Se pare ca o doamna ziarista de la Renasterea Banateana s-a inspirat din topicul domnului
mile.
Turnurile gemene ale Timişoarei, atacate de paragină şi nepăsare
12-Aprilie-2010
Cele două turnuri de apă ale Timişoarei, construite la începutul secolului XX de cunoscutul arhitect Szekely Laszlo şi aflate pe lista monumentelor istorice din oraş, sunt lăsate în paragină de autorităţi. În timp ce la noi nimeni nu se grăbeşte să restaureze cele două turnuri, într-un caz tipic de lipsă de interes, la vecinii din oraşul înfrăţit Szeged, un turn de apă, asemănător ca stil şi înălţime şi datând din aceeaşi epocă, este valorificat din plin ca obiectiv turistic. Exact la fel se petrec lucrurile şi cu turnul de apă de pe insula Margareta din Budapesta, dar şi în alte oraşe din România care au valorificat aceste frumoase clădiri, exemple concludente fiind Aradul şi Drobeta Turnu Severin. Din nou, la alţii se poate, dar la noi nu...
Supravegheate zilnic
Cele două turnuri de apă din Timişoara, ridicate între anii 1912-1914, unul în cartierul Iosefin iar celălalt în Fabric, au apărut ca o necesitate practică în urma construirii staţiei de epurare în anul 1910. Ele domină cartierele în care au fost amplasate prin înălţimea lor (circa 52 de metri) şi nu dispun de prea multe decoraţii exterioare, fiind o expresie a geometrismului. Arhitectul care le-a proiectat, Szekely Laszlo, a reuşit să confere construcţiilor un caracter dinamic, prin formă, dar şi prin rigiditate şi dimensiuni, elemente prin care s-au depăşit într-o oarecare măsură canoanele arhitecturale ale vremii. Szekely Laszlo a devenit, la doar 31 de ani, primul arhitect-şef al oraşului de pe Bega, autorităţile locale încredinţându-i proiectarea unui abator modern (cel de pe Bd. Eroilor). A lucrat timp de aproape două decenii în serviciul primăriei, proiectând un număr mare din cele mai importante clădiri reprezentative din centrul oraşului.
Turnurile de apă au fost construite la capetele reţelei de distribuţie din 1914 şi au servit pentru compensarea consumului maxim din cursul zilei. Amândouă erau supravegheate zilnic, angajaţii lor având locuinţa chiar în incintă. Pentru a comunica la Uzina de apă variaţia nivelului apei din rezervoare, aceştia dispuneau de câte un post telefonic. În cazul umplerii rezervoarelor pe timpul nopţii, se putea opri pomparea de la Uzina de apă, efectuându-se acumularea preţiosului lichid în rezervoarele proprii. În jurul anilor 1940, din cauza creşterii consumului de apă, cât şi a reţelei de distribuţie, sistemul de alimentare bazat pe acumulare în timpul nopţii în rezervoare aeriene (castele de apă) nu a mai funcţionat în mod corespunzător, rezervoarele nemaifiind umplute.
Turnurile de apă din Timişoara, având suprafaţa construită de 638 de metri pătraţi, sunt monumente istorice. Unul se afla pe strada Gh. Bariţiu şi este în administrarea Aquatim, iar celălalt pe strada Samuil Micu, în administrarea fabricii "1 Iunie" (un mister al privatizărilor postdecembriste). La ora actuală, cele două sunt închise şi decorate doar de iedera care creşte nestingherită pe ele. Reprezentanţii Aquatim susţin că introducerea turnului pe care societatea îl are în administrare în circuitul turistic al oraşului este destul de dificilă, întrucât se află în vecinătatea unei baze militare. În plus, accesul în turn este dificil din cauza scării în spirală foarte înguste, care poate fi periculoasă, mai ales pentru copii. Cu toate acestea, există intenţii de restaurare a obiectivului, dar doar după ce se vor identifica sursele de finanţare, deocamdată fiind în curs de refacere vechea staţie de apă de la Utvin.
Turnuri de apă din alte oraşe româneşti...
Primăria municipiului Drobeta Turnu Severin a definitivat în 2009 proiectul de introducere în circuitul turistic european a Castelului de apă, edificiu emblematic al localităţii, construit între anii 1910 şi 1914, când apa potabilă era scoasă din câteva puţuri cu un motor acţionat cu energie electrică. Costul estimnativ al reabilitării este de un milion de euro, fiind vorba de cea mai înaltă construcţie din oraş (circa 70 de metri), în interiorul căreia vor fi amenajate spaţii expoziţionale, iar pe acoperiş un turn de belvedere. Turnul de apă din Arad are o înălţime de 35 de metri şi a fost dat în folosinţă în anul 1896. Ca stil arhitectonic, el completează aspectul unitar al arhitecturii arădene de stil eclectic sau secession. Turnul, o construcţie solidă de piatră şi cărămidă, impresionează prin masivitate şi înălţime. În incinta acestui turn funcţionează o galerie de artă şi este în curs de amenajare Muzeul Apei.
...şi străine
Şi în oraşul ungar Szeged, înfrăţit cu Timişoara de mulţi ani, există un turn de apă, datând cam în aceeaşi epocă, adică din 1904. Are înălţimea de aproape 55 de metri şi o capacitate de 1.000 de metri cubi. A fost reabilitat cu fonduri europene în anii 2005-2006 şi constituie un interesant obiectiv turistic, al cărui interior poate fi vizitat. De asemenea, pe insula Margareta din Budapesta, se află un turn de apă octogonal, înalt de 57 de metri şi construit în stilul Art Nouveau în anul 1911. Astăzi, el funcţionează ca un interesant punct din care poate fi admirată panorama oraşului, dar şi ca sală de expoziţii, fiind monument protejat de UNESCO.
Autor: Daniela Damian
Sursa:
Renasterea Banateana
Ajutor
Chagall, la 15 Mar 2010, 22:43, a spus: 
Comparatie_1.JPG
). Posibilitati ar fi, interes sa fie.
Vegetatia a pus stapanire pe el.
