescom SA Reşiţa, Gheorghe Marchiş, afirmă că Instalaţia de termovalorizare a deşeurilor uscate, pe care a propus-o Tiberiu Pădurean, este cea mai bună soluţie pentru Reşiţa.
Gheorghe Marchiş ne-a declarat ieri: „Instalaţia de ardere a gunoiului uscat este cea mai bună soluţie. Este cea mai bună şi mai utilă metodă de producere a energiei electrice, mai bună decât tehnologiile care folosesc combustibil clasic, hidrocarburi solide sau lichide. Are avantajul că produce energie şi neutralizează deşeurile. Nu vom mai fi nevoiţi să depozităm gunoaiele, ci doar cenuşa rezultată în urma arderii, dar şi aceea curăţată de metale şi alte reziduuri solide”.
Marchiş a mai precizat că amenajarea instalaţiei de termovalorizare trebuie realizată indiferent de soarta deponeului ecologic de la Lupac. „Ar fi un avantaj extraordinar pentru Reşiţa. Nu consider că este o alternativă la deponeul de la Lupac. Se pot face în paralel fără nici o problemă. În plus, în situaţia în care ar apărea, să zicem, unele defecţiuni, unele sincope de funcţionare a instalaţiilor de sortare şi neutralizare a deşeurilor de la Lupac, unde se vor aduce toate deşeurile din judeţ, gunoaiele Reşiţei se vor arde la kilometrul şase şi vom produce energie electrică. Dar aceasta ar fi o situaţie de excepţie, nu la asta vreau să mă refer în primul rând. Afirm că o astfel de instalaţie trebuie şi poate fi făcută, poate funcţiona non-stop, pentru că ne va scăpa de deşeuri şi va produce energie”.
Marchiş a mai spus că la ora actuală preţul colectării, transportului şi depozitării deşeurilor menajere la Bocşa se ridică la 7,83 lei, cu TVA inclus, pe lună, pentru fiecare reşiţean. Este scump şi, oricum, haldina de la Bocşa se va închide anul viitor, conform anagajamentelor faţă de Uniunea Europeană.
#10
Postat 29 septembrie 2011 - 00:16
adevarul.ro
Citeaza
Banatul se mândreşte cu o superbă zonă turistică , însă aceasta este prea puţin exploatată. Parcul Naţional Cheile Nerei-Valea Beuşniţei este destinaţia ideală pentru cei care caută o oază de linişte şi aer curat, dar şi pentru tinerii dornici de distracţie.
Cheile Nerei, destinaţia ideală pentru copii şi bătrâni
Rezervaţia din judeţul Caraş-Severin este destinaţia ideală pentru cei care vor să evadeze din oraşele încinse de arşiţă şi să se bucure de liniştea naturii. Să auzi fiecare zumzet de albină, fiecare cântec al păsărilor sau susurul Nerei şi al pârâului Bei strecurându-se printre stâncile curăţate de vreme - ce poate fi mai frumos?
Pe drumuri de ţară
Cheile Nerei, cele mai lungi din ţară, se întind pe o distanţă de 20 de kilometri, între localităţile Şopotul Nou şi Sasca Montană. Zona este o destinaţie ideală pentru turiştii de toate vârstele.
Pavel Bornea are 65 de ani şi este din localitatea de frontieră Cenad, unde nu vede altceva decât câmpie. A fost o dată pe Cheile Nerei, iar în acest weekend a venit a doua oară, dar acum şi-a adus vecinii, nepoţii şi alte neamuri. „Este superb. Stăm cu cortul şi vrem să facem şi traseele", spune el.
Lacul Dracului, fenomen carstic unic, Ochiul Beiului şi Cascadele Beuşniţei sunt doar câteva dintre obiectivele care te fac să-ţi doreşti să revii aici. Albastrul şi limpezimea apei din Ochiul Beiului sau Lacul Dracului ţi se lipesc de suflet.
Pentru a ajunge în minunata rezervaţie din Banat nu trebuie să înfrunţi cozile kilometrice de pe DN1, dar trebuie spus că drumurile reprezintă ruşinea regiunii. Indiferent dacă vrei să vezi Cheile Nerei pornind dinspre Şopotul Nou sau Sasca Montană, câteva porţiuni de drum spre cele două localităţi sunt dezastruoase, dar în rest şoselele sunt acceptabile, iar peisajele te fac să treci peste acest neajuns. Traseul turistic spre „Tunele" oferă privelişti de vis, iar punctele forte ale rezervaţiei sunt accesibilitatea (traseul poate fi făcut inclusiv de familii cu copii de 3-4 ani) şi curăţenia.
Bucureştenii au început să uite de Valea Prahovei şi preferă să vină la Ochiul Beiului
(P.N: asa o fi?!)
Zona e încă „virgină" din punct de vedere turistic, iar asta i-a permis să-şi păstreze curăţenia şi sălbăticia. Este principalul motiv pentru care mulţi bucureşteni preferă să meargă pe Cheile Nerei, în loc să urce pe Valea Prahovei.
Gabriela şi Florinel Boloş sunt doi bucureşteni trecuţi de prima tinereţe care au venit să se bucure de aerul curat şi apa rece ca gheaţa de la Ochiul Beiului. Sunt încântaţi de ceea ce au văzut. „Am ajuns acum două zile. Este foarte frumoasă zona. Noi suntem cortişti şi am văzut multe zone", spune Gabriela Boloş, adăugând că, după ce vor prospecta zona, îşi vor trimite şi copiii aici.
"Este foarte frumos. Ai ce vizita, poţi face drumeţii, e aer curat. Am luat şi copiii, mai în braţe, mai pe jos. Condiţiile de cazare şi mâncarea au fost foarte bune", povesteşte şi Carmen Costoiu, venită din Capitală ca să se relaxeze pe Cheile Nerei.
La un pas de Clisura Dunării
Cascada Beuşniţei, un peisaj încântător Fotografii: Remus Runcan
Într-un sejur de mai multe zile în Banat puteţi include mai multe obiective apropiate de Cheile Nerei. Pe o rază de aproximativ 60 de kilometri mai pot fi vizitate Clisura Dunării, lângă Moldova Nouă, prima linie ferată din ţară, construită pe ruta Anina-Oraviţa, dar şi Casa Verde din Sasca Montană, un proiect inedit prin care a fost construită o casă numai din materiale ecologice, în special lut. Conceptul iniţiat de arhitecta Ileana Mavrodin prinde din ce în ce mai mult la români, care comandă astfel de case.
De asemenea, turiştii pot vizita şi morile de apă de pe Cheile Rudăriei, vechi de peste 200 de ani. Complexul este unic în Europa, iar morile sunt încă funcţionale, fiind folosite şi astăzi de localnici.
Rafting şi căţărare
ACCES: Cu maşina se poate ajunge dinspre drumul european E 70 (DN 6). În dreptul localităţii Iablaniţa mergeţi spre vest, pe DN 57B (Iablaniţa - Anina - Oraviţa). Din Bozovici, drumul continuă pe DJ 571B, până la Şopotul Nou, pentru a intra în chei dinspre sud. Accesul e posibil şi dinspre DN57, pe drumul judeţean 571, din Moldova Nouă, sau din apropiere de Oraviţa (intersecţie între localităţile Răcăşdia şi Nicolinţ). Se urmează DJ 571 până la Sasca Montană sau Sasca Română. Cu trenul se poate ajunge la Reşiţa dinspre Caransebeş şi Timişoara, iar mai departe cu autobuzele.
CAZARE:. Pensiunile Cheile Nerei şi Dora din Sasca Montană au tarife de 47 de lei pentru o noapte de cazare, 57 de lei pentru cazare şi mic dejun şi 102 lei de persoană pe zi pentru cazare cu trei mese incluse.
AGREMENT: Turiştii pot alege între plimbările cu ATV-ul, rafting pe Nera, paintball, călărie, căţărări pe stâncă şi coborâre cu tiroliana. Principalele trasee pe drumeţii: Şopotul Nou - Cheile Nerei - Sasca Română, cu durata opt - nouă ore; Sasca Română - Podul Bei - Lacul Ochiul Bei, cu durata şapte - opt ore; Sasca Montană - Cascada Şuşară - Lacul Dracului, cu o durată de trei - patru ore.
INFORMAŢII: Găsiţi totul despre Cheile Nerei pe site-urile http://www.cheilenerei-beusnita.ro/, http://nera.exploratorii.ro şi http://www.infocheilenerei.ro.
Adrenalină la nivel maxim
În Valea Nerei există trasee ce pot fi parcurse cu ATV-ul
Populaţia din Sasca Montană este în mare parte îmbătrânită, iar peisajele de vis contrastează puternic cu sărăcia din zonă. Oamenii învaţă cu greu cum să exploateze oportunităţile turistice, care ar putea reprezenta o sursă importantă de venituri. Potrivit primarului Ion Poplicean, administraţia face eforturi pentru a introduce canalizarea, ceea ce ar fi un punct de pornire pentru dezvoltarea localităţii.
„Oamenii încep să înţeleagă că trebuie să-şi amenajeze o cameră în care să poată primi turişti", spune edilul. Până atunci, posibilităţile de cazare se reduc la cele două pensiuni din zonă, Cheile Nerei şi Dora. Zona nu este o destinaţie doar pentru cei care caută liniştea şi sălbăticia. Pionierul turismului din zonă, Emanuel Laeş, le oferă tinerilor şi alte posibilităţi de distracţie.
Cu banii câştigaţi în Austria, unde a munci pe brânci timp de câţiva ani, el a ridicat o pensiune în locul în care a copilărit, organizând pentru turişti trasee cu ATV-ul, rafting pe cursul Nerei, paintball, călărie, căţărare pe stâncă şi coborâre cu tiroliana.
„Practic, Cheile Nerei sunt accesibile oricui. Traseele se pot împărţi în segmente pe care le faci într-o oră sau în şapte ore, în funcţie de ce vrea fiecare. Cu ATV-ul se poate merge pe drumul roman", explică Laeş.
#11
Postat 29 septembrie 2011 - 00:19
ziuadevest.ro
Citeaza
"Deoarece s-a constatat necesitatea unor reglementări privind cerinţele estetice referitoare la finisaje, culori ale faţadelor construcţiilor la care se execută lucrări de reabilitare termică sau după caz anvelopare, primarul municipiului Reşiţa, Mihai Stepanescu, a solicitat ca în cadrul "Actualizare PUG municipiul Reşiţa" să fie cuprinse şi aceste aspecte, astfel încât aspectul zonei să poată fi impus legal. Documentaţia astfel completată a fost depusă la Ministerul Dezvoltării Regionale şi Turismului pentru a obţine ultimul aviz înaintea supunerii aprobării de către Consiliul Local al municipiului Reşiţa", spune Marius Bălean, purtător de cuvânt al Primăriei municipiului Reşiţa.
#12
Postat 29 septembrie 2011 - 00:19
caon.ro
Citeaza
Aceştia s-au aflat, în perioada 3-5 noiembrie, la Alba Iulia, pentru a participa la Adunarea Generală a Asociaţiei Localităţilor şi Zonelor Istorice şi de Artă din România. „Unul dintre obiectivele cuprinse în agenda de lucru a fost aderarea Primăriei Reşiţa la Asociaţia Localităţilor şi Zonelor Istorice şi de Artă din România.
Pentru această întrunire a fost prezentat şi susţinut un material privind «Zone protejate, monumente» din studiul de fundamentare al PUG-ului municipiului Reşiţa. Începând din data de 4 noiembrie 2010, Primăria municipiului Reşiţa este membru al Asociaţiei Localităţilor şi Zonelor Istorice şi de Artă din România“ se arată într-un comunicat al municipalităţii.
#13
Postat 29 septembrie 2011 - 00:19
adevarul.ro
Citeaza
Astfel, va fi prezentată o analiză efectuată în urma etapelor de consolidare-restaurare şi de punere în valoare a patrimoniului cultural din oraşele Băile Herculane, Caransebeş, Oraviţa. Cu această ocazie se va face şi prezentarea „Planului de măsuri privind respectarea legislaţiei în vigoare şi după caz intrarea în legalitate, a procedurilor şi proceselor de elaborare a documentaţiilor de proiectare şi execuţie la monumentele istorice”.
#14
Postat 29 septembrie 2011 - 00:20
caon.ro
Citeaza
„Cinematograful „Dacia“ a constituit şi constituie una din priorităţile primarului Reşiţei, fapt pentru care, după multe insistenţe, acest obiectiv cultural a fost preluat, la mijlocul lunii noiembrie 2009, în patrimoniul municipiului Reşiţa. Având în vedere starea lui degradată la data preluării (lipsa alimentării cu apă potabilă şi încălzire, instalaţii electrice deteriorate, tencuieli şi zugrăveli interioare şi exterioare degradate, instalaţii de proiecţie şi de sonorizare nefuncţionale etc.), s-a trecut imediat la renovare, astfel încât să fie adus în stare de funcţionare şi redat cetăţenilor municipiului Reşiţa. Lucrările au fost finalizate la începutul lunii aprilie 2010...
^^
Citeaza
#15
Postat 29 septembrie 2011 - 00:25
Citeaza
Palatul Cultural din Reşiţa va fi inaugurat miercuri, 15 decembrie, la ora 17. Momentul festiv va cuprinde câteva discursuri ale autorităţilor locale, după care va avea loc un spectacol de muzică populară cu interpreţii Petrică Moise şi Traian Jurchelea.
Lucrările de restaurare au durat peste trei ani. Proiectantul lucrării este arhitecta Adina Bocicai. Proiectul a fost estimat, iniţial, la două milioane de lei, ajungând să coste, în final, şapte milioane de lei (1,63 milioane de euro). Dirigintele de şantier, din partea Consiliului Judeţean Caraş-Severin, inginerul Sorin Zuiac, a declarat că diferenţa mare dintre preţul estimat şi preţul real vine de la faptul că nimeni nu putea să-şi dea seama cât de şubredă este clădirea. Şi directorul Teatrului de Vest Reşiţa, Nicolae Dumitru Vlădulescu, a precizat: „Clădirea era frumoasă pe dinafară, dar era construită din materiale puţin rezistente. Fundaţia era măcinată, pereţii subţiri şi şubreziţi, lemnăria fragilă. Când am dat jos tencuiala am găsit şi pereţi din cărămidă crudă, precum şi pereţi care nu erau legaţi între ei. Un zid era să se prăbuşească. Toată clădirea a trebuit consolidată. Am încastrat noi stâlpi de rezistenţă şi, practic, am îmbrăcat clădirea într-o cămaşă de răşini sintetice. Toate acestea nu se puteau face fără Consiliul Judeţean Caraş-Severin, care a finanţat lucrările şi a înţeles necesitatea suplimentării cheltuielilor. Dar am fost ajutaţi şi de alte instituţii, cărora trebuie să le mulţumim. Parteneri de mare nădejde au fost Plastomet, condus de Ion Văduva, şi Prescom, cu directorul Gheorghe Marchiş. Pe ultima sută ne-a sprijinit şi Primăria Reşiţa, care a intervenit cu oameni, materiale şi utilaje. Ne-a ajutat şi Aquacaraş. Fără un efort concertat nu am fi reuşit. Le mulţumesc tuturor. Nu pot să-l uit pe inginerul constructor Octavian Mândru, care a coordonat lucrările de şantier. Sigur nu o să înşir aici, deşi ar merita, toate firmele care au lucrat la zidărie, tencuieli, zugrăveli, pavaj, mobilier, corpuri de iluminat, scenă, la toate anexele necesare funcţionării unui teatru, de la mecanisme la lumini, apoi alimentarea cu gaz, apă, energie electrică, sistemul de aer condiţionat. E o construcţie veche şi nouă în acelaşi timp, o clădire frumoasă şi complexă”.
Deşi inaugurarea va fi peste două zile, astăzi în sală abia se montau scaunele. Ianăş Roşeţi, directorul de patrimoniu al Consiliului Judeţean, a primit, însă, asigurări că miercuri, la momentul deschiderii, Palatul Cultural va fi pregătit pentru a-i primi pe cei 160 de invitaţi. Unele lucrări de finisaj vor continua şi după aceea.
Palatul Cultural se află în proprietatea Asociaţiei Culturale Reşiţa Română, care a dat-o în comodat Consiliului Judeţean Caraş-Severin, şi va fi noul sediu al Teatrului de Vest Reşiţa. După inaugurare, primul spectacol de la „Cultural” va avea loc sâmbătă, 18 decembrie, de la ora 19, când pe scenă va evolua „Incanto Quartetto”, formaţie a Operei Naţionale Române din Timişoara. Prima reprezentaţie de teatru va avea loc duminică, 19 decembrie, de la ora 19. Colectivul Teatrului de Vest va prezenta piesa „Tu cine eşti?”, de György Méhes, în regia artistică a lui Alexandru Jitea, scenografia Florica Zamfira, cu protagoniştii Camelia Ghinea şi Constantin Bery.
#17
Postat 29 septembrie 2011 - 00:27
ziuadevest.ro
Citeaza
În prezent, CEZ operează 240 MW capacitate instalată a primei faze a proiectului eolian din Dobrogea. După finalizarea întregului proiect, parcul eolian va avea 600 MW capacitate instalată şi va fi cel mai mare parc eolian pe uscat din Europa. Grupul CEZ este unul dintre cei mai puternici producători, furnizori şi distribuitori de energie din Europa, atât din punct de vedere al capacităţilor operaţionale, cât şi din punctul de vedere al numărului de clienţi deserviţi. Grupul CEZ este un jucător-cheie pe piaţa de energie electrică a Europei Centrale şi este al doilea mare exportator de energie din Europa.
Grupul este prezent pe piaţa românească încă din anul 2005, odată cu preluarea companiei de distribuţie Electrica Oltenia SA, care, după procesul de transformare, asigură alimentarea cu energie electrică a şapte judeţe: Argeş, Dolj, Gorj, Mehedinţi, Olt, Vâlcea şi Teleorman. Afacerile Grupului CEZ în România sunt reprezentate de cele 5 companii: CEZ Distribuţie, CEZ România, CEZ Vânzare, CEZ Servicii şi CEZ Trade.
#18
Postat 29 septembrie 2011 - 00:28
adevarul.ro
Citeaza
Construită în urmă cu mai bine de 120 de ani, clădirea Gării Reşiţa Sud a avut parte de puţine lucrări de modernizare, ea fiind monument istoric. Vestea că locul lor de muncă va avea parte de o modernizare i-a bucurat pe angajaţii staţiei CFR, mai ales pentru faptul că cea mai recentă renovare a avut loc în urmă cu aproape zece ani. Pe impegatul de mişcare, Dumitru Aparaschivei l-am găsit la unul dintre cele mai vechi dispozitive din ţară pentru siguranţa circulaţiei.
„Sunt aici de peste 20 de ani şi sper să mai prind modernizarea staţiei. Este una dintre cele mai vechi obiective din ţară şi merită investiţia“, a spus impegatul de mişcare. Astăzi, pragul gării este trecut de tot mai puţini reşiţeni şi asta nu pentru faptul că sala de aşteptare este într-o stare deplorabilă, ci pentru simplul motiv că nu mai au bani să călătorească. „Nu pre aam unde să mă duc. Înainte de criză mai ergeam la rude la ţară, dar mai bine vorbim la telefon “, a spus Ionică Simion, de 52 de ani, din Reşiţa.
#19
Postat 29 septembrie 2011 - 00:29
caon.ro
Citeaza
Imediat după Reşiţa, şi-a depus actele Aradul. „Ulterior, cei care depun civilizat primesc fise cu o anumită valoare, utilizabilă ulterior ca elementele băneşti. Fisele au o anumită valoare şi vor putea fi folosite pentru achiziţionarea de produse alimentare, a precizat primarul Reşiţei, Mihai Stepanescu. Studiul de fazabilitate a fost aprobat în consiliul local, valoarea proiectului fiind de patru milioane de euro“.
Potrivit edilului, aparatele vor face o primă sortare în oraş, iar iniţiativa este una de amploare, întrucât numărul tonetelor de colectare urmează să fie crescut, având totodată legătură cu celelalte proiecte de preluare a diferitelor tipuri de deşeuri. Aşa cum este cazul celui prin care un număr de 52 de „puncte verzi“ care au fost deja amplasate în municipiu.
Finanţarea va fi acoperită, în procent de 98%, din bani europeni, municipiul având de contribuit cu 2%, adică exact cu valoarea studiului de fezabilitate. Iar sistemul, chiar dacă este unul nou pentru noi, funcţionează de ceva vreme în celelalte state civilizate.
Proiectul a fost depus şi urmează să fie analizat şi aprobat la Bruxelles în zilele următoare“, spune Mihai Stepanescu. Deşi excelăm la capitolul avangardă, gunoaiele ne stau ca un spin în coastă! Şi asta pentru că „gunoaiele le ducem la Făget, a precizat primarul în cadrul unei recente conferinţe de presă. Acolo au început să le ducă. Operatorul a încheiat înţelegeri cu Făgetul şi Oraviţa. Dar în loc de zece drumuri fac acum unul singur, cu maşini foarte mari. Avem şi un plan B, în sensul că este pregătită o staţie de sortare a deşeurilor, dar nu pot s-o aducă decât după le vine studiul de fezabilitate a proiectului de management integrat al deşeurilor“.
În legătură cu acesta, edilul se plânge că există ceva neînţelegeri la nivel judeţean, în sensul că unii spun că documentul e la Bruxelles, alţii că nu. Oricum ar fi, Mihai Stepanescu spunea că nici măcar nu se ştie dacă deponeul va fi la Brebu sau la Lupac. Tot de la judeţ, JCS a aflat însă că în picioare a rămas varianta cu Lupacul, finanţarea pentru acest deponeu fiind deja aprobată.
#20
Postat 29 septembrie 2011 - 00:30
Citeaza
După ce mai bine de 20 de ani au fost un focar de infecţie, Primăria vrea să preia blocurile din Mociur. Cei aproape 200 de locatari din cele două clădiri riscă să fie evacuaţi pentru că nu au nici măcar acte de identitate.
Municipalitatea are în plan să cumpere imobilele din Mociur şi terenul aferent acestora. Banii alocaţi pentru tranzacţia imobiliară sunt 250.000 de lei. Suma a rezultat în urma evaluării unei firme private. Următorul pas, după cumpărarea lor, este modernizarea şi transformarea zonei într-una rezidenţială.
[...]