[mile]

Bătrânul „Pelican” îşi caută iar stăpân

28 aprilie 2011, 00:03 | Autor: Ştefan Both

Timişoara
Vaporul „Pelican” a înţepenit la gura Podului „Decebal”


Vasul „Pelican”, unul din simbolurile turistice ale Timişoarei, este scos din nou la vânzare. Ambarcaţiunea nu a mai fost pusă în mişcare de mai bine de doi ani, însă proprietarii susţin că motorul funcţionează perfect.
În ultimii ani, vasul „Pelican” a înţepenit la gura Podului „Decebal” (?? !!...), dar acesta este încă în stare de funcţionare. Cel puţin aşa susţin proprietarii vaporului, care a fost scos la vânzare. „Pelicanul”, un veritabil simbol al oraşului, nelipsit de pe vederile şi cărţile poştale din anii ‘80 încoace, ar putea să îşi reia plimbările pe Bega, odată cu redeschiderea canalui pentru navigaţie.
Vaporul a făcut o ultimă cursă în urmă cu mai bine de doi ani, când a fost închiriat de un grup de turişti italieni. După spusele proprietarilor, „Pelicanul” a fost supus unei reparaţii capitale în 2006, însă din cauza lipsei clienţilor s-a transformat într-o terasă plutitoare.

Au lipsit clienţii cu bani

„Cine cumpără vaporul nu are probleme. Este înmatriculat, are toate actele necesare, impozite plătite la primărie. Nu arată acum în cea mai bună stare, necesită recondiţionare, dar e în stare de funcţionare. Motorul merge. Patronul este plecat în Italia, el vă poate oferi mai multe informaţii şi despre preţ”, a declarat una din persoanele care se ocupă de îngrijirea vaporului. În ultimii ani, vasul „Pelican” a stat la dispoziţia turiştilor, care nu s-au înghesuit să îl închirieze, deşi preţul nu era enorm de mare.
„Închirierea vaporului costa 200 de euro. Poate că mulţi nu ştiau că e funcţionabil. S-au făcut reparaţii la motor, s-a vopsit vaporul, însă mai trebuie investit în el. Interiorul trebuie refăcut pentru că e cam depăşit”, a spus Claudia Bejan, unul din foştii proprietari ai vaporului.

„Şoimul” şi „Rândunica”, la fier vechi

Pe Bega au navigat anii trecuţi şi alte ambarcaţiuni. „Şoimul” făcea plimbări de la Parcul Copiilor, iar „Rândunica” aparţinea Apelor Române. Ambele vapoare au ajuns la fier vechi. Mai poate fi văzut „Lugojel”, cu care angajaţii Apelor fac inspecţii. Primăria promite însă două vaporete care vor funcţiona ca mijloace de transport.


Sursa: Adevarul de seara - Timisoara

Nota 4 autorului acestui articol pentru confuzia creeata intre Podul Decebal si Podul Mitropolit Andrei Saguna. O minima documentare l-ar fi scutit de o asemenea gafa.
O alta constatare este faptul ca Pelicanul a stat la dispozitia turistilor dar acestia (nesimtiti, adaug eu) nu s-au inghesuit sa-l inchirieze. Pai ce sa vada ? Crede Primaria ca turistii se vor inghesui pe noile vaporase ?...Nici vorba. Timisoara nu este un oras turistic decat intr-o foarte mica masura chiar daca acest lucru s-ar putea sa ne doara (pe unii dintre noi) iar daca navighezi pe Bega, mare lucru nu ai de vazut din punct de vedere turistic, doar ca faci o "plimbare" pe apa si atat. Ma mir ca sunt atat de orbi cei care au fraiele acestui oras in maini. Nu-mi vine sa cred acest lucru.
Randunica n-a mai navigat din '67 - 68, acusi se fac 50 de ani.
Se vede Randunica in imaginea avatarului meu.

[Florin.B RATT]

Sunt de aseasi parere cu tine: Timisoara nu este oras turistic si e clar ca din vaporas nu vei avea ce vedea.

[MHN]

Da, din vaporas nu prea ai ce sa vezi in acest moment. Ba chiar, din contra, poti vedea unele cotloane ale orasului care pot pata imaginea acestuia...
Dar cu putina vointa din partea mai multor factori, se pot gasi solutii pentru atragerea turistului: cina pe vaporas, muzica live, etc, etc...

LE: doua imagini care-mi plac

sursa


sursa

[mile]

Se fac doar… valuri pe Bega! Vaporetto de Venezia ajunge greu in Portul Timisoara
12 mai, 2011 - 11:50 AM


Daca in urma cu aproape 300 de ani, canalul Bega era navigabil, iar pe la jumatatea anilor 1900 pe Bega se transportau un sfert de milion de tone de marfuri si peste 500 de mii de pasageri pe an, in prezent, din toate acestea, nu a mai ramas nimic.
Autoritatile se chinuie de doi ani sa decolmateze canalul si promit ca acesta va redeveni navigabil, iar primaria sustine ca va infiinta chiar o linie de transport in comun pe apa. Promisiunile administratiei locale se dovedesc a fi doar praf in vant, sau mai bine spus doar valuri pe apa… Aceasta pentru ca, daca la inceput era vorba despre achizitionarea a 8 vaporase – vaporetto asemanatoare cu cele din Venetia – pe parcurs, numarul acestora s-a redus la 4, pentru ca zilele trecute sa aflam ca vor fi doar 2. In plus nici acestea nu vor fi cumparate in curand pentru ca nu exista alocare bugetara pentru aceasta achizitie. Mai mult, vaporasele pot fi achizitionate doar dupa ce se termina reamenajarea malurilor Canalului, lucrari care inca nici nu au demarat.

Cu aproape 200 de ani in urma mergeam pe apa de la Timisoara la Rotterdam

Bega a fost primul canal navigabil din Romania, fiind construit intre anii 1728 si 1760. Are o lungime de 114 km si se intinde intre Timisoara si orasul sarbesc Titel. Initiatorul acestui proiect a fost contele Claudius Mercy, care a dispus saparea unui canal care sa contribuie la asanarea terenurilor inundabile din jurul Timisoarei. Patru ani mai tarziu, in 1732, pe acest canal circula primul vapor, pana la Pancevo. Portul orasului a fost ridicat, initial, in anul 1732, in zona actualului hotel Continental si a fost mutat, 20 de ani mai tarziu, in cartierul Josefin. Cu toate acestea, prima atestare documentara a Portului Timisoara dateaza doar din 1860. Primele curse de pasageri pe canalul Bega s-au facut in anul 1869, in acest fel Timisoara devenind primul oras de pe teritoriul actual al Romaniei care a utilizat acest mijloc de transport in comun. Intre anii 1900 – 1916 se construieste sistemul de ecluze de pe Canalul Bega, fapt care duce la cresterea considerabila a navigatiei.
Intre anii 1937 – 1938 volumul de marfuri transportate a ajuns la un maxim de 250.000 tone/an. Transportul de pasageri pe canal a cunoscut un varf de aproximativ 500.000 de pasageri in anul 1944, navele de pasageri fiind retrase in anul 1967.
Totusi, in registrele Capitaniei Portului Timisoara din anul 1986 erau inmatriculate 20 de vase functionale pe Canalul Bega. O mica portiune a ramas navigabila pe raza municipiului Timisoara pentru un numar redus de nave de agrement.
Transportul persoanelor pe canalul Bega este cuprins in strategia de dezvoltare a zonei metropolitane Timisoara. Din studiul de fezabilitate comandat de edili la Institutul Fraunhofer, din Germania, reiese ca transportul pe apa este unul dintre mijloacele cele mai facile de a duce navetistii din localitatile periurbane catre Timisoara. Transportul de marfa a fost sistat in 1958, iar cel de persoane in 1967. Canalul Bega are o lungime de 44 km pe teritoriul Romaniei si 70 de km pe teritoriul Serbiei, avand o legatura direct pentru transportul de marfuri si pasageri pana la Rotterdam.

Prezentul Begai, navigare interzisa

Teoretic, Bega este navigabila si in zilele noastre, numai ca, practic, acum, pe canal, nu se poate circula pentru ca acest lucru este interzis. In prezent, niciun timisorean cu barca nu se poate plimba cu ambarcatiunea pe Bega, deoarece firma care s-a ocupat de decolmatare inca nu a terminat treaba. Lucrarile au durat doi ani si s-au investit aproape 20 de milioane de euro. Decolmatarea va fi finalizata complet pana in iulie, ne asigura directorul Administratiei Bazinale de Apa Banat, Titu Bojin.

Viitorul Begai, navigabil

„Anul acesta timisorenii se vor plimba cu vaporasul pe Bega.“ Am auzit aceasta afirmatie de mai multe ori de la edilii locali… Cel mai recent, in aceasta primavara. De atunci, oficialii din administratia locala au prezentat un proiect care prevede reamenajarea malurilor Canalului Bega pe bani europeni si achizitionarea unor vaporase. ”Vaporetto”, asa cum le spun edilii Timisoarei, doar doar parem un oras european. Pentru ca acest proiect sa devina realitate, reprezentantii primariei au spus ca vor cumpara opt ”vaporetto”. Dupa ce au anuntat ca vor lua opt si au constatat ca sunt prea costisitoare, s-au razgandit. ”In prima faza vom lua patru. Acum lucram la gasirea finantarii. Vrem sa fie ecologice”, a declarat viceprimarul Sorin Grindeanu. Dupa inca ceva timp, cele patru vaporase s-au transformat in doua. ”In prima etapa cred ca vom achizitiona doar doua vaporase”, spunea acelasi Grindeanu.
Si in prezent adminstratia locala cauta inca solutii de finantare. Mai mult, pe langa faptul ca nu sunt bani pentru ele, reprezentantii primariei sustin ca, deocamdata nu se pot cumpara nici macar cele doua vaporase, pana cand nu este finalizata reamenajarea malurilor – care nici macar nu a inceput! Aceaste lucrari ar urma sa demareze, pe bani europeni si numai dupa ce ministrul Dezvoltarii Regionale si Turismului, Elena Udrea, va semna un proiect in acest sens.
”Nu putem achizitiona atata timp cat proiectul in sine, de amenajare a malurilor, nu este aprobat. Sunt lucruri care depind unele de altele. S-a facut decolmatarea, acum urmeaza etapa aceasta. Nu putem sa facem transportul in comun, atata timp cat acest proiect nu este facut”, a mai spus viceprimarul Sorin Grindeanu.
Proiectul de reamenajare va cuprinde si 9 statii pentru ”vaporetto”, de-o parte si de alta a malurilor, in dreptul fiecarui pod din oras.

Afacere profitabila?

La primarie se discuta deja despre afacerea transportului in comun pe Bega. Va fi ea profitabila sau nu? Vor plati timisorenii cam cat platesc pe un bilet RATT sa se plimbe cu vaporasul?
Viceprimarul Sorin Grindeanu este convins ca da! si ca afacerea va fi profitabila. Daca nu se gaseste finantare pentru cele doua vaporase, edilii Timisoarei vor sa se imprumute de la o banca, iar mai apoi sa le cumpere dupa modelul autobuzelor RATT..

Port pentru ambarcatiuni

Bega navigabila ar urma sa se deschida de la Uzina de Apa si pana la Solventul. Ar fi nevoie de un port, iar reprezentantii ABAB (Administratia Bazinala de Apa Banat) au gasit solutia. ”Dupa ce te plimbi cu barca, trebuie sa ii gasesti un loc, in asa fel incat sa nu o cari in spate de fiecare data”, a precizat Titu Bojin.

Interzis ski-jet-urilor… in oras

Nici nu se pune problema ca ski-jet-urile sa navigheze pe Bega, cel putin in oras. ”Pe tronsonul Timisoara – Sanmihai la ora actuala, pentru ca noi lucram la Nodul hidrotehnic de la Sanmihai, este exclusa discutia vizavi de ski-jet-uri. Noi lucram acum la proiectul pentru decolmatarea Begai de la Ghiroda, de la Uzina de Apa, catre comuna Balint si atunci vom putea sa stabilim niste trasee pentru posibilitatea si a celor care se regasesc cu dorinta pentru asemenea ambarcatiuni“, adauga seful Apelor Titu Bojin.

Conditii pentru timisoreni

Vreti sa va plimbati cu barca pe Bega, trebuie sa stiti ca aveti de indeplinit cateva conditii! Toate partile implicate lucreaza la un regulament de circulatie, pentru ca orice timisorean care are carnet de barca sa stie cat are de platit ca sa o lanseze pe Bega si cand va avea voie sa se plimbe pe Canal. Bojin spune ca acesta va fi gata pana la sfarsitul lunii iulie. Nu se stie insa sigur ce va prevede el, cert este ca cine va dori sa se plimbe cu barca pe Bega, va trebui sa plateasca o taxa.
”Orice timisorean cu barca poate naviga, cu respectarea conditiilor pe care le pregatim in caietul de sarcini si in regulamentul de exploatare, pentru toti cei care vor avea ambarcatiuni de transport. In primul rand, ne preocupa modul in care vor fi propulsate aceste barcute. Nu se pune problema pentru barcutele cu vasle sau pentru motoarele ecologice, dar sigur ca vom avea o reticenta la tot ceea ce inseamna motoare cu combustie interna, asa cum circulau ele pe vremuri”, ne-a declarat Titu Bojin. El s-a declarat total impotriva ambarcatiunilor cu combustie interna, dar nu s-a decis inca daca acestia vor avea voie sau nu. ”In principiu, eu sunt contra. Discutam de 2011, nu de 1900 si ceva, cand se foloseau ele”, a mai spun Bojin.

In Timisoara, Canalul ar putea avea trei porturi de agrement

Din Timisoara, de la Uzina de Apa, se poate naviga pe Canalul Bega pana la Marea Nordului si Marea Neagra, insa singurul impediment este in partea romana, deoarece aici Canalul nu este inca pregatit si curatat de autoritati pentru a suporta navigatia. Capitania Portului Timisoara a trimis Primariei un proiect in care propune construirea a trei porturi de agrement, pe Bega, in oras. Primul port ar urma sa fie, conform acestui proiect, chiar in fata Palatului Apelor, din Piata Maria, al doilea port e propus a fi amplasat in aval de Podul de fier, iar al treilea dupa pasarela de dinaintea Podului Modos din zona Dambovita.
„Conform proiectului nostru, barcile pot fi ancorate pe Bega, in plan paralel cu malul”, a declarat dr.ing. Alexandru Barboi, seful Oficiului de Capitanie Timisoara.

Certificatul de conducator de ambarcatiune se poate obtine si pe Bega

Oficiul de Capitanie Timisoara elibereaza si Certificatul International de Conducator de Ambarcatiune de Agrement (CAA) pentru categoriile D si C. Atentie, insa, acest certificat nu este valabil pentru marinari! Un permis de categoria D este valabil doar in zona de navigare ape interioare internationale, nicidecum in mare sau ocean. In schimb, un permis de categoria C permite navigarea in mare pana la sase mile marine, insa nu este valabil fara categoria D. Examenul pentru obtinerea Certificatului de Conducator de Ambarcatiune de categoria A si B se da doar la Constanta. „Examenul este mai greu decat cel pentru permis auto si nu seamana deloc. Aici se da un test teoretic cu 30 de intrebari grila, structurat pe cate trei probe a cate 10 intrebari. Costurile obtinerii unui astfel de certificat pentru o categorie se ridica la 300- 350 de lei”, a mai declarat Alexandru Barboi. Din 2009 si pana acum, Oficiul de Capitanie Timisoara a eliberat nu mai putin de 580 de CAA-uri, iar numarul solicitarilor este in crestere. si inmatricularile ambarcatiunilor se pot face la Timisoara, iar proprietarii au de scos din buznar, pentru aceasta, intre 900 de lei si 5.500 de lei in functie de putere.

Gica Mihalache – „tatal” Pelicanului: „As renunta in orice clipa la taxi pentru a ma intoarce pe vas “

Cu brevet de ofiter pilot fluvial de 31 de ani, Gica Mihalache spune ca s-ar intoarce oricand la carma unui vas, pe Bega. A obtinut acest drept in anul 1980, la Galati, dupa care a profesat ca ofiter pilot si sef de echipa timp de 8 ani, pe un vas de marfa pe Dunare. In anul 1988 a venit la Timisoara si a fost “tatal” Pelicanului, pana cand acesta a iesit din uz. ”Cu 3-4 ani inainte ca Pelicanul sa iasa din uz m-am apucat in paralel si de taximetrie, meserie pe care o practic si in momentul de fata. Fara nicio ezitare as renunta in orice clipa la taxi pentru a ma intoarce pe vas”, spune Gica Mihalache.
Isi aminteste cu bucurie de Zilele Marinei sarbatorite pe Bega, sau de cursele speciale pe care le facea pentru diferite evenimente. ”S-au tinut nunti, botezuri, banchete pe Pelican, era minunat. Imi amintesc cu drag de ziua cand Iolanda Balas a fost numita cetatean de onoare al Timisoarei, am facut o cursa speciala. De Zilele Marinei se organizau diferite concursuri… se aruncau ratuste in apa si 15-20 de oameni inotam dupa ele, era frumos. Iar amintiri neplacute… nu-mi placea ca de fiecare data cand intram in zona Iosefin trebuia sa am grija la pirati, la copii care inotau in apa. Odata era sa agat cu ancora unu”, povesteste Gica Mihalache.
Cel care ne-a plimbat cu Pelicanul timp de 17 ani este de parere ca investitia de pe Bega este foarte buna. ”Daca au decolmatat canalul acum trebuie sa si investeasca. Faptul ca Bega va fi din nou navigabila este o bulina alba pentru oras. Nu stiu cata rentabilitate va avea pentru stat, insa nu cred ca trebuie sa se gandeasca la asta. Cred ca se vor face bani din transportul pe apa, insa nu suficienti incat sa iasa pe profit.”

Preturile barcilor cu motor sunt destul de piperate: 1 cal putere = 100 euro

Preturile ambarcatiunilor difera in functie de marime, calitate si cai putere. O barca ce nu masoara mai mult de 6 metri costa aproximativ 12 mii de euro. La acesta suma se adauga pretul motorului ,care se calculeaza in functie de cai putere. 1 cal putere costa in jur de 100 de euro. Intretinerea unei barci este asemanatoare cu cea a unei masini. In fiecare an se schimba uleiul si se greseaza articulatiile. In plus, barca ce sta pe uscat trebuie sa fie acoperita constant.
Este si grija lui Radu Hambaras, unul dintre timisorenii care asteapta ca lucrarile de decolmatarea a Canalului Bega sa se finalizeze pentru a scoate din nou la plimbare ambarcatiunea pe care a cumparat-o in urma cu trei ani. Ca o jucarie pentru timpul liber, barca lui Radu Hambaras se lanseaza pe apa de la inceputul primaverii pana spre sfarsitul ei. Pentru ca Radu este un mare iubitor de mare, barci si apa, dar si pentru ca are la indemana un rau navigabil, s-a gandit sa isi achizitioneze o barca cu care sa se plimbe cat o fi vara de lunga. Cu o capacitate de 8 locuri, ambarcatiunea care masoara 6,3 metri are nu mai putin de 130 de cai.
”Am cumparat-o in urma cu 3 ani si ma bucur de ea in fiecare vara. Am fost si in Grecia cu ea. De obicei, cei care detin ambarcatiuni, le scot cat mai aproape de tara iar Grecia este cea mai permisiva din acest punct de vedere. Nu se prevad nici un fel de taxe, nu te intreaba nimeni ce faci cu barca.” spune Radu Hambaras. Ambarcatiunea s-a bucurat insa cel mai des de apa din Bega. ”Merg toata vara pe Bega, dar imi placea mai mult cand nu era curatat, era natura, nu betoane, desi decolmatarea face bine malurilor. Raul Bega se vede altfel din barca…”, mai adauga Radu Hambaras.

AUTORI: Liliana Iedu, Roxana Deaconescu, Alina Degau, Gheorghe Ilas

FOTO: Dariana Dragos

http://www.opiniatim...oara/12/05/2011

Preluare din Opinia Timisoarei


Si comentariile la adresa articolului sunt in totalitate favorabile ceea ce se intampla mai rar...cum de altfel rar si apar astfel de articole...
Daca citim postarile de la inceputul acestui topic, inclusiv si titlul, "Bulevardul Bega...prea lung si prea lat pentru primaria Timisoara..." si facem o confruntare cu articolul de mai sus, nu vom constata decat ca cele anticipate se "infaptuiesc" in realitate, din pacate pentru acest oras si pentru istoricul lui de promotor al noului, al deosebitului, cu care ne mandrim si astazi dar nu mai facem nimic in continuare pentru mentinerea acestui trend, pentru a avea lucruri unice in oras la nivel (macar) national...
(Si) din aceste motive trag concluzia ca ar trebui schimbata echipa manageriala a orasului dar nu o schimbare la intamplare doar de dragul schimbarii, lucru care va fi deosebit de greu de facut...

Aceasta postare a fost editata de mile: 13 mai 2011 - 09:57

[BogdanTm]

Salupele si hidrobicicletele care circula pe Bega, taxate de Primaria Timisoara

Persoanele care deţin ambarcaţiuni de agrement ar putea plăti Primăriei Timişoara o taxă anuală de aproape 1.000 de lei. Informaţia a fost făcută publică, luni, de directorul Direcţiei Fiscale a Primăriei Timişoara, Adrian Bodo.
Vedeti noile taxe propuse de Primaria Timisoara
El a afirmat că, odată cu ecologizarea canalului Bega, s-a propus introducerea unei noi taxe din 2012, pe ambarcaţiuni de agrement, în valoare de 964 de lei anual. Propunerea se regăseşte într-un proiect de hotărâre ce urmează să intre în dezbatere publică, iar apoi să fie votat de Consiliul Local Timişoara în următoarea şedinţă de plen. Pe de altă parte, ca să nu încarce bugetul şi aşa mic al cluburilor sportive, conducerea municipalităţii timişorene a decis să nu perceapă taxe pentru ambarcaţiunile folosite în scopul antrenării sportivilor.
Bodo a mai precizat că diferitele direcţii ale Primăriei Timişoara au propus taxe, care au fost avizate de Direcţia Fiscală a municipalităţii. Este vorba despre un total de 14 taxe. De exemplu, Direcţia Tehnică a propus o taxă de 332 de lei, valabilă cinci ani, pentru eliberarea autorizaţiei pentru vehiculele destinate serviciilor funerare. De asemenea, Instituţia Arhitectului-Şef a propus două taxe, de 500 şi, respectiv, 300 de lei pentru consultarea publicului înainte de avizarea Planurilor Urbanistice Zonale şi de Detaliu.Bodo nu a dorit să comenteze oportunitatea introducerii acestor noi taxe.
„Nu mă pronunţ din punct de vedere al oportunităţii introducerii acestor taxe. Ştiu că este vorba de vreo patru sau cinci taxe noi. Însă din punct de vedere al Codului Fiscal, ele sunt în regulă”, a mai spus directorul Direcţiei Fiscale a Primăriei Timişoara. Şeful Direcţiei Fiscale a mai afirmat că, din 2012, ar putea fi reintrodusă şi taxa de tranzit pentru autovehiculele de mare tonaj înmatriculate în alte judeţe care tranzitează Timişoara, însă acest lucru se va întâmpla doar dacă instanţa va da dreptate municipalităţii, procesul privind această taxă fiind în acest moment pe rol.
Pe de altă parte, Adrian Bodo a ţinut să precizeze că restul taxelor datorate de persoanele fizice şi juridice din municipiu vor rămâne neschimbate, în 2012, dacă actuala formă a proiectului de hotărâre va trece de votul consilierilor locali.

sursa : Tion.ro

Tipic pentru stimabilii nostrii alesi. Inainte de a investi in transport public pe canal, cauta inca o sursa de "stors" bani, desi chiar directorul de la Apele Romane mentiona ca navigarea cu vehicule de agrement este interzisa pina la finalizarea lucrarilor de consolidare a malurilor. Dar bani din taxe abia asteapta sa adune..

Dl.Mile, aveti perfecta dreptate..din pacate "spiritul invoator" al acestui oras..a fost prezent doar in perioada administratiei imperiale. Pe zi ce trece se amplifica sentimentul meu ca sunt locuitor al unui teritoriu "anexat"..bun doar sa contribuie cu fonduri la bugetul central al statului.

[mile]

BogdanTm, la 16 mai 2011 - 16:56, a spus:

Salupele si hidrobicicletele care circula pe Bega, taxate de Primaria Timisoara

Persoanele care deţin ambarcaţiuni de agrement ar putea plăti Primăriei Timişoara o taxă anuală de aproape 1.000 de lei. Informaţia a fost făcută publică, luni, de directorul Direcţiei Fiscale a Primăriei Timişoara, Adrian Bodo.
Vedeti noile taxe propuse de Primaria Timisoara
El a afirmat că, odată cu ecologizarea canalului Bega, s-a propus introducerea unei noi taxe din 2012, pe ambarcaţiuni de agrement, în valoare de 964 de lei anual. Propunerea se regăseşte într-un proiect de hotărâre ce urmează să intre în dezbatere publică, iar apoi să fie votat de Consiliul Local Timişoara în următoarea şedinţă de plen.

Cu cata smecherie s-a actionat pe tema acestui subiect. De necrezut. Inainte de a incepe lucrarile de decolmatare se "urla" cu surle si trambite ca imediat dupa curatare se vor achizitiona vaporase pentru infiintarea unei linii de transport public pe Bega, ca ar fi nenumarate avantaje, ca pe directia est-vest, ca fara semafoare si trafic intens, bla-bla-bla, bla-bla-bla, iar acum cand lucrarile s-au cam incheiat, numai cumparam 7 - 8 vaporase ci doar patru, dar nu mai luam nici patru ci doar doua dar poate nu ne trebuie nici astea doua, ca mai bine dam drumul detinatorilor de ...barcute sau mici yahturi sa se plimbe in voie pe Bega, celor mai fraieri dintre ei le punem si o taxa iar smecherii sa traiasca!, iar grosului populatiei nu-i ramane decat sa admire ce frumoasa, curata si animata este Bega, de pe mal, fireste!... Deci, dureros de trist!...
Ati observat ca tot la cateva zile apar articole sau tot felul de declaratii in care tot mai des se pomeneste de ambarcatiuni de agrement si tot mai rar de transportul public regulat pe Bega...Ne pregatesc psihic. Curata manipulare!...
De ce sa dea primaria bani (subventie) cand poate sa incaseze de fapt...

[mile]

Nu stiu de ce, dar intotdeauna cand se "lucreaza" pe Bega, lucrurile se impotmolesc pe la Solventu'. Am crezut ca de data aceasta va fi altfel. Da de unde, nici vorba de o schimbare.
Desi Titu Bojin anunta ca treaba ar fi gata pana la podul Modos, din poze reiese ca s-a ajuns abia la golf, dar fara golf.

Ma refer la daluirea malurilor...


Dar iata si golful...

O schimbare la golf ar fi aparitia cosului de gunoi pus la dispozitia pescarilor care, se vede treaba ca sunt civilizati, dar nu stiu cine vine sa goleasca cosul...si cat de des...

Daca n-ar fi acest obstacol la pasarela Crizantemelor - Gelu, "pista" de biciclete ar avea continuitate...


Turnul de apa sta in continuare neutilizat...pana la degradarea totala.
O ultima idee de utilizare,...un "hotel" exclusivist cu o singura camera, respectiv apartament, cu lift si toate dotarile necesare (de lux) ...poate s-ar gasi amatori de o asemenea cazare...de o noapte sau mai multe...


Loc pentru amenajarea unei frumoase alei de promenada...


S-au cosit de vreo trei saptamani buruienile din dreptul Autogarii dar au fost lasate sa se usuce pe malul apei. Ma si mir ca n-au ajuns inca in apa...


Vegetatia din apa incepe sa-si "revina"...sa-si faca simtita prezenta....


Aici nu stiu ce urmeaza a se face...



In cocluzie, desi mai este mult de lucru si vremea o permite, pe Bulevardul Bega nu se mai intampla mare lucru (adica nimic) cel putin in zona Iosefinului....si a Dambovitei...

[Chagall]

Ce aiurea arata aceasta portiune, un mal intr-un fel, celalalt mal in alt fel.

[mile]

Ce am inteles din toata povestea asta cu banii europeni, ei au fost primiti pentru si doar pentru decolmatare si refacerea (repararea) taluzurilor exact conform ultimului proiect executat undeva dupa 1980 (din memorie), deci nu se permit abateri de la acel proiect. Dupa ce se termina lucrarea de refacere, atunci vom interveni noi pe alocuri cu alti bani pentru eventualele modificari in vederea construirii unor porturi (trei din cate am citit), statii de vaporase (daca se vor mai achizitiona), treceri pe sub poduri pentru piste de biciclete, etc.,...

[BogdanTm]

Vaporasele pe Bega, un vis prea indepartat? Avem nevoie de infrastructura ca se ne laudam cu vaporetto la apa

TIMISOARA. Autoritatile locale se lauda de mai bine de un an ca timisorenii se vor plimba cu vaporasele pe Bega, insa au uitat sa puna la punct infrastructura. Vaporasele nu pot fi lansate pe Bega fara a avea statii si locuri de intoarcere.

Seful Administratiei Bazinale de Apa Banat, Titu Bojin, spune ca edilii se lauda cu vaporase si cu viitoarele castiguri, insa nu prea se intereseaza de infrastructura.

“Noi trebuie sa demaram foarte rapid infrastructura. Noi tot discutam de vaporase, dar trebuie sa facem o societate care sa puna la punct acest aspect. Se lucreaza acum la proiectul pentru locul de intoarcere al vaporaselor si pentru un port. Nu se poate da drumul la circulatie pe Bega ca nu avem nimic infrastructura”, a explicat Titu Bojin.

Directorul ABAB spune ca cea mai grea lucrare a fost decolmatarea.

“Pana la urma urmei, trebuie sa realizam niste regulamente de exploatare, niste statii de intoarcere, de parcare, care sa dea posibilitatea sa descarcam tot ce presupune aceste vaporase, inclusiv partea de dejectii, de motorina, de combustibil. Sigur ca, pe langa proiectul Primariei Timisoara, pentru realizarea celor 9 statii in asa fel incat sa existe posibilitate coborarii din ambarcatiuni, noi ne straduim sa facem o societate care sa se ocupe de asta”, a mai spus Bojin.

Acesta a mai spus ca in urmatoarele saptamani se va intalni cu primarul Timisoarei pentru a incerca sa gaseasca o solutie care sa asigure logistica si baza necesara vaporaselor.

sursa: opiniatimisoarei.ro

Acest articol in loc sa ma lamureasca, mai rau ma incurca. Daca se va face o societate SEPARATA pentru construirea statiilor si a portului, si ce infrastructura se mai considera necesara, inseamna ca vaporasele NU vor fi in administrarea RATT Asadar cum se vor integra sistemului de ticketing? Sau au in cap sa faca un fel de societate care sa fie concurenta restului de sistem de transport public?

Aceasta postare a fost editata de BogdanTm: 23 iunie 2011 - 23:21

[mile]

Citeaza

Sau au in cap sa faca un fel de societate care sa fie concurenta restului de sistem de transport public?

Cred ca au in cap sa ... nu (mai) faca nimic pentru publicul larg!...din pacate... ci doar pentru elita orasului...

Aceasta postare a fost editata de mile: 04 iulie 2011 - 08:52

[mile]

Ieri cu prilejul actiunii Verde pentru biciclete am avut ocazia sa trec pe la ecluza din Sanmihaiul Roman si sa constat (live) ca au demarat lucrarile de refacere a ecluzei.

Iata cum arata ecluza inainte de inceperea lucrarilor de reabilitare...







Iata ce se intampla acum...









Din ultima imagine se poate deduce ca peste putin timp vom sarbatori centenarul acestei constructii facuta in perioada Imperiului...Ar fi minunat sa se reinaugureze aceasta poarta pe apa (navala) de intrare in oras cu acest prilej...

[mile]

Revin cu cateva amanunte in continuarea postarilor anterioare ...

Iata cum s-au pastrat in stare destul de buna mirele hidrometrice...poate trebuie doar curatate si putin revopsite...




Cam asa ar trebui sa arate lucrarea la finalizare...




Sunt curios care ar fi rolul galeriilor aflate pe ambele parti ale ecluzei, in amonte in fata portii de intrare iar in aval dupa poarta de iesire?...

[Chagall]

Multumim pentru poze.

Bine ca s-au apucat de reabilitarea ecluzei din Sanmihaiul Roman. Sper sa fie cat mai curand din nou functional.

[mile]

Iata, cautand pe net, am gasit niste poze valoroase din punctul meu de vedere, nefiind foarte vechi. Sunt facute in data de 29.03.2009 de user-ul Raul si postate pe forumul MOTOCICLISM.RO. Ii multumesc pe aceasta cale.

Asa arata ecluza de la Sanmihaiul Roman acum doi ani si ceva in urma...

Poarta de la intrare...


Obturarea caii navigabile la intrare...


Se vad in stanga portile noi pregatite pentru inlocuire. Cine stie de cat timp zac acolo...


Portile de la iesire au fost demontate...


Obturarea caii de iesire din ecluza...


Deasemenea se poate observa ca totul se facea manual, respectiv portile se deschideau cu actionare manuala, la fel si "robinetii" galeriilor mentionate mai sus, printr-un sistem de reductoare, roti dintate, cremaliere,... Sper ca aceste operatii vor fi automatizate la finalizarea lucrarilor...

[mile]

Va supun atentiei un filmulet realizat pe un canal (de apa) din sudul Frantei, Canal du Midi, canal construit intre anii 1667 - 1694 (nu-i greseala de tipar) de un inginer Pierre Paul Riquet care ca sa-si termine lucrarea si-a chetuit averea personala murind sarac, regele refuzand de la un moment dat sa mai aloce fonduri, pierzand increderea in proiect datorita a mai multor probleme tehnice aparute, printre care si "aprovizionarea" cu apa a canalului, lucru rezolvat pana la urma de constructor prin tot felul de apeducte prin imprejurimi. Canalul face legatura intre Toulouse si portul Sete de la Marea Mediterana, port construit special pentru iesirea din canal. Deasemenea , pe traseul canalului s-a construit si primul tunel din lume pentru navigatie la Malpas. La Toulouse se face legatura cu raul-canal Garonne cu iesirea la Atlantic si astfel este facuta legatura pe apa intre Atlantic si Mediterana (si) prin munti, printr-o sumedenie de ecluze. Este o lucrare remarcabila care in 1996 a fost trecuta in patrimoniul UNESCO.
Se pot vedea in filmulet si piste de biciclisti care se gasesc foarte aproape de apa si care sunt chiar folosite.
Diferenta de nivel de la Toulouse la Marea Mediterana este de 168 de metri, aceasta fiind "rezolvata" cu 64 de ecluze...

Aceasta postare a fost editata de mile: 15 iulie 2011 - 21:14

[mile]

La Beziers pe acelasi Canal du Midi avem o salba de 7 ecluze, una dupa alta...
Am mai observat ca la partea inferioara a portilor exista niste "usi" glisante pe verticala, actionate electric, pentru o golire/umplere rapida a ecluzelor...

[mile]

Cine-i curios, se poate uita la urmatorul link. Nici nu mi-am imaginat ca poate exista asa ceva.
Este vorba despre o "ecluza" realizata intre Edinburgh si Glasgow in Scotia...


http://www.scribd.co.../2074613/Ecluza

[Raoul94]

Am vazut un documentar pe Discovery Channel ( sau Science ) cu Falkirk Wheel , e absolut inedit(a) , daca chiar va intereseaza , va sfatuiesc sa cautati documentarul , dar din pacate nu mai stiu unde l-am vazut ... si cand ( 2-3 ani ) daca aproximez bine .

Un mic search pe google , dar nu cred ca este ceea ce am vazut eu

http://videos.howstu...wheel-video.htm

[mile]

Da, multumesc. Ii apreciez pe acei care fac lucruri unice in lume, chiar daca de cele mai multe ori este vorba de eforturi deosebite, fie ingineresti, fie financiare, ca apoi satisfactia sa fie pe masura. Daca nu poti face unicate la nivel mondial, atunci macar la nivel continental, sau cel putin la nivel national. (Si) din acest motiv mi-as dori sa vad ecluzele de pe Bega (asa mici cum sunt ele) functionand dar nu in gol ci cu un trafic naval (macar) acceptabil, profitand de faptul ca suntem singurul oras din tara (cu apa interioara) care are o astfel de "infrastructura". Doar trebuie facuta functionala. Iar faptul ca s-au eliberat peste 500 de brevete de navigatie in Timisoara valabile pe rauri mici (gen Bega) imi spune ca exista interes deosebit din partea persoanelor fizice pentru aceasta activitate. Daca s-ar realiza si linia de transport public pe apa (cel putin) in interiorul orasului, ar fi minunat. Am avea o chestie unica cel putin la nivel national...