STP Timișoara Forum: Perioada anilor 1919 - 1929 - STP Timișoara Forum

Salt la continut

  • (2 Pagini)
  • +
  • 1
  • 2
  • Nu puteti crea un topic nou
  • Acest topic e inchis

Perioada anilor 1919 - 1929

#21 Useril este offline   Visor 

  • Moderator
  • Grup: Moderatori
  • Postari: 8413
  • Inregistrat: 09 martie 08
  • Sexul:masculin
  • Locatia:Timisoara
  • Interese:STPT, Trenuri, Fotografia, Desenul, PC

Postat 05 noiembrie 2016 - 19:38

TRANSPORTUL CU AUTOBUZUL

Primele autobuze din lume

Autobuzele au fost introduse în transportul în comun cu mult timp în urma tramvaielor deoarece motoarele cu explozie nu erau destul de perfecţionate, iar şoselele erau construite din macadam sau piatră brută de munte. Roţile erau fără camere sau anvelope, peste butucul roţii era tras un cauciuc plin. E uşor de imaginat la ce trepidaţii erau supuşi călătorii care se încumetau să călătorească cu primele autobuze inventate.

Primul autobuz din lume cu combustie internă a fost dat în circulaţie în anul 1895, în Siegerland, Germania, construit de firma Benz & Company Rheinische Gasmotoren-Fabrik. Concepţia acestui autobuz a fost inspirată de automobilul Benz Viktoria, construit de aceeaşi firmă deţinută de inginerul Karl Friedrich Benz. Autobuzul presupunea o căruţă cu 6 locuri, asemenea celor folosite şi la omnibusele trase de cai, cu partea din faţă modificată pentru a îngloba motorul.

Primul autobuz din lume / primul omnibus motorizat cu combustie internă
Imagine atasata: 800px-Erste_Benzin-Omnibus_der_Welt.jpg

Alt autobuz comercial de acelaşi model produs de aceeaşi companie a rulat pentru o perioadă scurtă în zona rurală din jurul localităţii Llandudno din Ţara Galilor în anul 1898. Compania Daimler-Motoren-Gesellschaft a produs de asemenea unul dintre primele autobuze în anul 1898, fiind etajat şi utilizat pe străzile Londrei. Atingea o viteză de 18 km/h şi putea transporta 20 persoane. Tot în Germania, în Berlin au fost folosite în mod regulat primele autobuze în transportul în comun, în anul 1905. În România, primul oraş care a introdus autobuzul a fost Arad în anul 1908, iar Bucureşti în 1921.

Partea preponderentă a transportului în comun se făcea în acele vremuri cu tramvaie. Împrejurările speciale au contribuit ca mai recent să se dezvolte un alt sistem: transportul prin autobuze, cunoscut atunci ca auto-omnibuse. Acest sistem s-a introdus, pe o parte, în centrele oraşelor mari, cu străzi înguste, înghesuite cu diferite vehicule, pe de altă parte, pentru facilitatea transportului între periferiile oraşelor şi între comunele din împrejurimi. În primul caz, tramvaiul, cu calea ferată, caracterizat prin traseul său rigid, dacă ar lua o dezvoltare în măsură nefirească, necontrolată şi exagerată, ar forma o piedică pentru circulaţia automobilelor. În al doilea caz, amortizarea unei căi ferate pentru tramvai nu ar fi posibilă pentru circulaţia slabă la periferii şi comune.

Dezvoltarea circulaţiei cu autobuze în acea perioadă s-a facilitat prin perfecţionarea motoarelor cu explozie şi mai ales prin performanţele de construcţie a drumurilor. Suprafaţa absolut netedă a acestora, asfaltul, precum şi roţile cu cauciucuri pneumatice erau elemente noi pe care se baza avântul autobuzelor.
0

#22 Useril este offline   Visor 

  • Moderator
  • Grup: Moderatori
  • Postari: 8413
  • Inregistrat: 09 martie 08
  • Sexul:masculin
  • Locatia:Timisoara
  • Interese:STPT, Trenuri, Fotografia, Desenul, PC

Postat 05 noiembrie 2016 - 19:44

Primul autobuz din Timişoara

Ca o premieră în Timişoara, TCT a făcut prima încercare de a introduce autobuzul în Timişoara. Neexistând producţie de autobuze în ţară, iar pentru vehiculele din import taxele erau foarte mari, TCT a construit în atelierele proprii un autobuz de 20 locuri, pe un şasiu de autocamion vechi. Autobuzul s-a dat în circulaţie duminica în ziua de 20 iunie 1926, pe prima linie de autobuz din Timişoara, de la capătul liniei de tramvai 3 din Gara Fabric, către zona de agrement Pădurea Verde. Între cele două opriri finale, alte staţii nu existau. Autobuzul circula în zilele de duminică şi în zile de sărbători legale, doar în timpul verii. Taxa unui bilet s-a stabilit la 8 lei, care puteau fi procurate la capetele de traseu. Abonamentele şi legitimaţiile nu erau valabile. Circulaţia acestui autobuz nu va dura decât 3 ani, căci în anul 1929 se va construi o linie de tramvai în locul traseului autobuzului.

Traseul autobuzului Gara Fabric - Pădurea Verde (staţia de tramvai UMT de astăzi)
Imagine atasata: 1926 (2).png

Harta oraşului Timişoara în anul 1926
Imagine atasata: 1926.png

Statistici an 1926
> reţeaua exploatabilă - 14,654 km
> numărul călătorilor transportaţi - 17.997.979
> numărul locuitorilor oraşului - 100.000
> numărul tramvaielor în parc - 56 Tv = 39 VM + 17 VR
> numărul tramvaielor în circulaţie zilnică - 47 Tv = 31 VM + 16 VR
> tonajul mărfurilor transportate - 260.068 t/km
0

#23 Useril este offline   Visor 

  • Moderator
  • Grup: Moderatori
  • Postari: 8413
  • Inregistrat: 09 martie 08
  • Sexul:masculin
  • Locatia:Timisoara
  • Interese:STPT, Trenuri, Fotografia, Desenul, PC

Postat 05 noiembrie 2016 - 20:10

Anul 1927

În anul 1927 noul primar al municipiului Timişoara, Lucian Georgevici, în conformitate cu legislaţia în vigoare, şi-a prezentat programul privind dezvoltarea oraşului. În privinţa reţelei de comunicaţie a oraşului se prevedea, ca o primă prioritate, mutarea liniei de cale ferată ce traversa centrul oraşului, construirea de noi străzi, legarea comunelor apropiate de Timișoara de oraş prin intermediul tramvaielor. În privinţa Tramvaielor Comunale, noul primar era de părere că toate comunele situate la o distanţă de 5 kilometri de raza oraşului şi care conform Legii administraţiei urmau să fie declarate comune suburbane, să fie legate de Timişoara prin tramvaie. Acest lucru era necesar pentru ridicarea nivelului cultural, social şi sanitar al locuitorilor aşezărilor respective cât şi pentru aprovizionarea mai uşoară a oraşului cu alimente din comunele învecinate.

Depoul nr. 3

Construcţia noului depou nr. 3 a fost terminată, partea din nordul Bd. T. Ionescu, inaugurarea făcându-se la 1 octombrie 1927. Hala de construcţie metalică, faţă de celelalte hale existente vis-a-vis realizate din lemn, putea adăposti 36 vagoane, fiind format din 6 linii de garare acoperite, prevăzute cu canale de revizie, apă curentă şi canalizare. Era numit atunci depoul nr. 3, alternativ Stabilimentul Central II, nr. 1 primindu-l primul depou construit la electrificare în 1899, iar nr. 2 hala realizată în 1909. Întregul ansamblu s-a numit Depoul Take Ionescu.

În curtea depoului nou, la sfârşitul liniei industriale, s-a construit un şopron, cu o linie de garare, cu canal de revizie, pentru locomotiva electrică. Prin construirea acestui depou, adaptat celor mai moderne criterii tehnice ale timpului, s-a făcut posibilă gararea sub acoperiş a tuturor vagoanelor, asigurându-li-se revizia şi repararea lor în cele mai bune condiţii. Tot între anii 1926-1927 s-a construit o casă cu etaj cu 4 locuinţe pentru funcţionarii intreprinderii. Depoul nr. 4 proiectat nu a mai fost construit.

În partea dreaptă a depoului s-a construit un dormitor pentru personalul de mişcare, cu 28 paturi. La capătul halei de vagoane, înspre Str. Telegrafului, s-a construit o sală de instrucţie, pentru personalul de mişcare şi un atelier pentru lăcătuşii de revizie. În partea dinspre Str. Simion Bărnuţiu s-a construit un edificiu pentru ambulatorul medical de consultare, pentru personalul definitivat.

Foto: STPT - Depoul nr. 3 şi clădirea administrativă
Imagine atasata: dep 1 in 1928.jpgImagine atasata: 2001-2005 (15).jpgImagine atasata: doc (5).jpg
0

#24 Useril este offline   Visor 

  • Moderator
  • Grup: Moderatori
  • Postari: 8413
  • Inregistrat: 09 martie 08
  • Sexul:masculin
  • Locatia:Timisoara
  • Interese:STPT, Trenuri, Fotografia, Desenul, PC

Postat 05 noiembrie 2016 - 20:12

Personalul şi biletele de călătorie

Directorul Dr. Ing. Corneliu Mikloşi a înţeles că pentru buna desfăşurare a unei intreprinderi trebuia ca personalul să aibe calificarea corespunzătoare. A organizat cursuri de perfecţionare şi conferinţe de proiecţii susţinute de personalul superior pentru toate funcţiile şi meseriile. El a fost primul care a introdus pentru prima dată instrucţiuni scrise la fiecare loc de muncă. Din luna octombrie 1927, recrutarea personalului de mişcare s-a făcut numai pe ideea de bază de a angaja oameni cu pregătirea corespunzătoare şi calităţi necesare domeniului de activitate. Solicitanţii erau supuşi vizelor medicale şi examenelor de admitere. Se admiteau doar persoanele cu calităţi, inteligenţă, cunoştinţele necesare şi aptitudini psihice cerute de serviciul de mişcare.

S-a luat hotărârea ca pentru postul de vatman să nu se mai angajeze persoane din afara intreprinderii, ci doar prin admiterea celor mai buni taxatori cu o vechime de cel puţin 3 ani, pentru postul de vatman. Cursurile de taxator dura 6 luni, după care viitorul încasator făcea practică în atelierele de reparaţii şi la tracţiune pentru dobândirea cunoştinţelor tehnice. În timpul şcolarizării, cursanţii învăţau şi topografia oraşului, pentru a cunoaşte traseele tramvaielor, străzile principale şi cele alăturate liniilor de tramvai, punându-se accent pe comportarea faţă de călători în relaţionarea cu aceştia. Pentru cursul de controlori erau admise persoanele din cadrul serviciului de mişcare, care îndeplineau atât funcţia de taxator cât şi cea de vatman. Controlorii de bilete şi controlorii de circulaţie erau recrutaţi numai din rândul vatmanilor.

Având în vedere că achiziţionarea biletelor presupunea o cheltuială prea mare, direcţiunea a procurat o maşină de tipărit bilete şi una de tăiat hârtie, sistem "Goebel", astfel că din anul 1927 biletele se tipăreau în regie proprie, reducând cu mult costurile de confecţionare a biletelor. Tot din acest an, s-au introdus reclame luminoase, vopsite pe sticlă, în formă de candelabre, montate pe stâlpii de iluminare ai Uzinei Electrice Comunale.

Foto: STPT
Imagine atasata: Tranvaie Timisoara-page-084.jpgImagine atasata: 80_Monografie_1929.jpg
0

#25 Useril este offline   Visor 

  • Moderator
  • Grup: Moderatori
  • Postari: 8413
  • Inregistrat: 09 martie 08
  • Sexul:masculin
  • Locatia:Timisoara
  • Interese:STPT, Trenuri, Fotografia, Desenul, PC

Postat 05 noiembrie 2016 - 20:19

Circulaţia

Pentru îmbunătăţirea circulaţiei tramvaielor s-au introdus aparate electrice sistem "Oerlikon", pentru manevrarea acelor macazelor. Primul aparat s-a montat la macazul de la P-ţa Maria, al doilea la intersecţia Bd. Regele Carol / Gen. Dragalina, iar în anul 1928 un aparat la Banatim, iar trei aparate în 1929 în P-ţa Traian. Spre a se controla dacă personalul de mişcare respectă planul de circulaţie, au fost montate în diferite puncte ale reţelei de tramvai aparate care înregistrau timpul trecerii fiecărui vagon. Aceste aparate au trebuit demontate, din cauză că nu se putea exercita un control atât timp cât linia tramvaiului se încruţişa la acelaşi nivel cu linia ferată de tren Timişoara - Buziaş în două puncte, în Cetate (lângă Parcul Central, locul actualei Catedrale Mitropolitane) şi în Elisabetin (în Str. Ghe. Doja, prin Str. Şoimoş, actuala Virgil Onitiu, lângă Parcul Doina). Încruţişarea era un permanent impediment în circulaţia tramvaielor, acestea adunându-se zilnic de mai multe ori, la închiderea barierelor, în ambele sensuri, timp de 3 - 15 min.

Cutia cu semnale luminoase indicând direcţia vatmanului, a macazului electric din P-ţa Maria
Imagine atasata: Kirche 3.pngImagine atasata: Kirche 3-crop.png

Foto: STPT
Imagine atasata: PIC_0027.JPG

În anul 1926 s-a început construcţia liniei duble de la Banatim spre P-ţa Bălcescu pe traseul Cl. Buziaşului - Str. 1 Decembrie - P-ţa Crucii - Str. Vilhelm Muhle - P-ţa Lahovari (P-ţa Bălcescu). În primă fază, în 1927 s-a terminat construcția liniei dintre P-ța Bălcescu și Str. Mitropolit Varlaam, în lungime de 750 m. Această secțiune a fost dată în folosință prin două vagoane la interval de 10 min, cu indicativul liniei 6.

Imagine atasata: 1927.png

Trasee
- Linia 1 - Plajă (vara) / P-ţa Sarmisegetusa (în restul timpului) - Gara Domniţa Elena
- Linia 2 - Cimitir Buziaşului - Str. Crizantemelor
- Linia 3 - Gara Fabric - Str. Memorandului
- Linia 4 - P-ţa Libertăţii - P-ţa A. Iancu
- Linia 5 - P-ţa Mocioni - Str. Chişodei
- Linia 6 - P-ța Bălcescu - Str. Mit. Varlaam

Program circulaţie tramvaie
- Linia 1 - Nr. unităţi 11 - Tura 55 min - Interval 5 min
- Linia 2 - Nr. unităţi 8 - Tura 60 min - Interval 7,5 min
- Linia 3 - Nr. unităţi 7 - Tura 52,5 min - Interval 7,5 min
- Linia 4 - Nr. unităţi 3 - Tura 22,5 min - Interval 7,5 min
- Linia 5 - Nr. unităţi 3 - Tura 22,5 min - Interval 7,5 min
- Linia 6 - Nr. unităţi 2 - Tura 20 min - Interval 10 min
Total vagoane în circulaţie: 34 VM + 16 VR
0

#26 Useril este offline   Visor 

  • Moderator
  • Grup: Moderatori
  • Postari: 8413
  • Inregistrat: 09 martie 08
  • Sexul:masculin
  • Locatia:Timisoara
  • Interese:STPT, Trenuri, Fotografia, Desenul, PC

Postat 05 noiembrie 2016 - 20:39

Parcul de tramvaie

Atelierele TCT au construit în 1927 doar vagoane motoare: 2 buc. tip F, cu nr. 105 şi 106, şi 3 buc. tip F.II, un nou model de tramvai modern şi mai spaţios, derivat din tipul F, cu schelet metalic sudat. Acestea au primit numerele în continuarea celor de tip F: 107, 108, 109. Pentru că nu s-au mai executat vagoane remorci, vagonul serviciu tip A nr. 2, ce a fost destinat doar lucrărilor de extindere a liniei 5 în comuna Fratelia din anul 1926, a fost transformat anul acesta în remorcă tot cu nr. 2, pentru transportul de călători.

Foto: STPT - vagon motor tip F.II
Imagine atasata: 25.04.2008_10_10_34_0018_resize.jpg

Parcul de tramvaie 31.12.1927 = 62 vagoane
> Vagoane motor = 44
- 26 buc. - tip B - nr. parc 18-43
- 2 buc. - tip D - nr. parc 44, 46
- 7 buc. - tip D.II - nr. parc 45, 47-52
- 6 buc. - tip F - nr. parc 101-106
- 3 buc. - tip F.II - nr. parc 107-109
> Vagoane remorci = 18
- 2 buc. - tip A - nr. parc 2, 10
- 2 buc. - tip A.II - nr. parc 7, 13
- 14 buc. - tip C - nr. parc 4, 8, 11, 17, 64-73
> Alte vagoane
- 1 buc. - vagon cu plug de zăpadă
- 1 buc. - vagon electrostropitor
- 1 buc. - locomotivă electrică
- 1 buc. - vagon remorcă turn
- 2 buc. - vagoane platformă

Statistici an 1927
> reţeaua exploatabilă - 14,654 km
> numărul călătorilor transportaţi - 18.564.498
> numărul locuitorilor oraşului - 100.000
> numărul tramvaielor în parc - 62 Tv = 44 VM + 18 VR
> numărul tramvaielor în circulaţie zilnică - 50 Tv = 34 VM + 16 VR
> tonajul mărfurilor transportate - 240.830 t/km
0

#27 Useril este offline   Visor 

  • Moderator
  • Grup: Moderatori
  • Postari: 8413
  • Inregistrat: 09 martie 08
  • Sexul:masculin
  • Locatia:Timisoara
  • Interese:STPT, Trenuri, Fotografia, Desenul, PC

Postat 05 noiembrie 2016 - 21:31

Anul 1928

În anul 1928 s-a introdus sistemul de afişare a reclamelor luminoase, vopsite pe cele 4 laturi ale stâlpilor de fier, care indicau locurile de oprire ale tramvaielor. La început s-au montat patru astfel de stâlpi.

Foto: STPT
Imagine atasata: 54.jpgImagine atasata: timisoara_1928_1930_piata_operei.preview.jpg

Reţeaua de tramvai

Lucrările la linia dublă de pe Str. 1 Decembrie, de la Banatim la P-ţa Bălcescu, începute în anul 1926, au luat sfârşit. Linia, în lungime de 2515 m, a avut reambularea tehnică în data de 30 iunie 1928, inaugurarea în 28 iulie, fiind dată în folosinţă în ziua următoare de 29 iulie 1928. La construcția acestei linii s-au întrebuințat șine cu canal de 59,2 kg/m din Cl. Buziașului până în dreptul Str. Cerna, iar din dreptul Str. Cluj până în P-ța Bălcescu au fost folosite șine cu canal așezate în pavaj de 54,5 kg/m.

Traseul nou, numit linia 6, cuprindea prima linie construită în întregime dublă. Deşi linia s-a construit de la Banatim, din capătul liniei 2, traseul 6 avea plecarea din P-ţa Traian - Banatim - Str. 1 Decembrie 1918 - P-ţa Bălcescu, pentru a conecta cartierul Elisabetin cu Fabric. Porţiunea de şine dintre Str. Gutenberg şi Cl. Buziaşului exista deja din anul 1918 folosit pentru transportul de mărfuri pentru Abatorul Comunal. Linia 6 prezenta la vremea aceea un traseu cu caracter interurban, porţiunea dintre Str. Cluj şi Str. Cerna trecea printr-o zonă în mare parte nedezvoltată. Noua linie de tramvai ce lega cartierul Elisabetin de Fabric a fost inaugurată după-masa într-o zi de sâmbătă, în prezenţa d-lui primar Georgeviciu şi mai mulţi membri ai consiliului comunal. În prima zi, linia a stat în mod gratuit la dispoziţia publicului.

Linia 6, numită ca "linia Abatorului", a fost construită în trei etape:
- anul 1927 - P-ţa Bălcescu - Str. Mitr. Varlaam (Str. Seleuş), lungime 750 m;
- anul 1928 - Str. Mitr. Varlaam (Str. Seleuş) - Str. Gutenberg, lungime 2700 m;
- anul 1928 - Str. Gutenberg - Cl. Buziaşului, lungime 434 m.

Foto: STPT - Str. 1 Decembrie 1918, lângă Abatorul Comunal
Imagine atasata: 20120807_121815.jpgImagine atasata: 25.04.2008_10_30_05_0041.jpg
0

#28 Useril este offline   Visor 

  • Moderator
  • Grup: Moderatori
  • Postari: 8413
  • Inregistrat: 09 martie 08
  • Sexul:masculin
  • Locatia:Timisoara
  • Interese:STPT, Trenuri, Fotografia, Desenul, PC

Postat 05 noiembrie 2016 - 21:45

Imagine atasata: 1928.png

Trasee
> Linia 1 - Plajă (vara) / P-ţa Sarmisegetusa (iarna) - Gara Domniţa Elena
> Linia 2 - Cimitir Buziaşului - Str. Crizantemelor
> Linia 3 - Gara Fabric - Str. Memorandului
> Linia 4 - P-ţa Libertăţii - P-ţa A. Iancu
> Linia 5 - P-ţa Mocioni - Str. Chişodei
> Linia 6 - P-ţa Traian - P-ţa Bălcescu

Program circulaţie tramvaie
- Linia 1 - Nr. unităţi 11 - Tura 55 min - Interval 5 min
- Linia 2 - Nr. unităţi 8 - Tura 60 min - Interval 7,5 min
- Linia 3 - Nr. unităţi 7 - Tura 52,5 min - Interval 7,5 min
- Linia 4 - Nr. unităţi 3 - Tura 22,5 min - Interval 7,5 min
- Linia 5 - Nr. unităţi 3 - Tura 22,5 min - Interval 7,5 min
- Linia 6 - Nr. unităţi 4 - Tura 40 min - Interval 10 min
Total vagoane în circulaţie: 36 VM + 16 VR

Toate liniile beneficeau de vagoanele motor tip B, D, D.II şi F. Tramvaiele F.II erau utilizate doar pe linia 1, pentru că dispuneau de capacitatea de transport cea mai mare. Intervalul de timp între vagoane pe linia principală, de la P-ţa Traian la Maria era de 2 minute.

În planurile din anul 1912, linia dintre Fabrica "Turul" şi P-ţa Bălcescu era gândită din Banatim prin Str. 1 Decembrie la fel ca linia industrială pentru Abatorul Comunal, prin Str. Guttenberg - Bd. Eroilor de la Tisa, ajungând la intrarea principală la Abator, apoi din Bd. Eroilor revenind pe Str. 1 Decembrie, prin actuala Str. Vâlcea. Din cauza izbucnirii Primului Război Mondial, linia nu s-a mai executat. Ideea ocolului acestuia de aprox. 150 m a fost însă abandonată, linia 6 parcurgând Str. 1 Decembrie prin spatele Abatorului, pe traseul scurt şi în linie dreaptă.

Cornel Mikloşi a prezentat proiectul privind construirea liniei de tramvaie dintre Fabrica "Turul" şi P-ţa Lahovari, propunând a se decide executarea lucrărilor de pavare a drumului unde se construia linia respectivă. Dar având în vedere că pentru acoperirea lucrărilor de pavare a acestui drum, care însumau circa 4 milioane de lei, nu exista un credit bugetar, Direcţia Tramvaielor era invitată să construiască linia respectivă în condiţiile tehnice posibile, pe un terasament de pietriş, Primăria neputând angaja în cursul anului cheltuieli atât de mari fără prevedere bugetară.

În 1928 existau planuri concrete pentru extinderea reţelei de tramvaie pentru zona de nord-est, cartierul Cl. Lipovei (numit şi Fabric Vii, alternativ Între Vii), cartier format din case şi vii, dar din care locuitorii nu aveau mijloc de transport spre centrul oraşului. Ruta aceasta a fost gândită pornind din P-ţa Libertăţii - Str. V. Alecsandri - Str. Sergent Muşat - Cl. Al. I. Cuza - Cimitirul Eroilor - Cl. Lipovei. Un alt plan consta în legarea în mod direct a cartierului Elisabetin şi centru, prin punerea şinelor în Bd. Mihai Viteazu şi pe Podul Tinereţii (numit atunci Podul Bishop). Aceste proiecte nu s-au mai realizat.

În cursul anului 1928 s-au elaborat planurile de construcţie a liniei P-ţa Sarmisegetusa - Cl. Dorobanţilor (Cl. Recaşului) - Spitalul nou de stat (Spitalul Victor Babeş) - Al. Avram Imbroane (Al. Dumbravei) - Gara Fabric, în lungime de 3000 m. Ancheta locală în vederea începerii construcţiei s-a ţinut în 31 mai 1928, iar în 21 octombrie au şi început lucrările de pământ necesare.

Foto: STPT - reţeaua tramvaiului şi liniile industriale în anul 1928, precum şi liniile proiectate din:
- Ronaţ;
- Str. Gării;
- Bd. Republicii;
- Cl. Lipovei - Cimitirul Eroilor;
- Bd. M. Viteazu;
- Spitalul V. Babeş - Al. A. Imbroane

Imagine atasata: Tranvaie Timisoara-page-036.jpg
0

#29 Useril este offline   Visor 

  • Moderator
  • Grup: Moderatori
  • Postari: 8413
  • Inregistrat: 09 martie 08
  • Sexul:masculin
  • Locatia:Timisoara
  • Interese:STPT, Trenuri, Fotografia, Desenul, PC

Postat 05 noiembrie 2016 - 21:47

Transportul de marfă

În 1928, a 8-a linie industrială s-a construit la ramura transportului de mărfuri, linie particulară, pentru Intreprinderea "OLEA", rafinărie de petrol, localizată atunci în Cl. Buziaşului nr. 6. Compania avea un depozit de combustibil, la care TCT transporta vagoane cisternă. Linia industrială, în lungime de 110 m, a fost construită pe Str. Cerna, din linia existentă industrială din Str. Gutenberg.

Linia de garaj a intreprinderii "OLEA" (mai târziu "Combustibilul")
Imagine atasata: combustibil.png

Linia industrială de legătură din Str. Cerna spre Intreprinderea ”OLEA”
Imagine atasata: legatura.png

A 9-a linie industrială era deja construită la ramura transportului de mărfuri în 1928, pentru Tramvaiele Comunale. Linia s-a amplasat în zona Tipografilor, din Gara Fabric înspre partea de vest, paralel cu liniile curente CFR, traversând Str. Baader până la Depozitul de Piatră, în lungime de 576 m. În acel loc, la comanda Tramvaielor Comunale, s-a înfiinţat un depozit de piatră, spre folosul mai departe a pietrişului la terasamentul liniilor de tramvai.

Linia de garaj a Depozitului de piatră
Imagine atasata: piatra.png

Rețeaua de transport marfă în 1928
Imagine atasata: 1928.png
0

#30 Useril este offline   Visor 

  • Moderator
  • Grup: Moderatori
  • Postari: 8413
  • Inregistrat: 09 martie 08
  • Sexul:masculin
  • Locatia:Timisoara
  • Interese:STPT, Trenuri, Fotografia, Desenul, PC

Postat 06 noiembrie 2016 - 11:50

Parcul de tramvaie

Datorită succesului pe care l-a avut activitatea transportului de mărfuri şi fiindcă o singură locomotivă nu putea face faţă tonajului mare de mărfuri care trebuiau transportate prin cartierul Fabric, în anul 1928 s-a construit o locomotivă electrică, pentru a veni în ajutorul celei existente. Pentru distincţia celor două vehicule, primei locomotive i se atribuie nr. L1, iar la cea nouă nr. L2.

Foto: STPT - Locomotiva electrică nr. L2
Imagine atasata: 1944.JPG

Atelierele au mai construit trei vagoane motoare, din ultima generaţie F.II, cu nr. 110, 111 şi 112. Totodată, specialiştii de la T.C.Timişoara au lansat un nou tip de remorcă, derivat din tipul C. Primele două astfel de modele, cu denumirea tipului C.II, au primit nr. 80 şi 81, având o capacitate mai mare decât tipul C, iar platformele de la extremităţi s-au conceput ca fiind închise.

Ultima remorcă cu nr. 10, provenită din demotorizarea primelor vagoane electrice tip A dintre anii 1919-1920, s-a casat la data de 2 iunie 1928. Astfel că singura remorcă tip A care a supravieţuit, era cea provenită din fostul vagon de serviciu, purtând nr. 2.

Foto: STPT - vagon remorcă tip C.II
Imagine atasata: 6.jpg

Parcul de tramvaie 31.12.1928 = 66 vagoane
> Vagoane motor = 47
- 26 buc. - tip B - nr. parc 18-43
- 2 buc. - tip D - nr. parc 44, 46
- 7 buc. - tip D.II - nr. parc 45, 47-52
- 6 buc. - tip F - nr. parc 101-106
- 6 buc. - tip F.II - nr. parc 107-112
> Vagoane remorci = 19
- 1 buc. - tip A - nr. parc 2
- 2 buc. - tip A.II - nr. parc 7, 13
- 14 buc. - tip C - nr. parc 4, 8, 11, 17, 64-73
- 2 buc. - tip C.II - nr. parc 80-81
> Alte vagoane
- 2 buc. - locomotive electrice - nr. parc L1-L2
- 1 buc. - vagon cu plug de zăpadă
- 1 buc. - vagon electrostropitor
- 1 buc. - vagon remorcă turn
- 2 buc. - vagoane platformă
- 2 buc. - trucuri

Statistici an 1928
> reţeaua exploatabilă - 17,010 km
> numărul călătorilor transportaţi - 18.909.051
> numărul locuitorilor oraşului - 100.000
> numărul tramvaielor în parc - 66 Tv > 47 VM + 19 VR
> numărul tramvaielor în circulaţie zilnică - 52 Tv > 36 VM + 16 VR
> tonajul mărfurilor transportate - 309.698 t/km
0

#31 Useril este offline   Visor 

  • Moderator
  • Grup: Moderatori
  • Postari: 8413
  • Inregistrat: 09 martie 08
  • Sexul:masculin
  • Locatia:Timisoara
  • Interese:STPT, Trenuri, Fotografia, Desenul, PC

Postat 06 noiembrie 2016 - 12:34

Anul 1929

Sărbătorirea primilor 60 de ani de tramvai în Timişoara

În luna iulie a anului 1929 s-a serbat cel de-al 60-lea an de la înfiinţarea tramvaiului în Timişoara. Comemorarea celui de-al 50-lea an a fost împiedicată în anul 1919 de haosul rezultat din războiul mondial de patru ani. Totodată, anul 1929 reprezenta al 30-lea an de când circulau tramvaie electrice în Timişoara.

Totuşi, prin bunăvoinţa şi sentimentul de recunoştinţă pe care o are intreprinderea faţă de predecesorii ei, se simte obligaţia de a prezenta rezultatele obţinute de-a lungul acestor ani, prin munca oamenilor, care au dat un exemplu pentru cei de acum şi pentru urmaşii ce vor veni la cârma companiei. În acest scop s-a creat lucrarea comemorativă:

"60 ani de la Infiintarea Tramvaiului in Timisoara - Monografie 1869 - 1929"
Imagine atasata: 0_Monografie_1929.jpg

După terminarea Primului Război Mondial şi unirea Banatului cu România, s-au creat noi posibilităţi de dezvoltare economică a acestei regiuni. Între anii 1923-1928 are loc un avânt al economiei, se înregistra apariţia unor noi intreprinderi industriale, cele existente se lărgeau, sporea producţia. Imediat după Marea Unire s-a produs treptat redresarea potenţialului economic foarte scăzut în anii războiului.

În ultimul timp, intreprinderea Tramvaiele Comunale a luat o dezvoltare îmbucurătoare. În fiecare an s-au făcut investiţii importante, fără a se recurge la alte mijloace financiare, decât la veniturile propri. În afară de aceste investiţii, intreprinderea mai contribuia în fiecare an cu sume însemnate la cheltuielile de administraţie ale Primăriei Municipiului.

În afară de liniile noi construite din anul 1919 până în 1929, în fiecare an s-au făcut importante îmbunătăţiri liniilor existente, care după război au ajuns într-o stare deplorabilă. Astfel, în al 60-lea, toate liniile, cu mici excepţii, erau într-o stare bună. Lungimea de exploatare a reţelei de tramvai era de 17010 m, din care 10669 m linii duble, lungimea totală a liniilor fiind de 32843 m.

Foto: STPT - reţeaua de tramvai
Imagine atasata: Tranvaie Timisoara-page-072-crop.jpgImagine atasata: PIC_0007.JPGImagine atasata: Tranvaie Timisoara-page-072.jpg

Din anul 1920 s-a dat o mare importanţă executării infrastructurii şi suprastructurii, deoarece de la starea bună a acestora depindea în primul rând exploatarea sigură şi nederanjată. O îmbunătăţire de mare însemnătate s-a introdus la linia ferată prin sudarea rosturilor şinelor, după procedeul aluminotermic cu încălzire anterioară, în locul legării rosturilor prin eclise. Acest procedeu asigura suprastructurii o durată lungă, fără reparaţii, fiind ajutată şi reconducerea curentului. Sudajul a început în anul 1924, de atunci în fiecare an sudându-se părţi însemnate din reţeaua de cale ferată. În afară de sudarea aluminotermică, tot atunci s-a introdus sudarea electrică. Prin acest procedeu se sudau eclisele de șine, devenind inutile atât buloanele pentru eclise cât și legăturile între șine. Această sudare s-a făcut numai la șinele vechi, ca o lucrare de modernizare.

Foto: STPT
Imagine atasata: sudura.jpg

În 1929 nu mai existau linii din șină Vignol de 20 kg/m decât ca și linii de garaj la Depourile 1 și 2 și unele linii de deviație la liniile simple, unde prin aplicarea macazurilor de 20 kg/m a trebuit să se aplice șine corespunzătoare. În perioada 1922-1929, atât la construirea liniilor noi, cât și la înlocuirea șinelor uzate s-au utilizat numai profile de șină 102/A și șinele Vignol de 23,6 kg/m liniar.

Foto: STPT
Imagine atasata: linie.jpg

Prin extindera liniilor de tramvai spre cartierul Mehala și comuna Fratelia alimentarea liniilor dintr-un singur punct, excentric față de centrul de greutate al sarcinilor electrice din rețea, prezenta pericolul producerii unor puternici curenți vagabonzi care distrugeau gospodăria metalică subterană a orașului, produceau pierderi mari de energie electrică, precum și căderi mari de tensiune. Din această cauză s-a hotărât crearea unui al doilea centru de alimentare cu energie electrică a tramvaielor în partea de vest a orașului.

În acest scop, în anul 1929 s-a început construcția unei noi substații de alimentare, având agregate moderne pentru acea vreme: redresoare metalice cu vapori de mercur. Substația a fost amplasată în Bd. 16 Decembrie (Bd. 6 Martie), la o distanță de 4,35 km de substația originală. În noua substație toate manevrele au fost complet automatizate pe baza unei instalații cu relee electromecanice. Instalația de automatizare executa următoarele funcții:
- pornirea și oprirea după program a redresoarelor;
- pornirea agregatului de rezervă în caz de suprasarcini sau drebranșarea celui în funcțiune;
- reaclanșarea automată a întrerupătoarelor de linie și verificarea cauzei debranșării (suprasarcină sau scurtcircuit), în caz de suprasarcină automatul se reaclanșa după două încercări, iar în caz de scurtcircuit se bloca.

Redresorul și instalațiile de automatizare au fost furnizate de firma ”Brown Boveri” din Baden, Elveția. Redresorul putea debita în linia de tramvai de pe Bd. Tinereții. Redresoarele metalice polianodice cu 6 anozi într-o singură cuvă aveau un sistem de răcire cu apă în circuit închis, aceasta fiind răcită într-un radiator cu ventilație forțată. Sistemul de vidare era mecanic prin pompă rotativă de vid preliminar și pompă cu jet de mercur pentru vid înaintat. Pompele erau montate în cascadă. Transformatoarele de putere erau trihexafazate având schema de conexiune stea-dubluzigzag. Clădirea există și la ora actuală și are trei nivele:
- subsolul, unde era amplasat sistemul de distribuție de 10 kV;
- parterul, unde erau amplasate redresoarele și transformatoarele;
- etajul, unde era amplasat tabloul de comandă și celulele de distribuție.

În total erau 6 celule din care două erau pentru protecția grupurilor redresoare și patru pentru distribuție. Energia electrică din această substație a fost distribuită în rețea prin patru fideri aerieni din cupru blanc 10-120 mmp, protecția fiind asigurată de automate B.B.C. Un fider era racordat la rețea în P-ța Mocioni, unul în fața substației, unul în P-ța Bălcescu și unul în Bd. Tinereții colț cu Str. 13 Decembrie. Pentru întoarcerea curentului electric de la linia cale la substație au fost înființate linii de întoarcere din fire de cupru blanc de 100 mmp din P-ta Frobl și din P-ța Asănești, iar pe Str. Văcărescu a fost îngropată o șină izolată cu bitum care făcea legătura între bara negativă a substației și linia de tramvai din Bd. Tinereții.

Foto: STPT
Imagine atasata: 042 Pag.80-81.jpg

Prin micşorarea numărului vagoanelor motorice şi folosirea lor ca remorci începând din 1919, iar restul vagoanelor fiind într-o stare rea, scheleul lor fiind putred, motoarele uzate şi slabe, nesupuse reparaţiilor necesare în perioada războiului, prin creşterea continuă a numărului de călători, iar fiindcă importul de vagoane ar fi adus sarcini grele financiare, direcţiunea a proiectat în anul 1920 construcţia unor ateliere propri pentru a construi vagoane noi, pe locul atelierelor vechi, care au ars în acelaşi an. Terminându-se aceste ateliere în anul 1922 şi înzestrându-se la început cu maşinăriile şi utilajele strict necesare, angajând muncitori calificaţi, s-au început reparaţiile generale şi construcţiile de vagoane noi. În perioada anilor 1922-1928 s-au construit 38 vagoane noi, din care 19 vagoane motor, 16 vagoane remorci, un vagon serviciu, un vagon stropitor şi o locomotivă electrică.

Intreprinderea Tramvaiele Comunale Timişoara era funcţională cu ajutorul efectivului personal cu caracter permanent format în 1929 din 376 de persoane.

Foto: STPT
Imagine atasata: Tranvaie Timisoara-page-094.jpgImagine atasata: 142.jpgImagine atasata: PIC_0025.JPG
Imagine atasata: 25.04.2008 10-20-12_0026.jpgImagine atasata: TCT ebay.jpgImagine atasata: Tranvaie Timisoara-page-064.jpg
Imagine atasata: PIC_0038.JPGImagine atasata: PIC_0039.JPG
0

#32 Useril este offline   Visor 

  • Moderator
  • Grup: Moderatori
  • Postari: 8413
  • Inregistrat: 09 martie 08
  • Sexul:masculin
  • Locatia:Timisoara
  • Interese:STPT, Trenuri, Fotografia, Desenul, PC

Postat 06 noiembrie 2016 - 12:48

TRANSPORTUL CU TRAMVAIUL

Reţeaua de tramvai

Linia 3 s-a extins de la Gara Fabric, până la Barierea CFR a liniei ferate Timişoara - Orşova - Bucureşti, cu șine tip Vignol de 23,6 kg/m. Punctul de oprire era numit atunci Casa Verde, mai târziu Aleea Octavian Goga, Aleea CFR sau Bariera CFR, în final staţia U.M.T. din zilele noastre. Linia dublă s-a construit în lungime de 1060 m, pe Al. Avram Imbroane, paralel cu liniile de tren, în capăt fiind prevăzut un deviator lung de 36 m, iar la capătul liniei s-a intercalat un macaz spre stânga, pentru intrarea vagoanelor. Datorită porţiunii adăugate, pe linia 3 a fost introdus două tramvaie în plus.

Motivul principal a aducerii tramvaiului până la Bariera CFR consta în deschiderea Stadionului Progresul (astăzi Arena Electrică) a echipei de fotbal Progresul Timişoara, echipa reprezentativă a cartierului Fabric, club fondat în acelaşi an, în 20 octombrie 1929. Clubul a funcţionat pe lângă intreprinderile Uzina Electrică Comunală şi Tramvaiele Comunale, de unde şi porecla clubului de "Tramvaiştii". Inaugurarea terenului de fotbal se va face la 10 mai 1930. În acest mod, tramvaiele puteau aduce la meciuri numărul mare de suporteri şi microbişti. Tramvaiele liniei 3 deserveau de altfel şi cartierul rezidenţial Telegrafului.

Harta liniilor de tramvai din anul 1929
Imagine atasata: 1929.png

Trasee
- Linia 1 - Plajă (vara) / P-ţa Sarmisegetusa (în restul timpului) - Gara Domniţa Elena
- Linia 2 - Cimitir Buziaşului - Str. Crizantemelor
- Linia 3 - Bariera CFR - Str. Memorandului
- Linia 4 - P-ţa Libertăţii - P-ţa A. Iancu
- Linia 5 - P-ţa Mocioni - Str. Chişodei
- Linia 6 - P-ţa Traian - P-ţa Bălcescu

Program circulaţie tramvaie
- Linia 1 - Nr. unităţi 11 - Tura 55 min - Interval 5 min
- Linia 2 - Nr. unităţi 8 - Tura 60 min - Interval 7,5 min
- Linia 3 - Nr. unităţi 9 - Tura 67,5 min - Interval 7,5 min
- Linia 4 - Nr. unităţi 3 - Tura 22,5 min - Interval 7,5 min
- Linia 5 - Nr. unităţi 3 - Tura 22,5 min - Interval 7,5 min
- Linia 6 - Nr. unităţi 4 - Tura 40 min - Interval 10 min
Total vagoane în circulaţie: 38 VM + 20 VR
0

#33 Useril este offline   Visor 

  • Moderator
  • Grup: Moderatori
  • Postari: 8413
  • Inregistrat: 09 martie 08
  • Sexul:masculin
  • Locatia:Timisoara
  • Interese:STPT, Trenuri, Fotografia, Desenul, PC

Postat 06 noiembrie 2016 - 12:52

Parcul de tramvaie

Atelierele TCT au mai construit în anul 1929 3 buc. vagoane motor tip F.II, nr. 113-115, şi 2 buc. remorci tip C.II, nr. 82 şi 83.

Parcul de tramvaie 31.12.1929 = 71 vagoane
> Vagoane motor = 50
- 26 buc. - tip B - nr. parc 18-43
- 2 buc. - tip D - nr. parc 44, 46
- 7 buc. - tip D.II - nr. parc 45, 47-52
- 6 buc. - tip F - nr. parc 101-106
- 9 buc. - tip F.II - nr. parc 107-115
> Vagoane remorci = 21
- 1 buc. - tip A - nr. parc 2
- 2 buc. - tip A.II - nr. parc 7, 13
- 14 buc. - tip C - nr. parc 4, 8, 11, 17, 64-73
- 4 buc. - tip C.II - nr. parc 80-83
> Alte vagoane
- 2 buc. - locomotive electrice - nr. parc L1-L2
- 1 buc. - vagon cu plug de zăpadă
- 1 buc. - vagon electrostropitor
- 1 buc. - vagon remorcă turn
- 2 buc. - vagoane platformă
- 2 buc. - trucuri

TRANSPORTUL CU AUTOBUZUL

Din 1929, fiind o conexiune a tramvaiului cu Zona de Agrement Pădurea Verde, după construirea liniei Gara Fabrică - Barieră CFR, autobuzul de pe traseul Gara Fabric - Pădurea Verde a fost retras din circulaţie, după 3 ani de existenţă a primului autobuz din Timişoara. Din acel an a rămas dominând iar tramvaiul ca singurul mijloc de transport în comun.

Statistici an 1929
> reţeaua exploatabilă - 18,070 km
> numărul călătorilor transportaţi - 18.878.297
> numărul locuitorilor oraşului - 100.000
> numărul tramvaielor în parc - 71 Tv = 50 VM + 21 VR
> numărul tramvaielor în circulaţie zilnică - 58 Tv = 38 VM + 20 VR
0

Arata acest topic


  • (2 Pagini)
  • +
  • 1
  • 2
  • Nu puteti crea un topic nou
  • Acest topic e inchis

1 useri citesc topicul
0 membri, 1 vizitatori, 0 utilizatori anonimi