[Visor]

Vagonul motor tip V2

Foto: STPT Forum

[Visor]

La sfârşitul anului 1982, de la intreprinderea Electrometal (ELTIM) s-a procurat un vagon articulat, compus din două compartimente unite printr-un burduf, având trei boghiuri, sub denumirea de TIMIŞ-TM-VA2EN-600 (pe scurt Timiş V2). Acest vagon a primit numărul 230, fiind un prototip, produs între anii 1981-1982, idee prezentă încă din anul 1965. Vagonul nr. 230 reprezenta chiar primul vagon articulat din istoria tramvaiului din Timişoara. Numele tipului complet al acestui vagon era "Tramvai articulat V2 - 1982" fiind la început o perioadă inscripţionat chiar pe laterala tramvaiului. A fost conceput ca un test pentru manevrarea vagoanelor articulate în Timişoara, asemenea tramvaie cu burduf existând doar în Bucureşti, încă din 1970. Până la terminarea anului 1982 a fost operat doar în probe. Erau planuri de realizare chiar la versiunea V3 a acestui model, compus din trei compartimente, modelul existând la scară, realizat odată cu macheta tramvaiului V2. Totuşi, versiunea Timiş cu două articulaţii nu s-a mai construit.

Date tehnice:
- lungime totală (cu tampoane) - 21050 mm;
- lungime - 20160 mm;
- lățime - 2300 mm;
- înălțime - 3190 mm;
- greutate - 27500 kg;
- ampatament - 6280 + 6280 mm;
- viteza max. - 65 km/h;
- nr. motoare și puterea - 2 x 120 kW (pentru 750 Vcc) și 2 x 96 kW (pentru 600 Vcc);
- locuri pe scaune - 30;
- locuri în picioare - 155 cu 5 căl./mp sau 230 cu 8 căl./mp.

Constructiv vagonul s-a bazat pe modelul Timiș 2 aflat în producție, fiind o combinație dintre un vagon motor căruia i s-a eliminat spatele și dintr-o remorcă căruia i s-a eliminat partea din față și primul boghiu. O caracteristică în plus la acest vagon a fost adăugarea a două uși duble de-o parte și de cealaltă a articulației, pentru fluxul mare de călători din orele de vârf. A fost echipat cu două boghiuri monomotoare (primul și al treilea boghiu) și un boghiu nemotor sub articulație. De asemenea și motoarele corespundeau cu a vagoanelor motor Timiș 2.

Testele prototipului au început la sfârșitul anului 1982 pe linia 4, după care se afla în circulație regulată și pe alte trasee, precum liniile circuit 6 și 7. din cauza numeroaselor probleme la articulație, vagonul era exploatat rar în circulație zilnică, iar în anul 1985 a fost pentru prima dată garat o perioadă mai lungă. Până în anul 1991 se afla în Depoul Nr. 1 take Ionescu, iar în anul 1992 a fost mutat în Dep. Nr. 2 Dâmbovița, fiind retras definitiv din exploatare. Degradându-se încontinuu, a fost casat în cele din urmă în anul 1998.

Foto: ing. Illes Mihai

Foto: Mihai Bucșan

[Visor]

Imagini cu vagonul Timiș V2

Foto: Ziarul Drapelul Roșu - anul 1982 / Foto: STPT



Foto: Hubert G. Königer - anul 1985 / Foto: Ziarul Banater Zeitung


Foto: Alan Murray-Rust, via Paul Hautzinger - anul 1985 / Foto: Mihai Bucșan - anul 1986 / Foto: Autorul articolului Strassenbahn Timisoara - anul 1989


Foto: Henrik Karl Nielsen - anul 1992


Foto: Tibert Keller - anul 1995


Foto: Lars F. Richter - anul 1996 / Foto: Andreas Mausolf - anul 1997

[Visor]

Vagonul motor tip V2C și T-83

Din anul 1983 s-a demarat proiectarea unui nou tip de tramvai la Electrometal Timişoara, cu un design modern, după tramvaiele V2A şi V3A din Bucureşti. S-au executat două prototipuri: un vagon motor solo şi un vagon articulat. Vagonul articulat de tip V2C, denumirea completă TIMIŞ-V2AC-86EN-600, cu pantograf simetric, avea comandă clasică, cotroller şi frânare reostatică. A fost finalizat în 1986 şi s-au început cu acesta probe prin oraş. Avea boghiuri bimotoare, după o concepţie a proiectanţilor de la Metroul Bucureşti. La început circula pe reţeaua de tramvaie fără pasageri, în schimb tramvaiul a fost încărcat cu butoaie de plastic cu apă pentru a simula greutatea transportului cu călători. Apoi a circulat şi cu pasageri, o mică perioadă pe linia 7. A fost vopsit într-o schema de culori deosebită, distinctă de tramvaiele IJTL-ului. Pentru a putea circula în oraş, i-a fost atribuit nr. 229, deşi numărul nu a fost înscripţionat pe vagon. Numărul 229 a aparţinut unui vagon Electroputere V-54, care a devenit între timp Vagon Serviciu Plug.

Varianta vagon motor solo, denumit generic T-83 (T = tramvai, 83 = anul 1983), urma să fie echipată cu chopper. ICPE Bucureşti a proiectat şi a executat chopperul. A urmat o lungă perioadă de încercări şi probe, dar din cauza fiabilităţii precare a componentelor electronice, deoarece nu se admitea importul, acest tramvai nu a fost finalizat niciodată. Spre deosebire de Timiş-ul V2, tramvaiele T83 au fost gândite pentru producţia în serie, pentru a introduce ceva nou, pentru înlocuirea în întregime a seriei garniturilor Timiş 2, care se produceau din 1970 fără prea mari schimbări şi îmbunătăţiri. Din păcate, din cauza perioadei grele a crizei în care se afla ţara, producţia de serie nu s-a materializat, fiind în continuare cerute simplele şi mai ieftine trenurile Timiş 2.

Caracteristici tehnice V2C:
- lungime - 19500 mm (fără cuple);
- lungimea totală - 21965 mm;
- lăţime - 2300 mm;
- înălţime - 3150 mm;
- ampatament - 6475+6475 mm;
- greutate - 28000 kg;
- viteza maximă - 60 km/h;
- capacitate - 235 călători;
- echipat cu două boghiuri bimotoare - 4 x 55kW = 220kW, şi un boghiu nemotor, sub articulaţie.

Ambele prototipuri erau alimentate la tensiunea de 600 Vcc. Ambele prototipuri au fost proiectate şi produse de Electrometal (ELTIM) Timişoara. Au fost introduse o serie de îmbunătăţiri:
- sistem de frânare reostatic;
- acumulatori care permiteau vagonului să circule independent timp de o oră, fără energia electrică din linia aeriană, facilitate în cazul unei pene de curent;
- sistem electric de manevrare a uşilor;
- acţionare pneumatică a pantografului;
- afişaj iluminat a traseului afişat prin rolă cu bandă, atât în faţă, cât şi în spate şi în lateral;
- difuzoare în salon pentru informarea călătorilor.

În jurul anului 1989 s-a considerat aprobarea prototipului vagonului articulat şi s-a oferit spre vânzare către IJTL Timiș, vagonul fiind chiar revopsit cu gri și galben, în schema tramvaielor Timiș 2 produse la acel moment, dar acest fapt n-a mai fost să fie, pentru că în urma evenimentelor din decembrie 1989, intreprinderea Electrometal a sistat fabricaţia de tramvaie în anul 1990. Imadiat după anul 1992 s-a casat prototipul tramvaiului articulat. În anul 1996 s-a casat şi prototipul modelului solo T-83, rămas din păcate doar la stadiul de schelet.

[Visor]

Imagini cu vagonul V2C

3D models Florin Baca

Foto: Mihai Bucșan


Foto: Ziarul Drapelul Roșu - anul 1986


Foto: STPT / ing. Illes Mihai


Foto: Ingo Teschke / Foto: Henrik Karl Nielsen - anul 1992


Foto: Christian Schiedel - anul 1996


Imagini cu vagonul T-83

Foto: Reinhard Walther - anul 1995 / Foto: Tibert Keller - anul 1995