[MHN]

Eu am realizat operațiunea de recenzare online pentru familia mea și am ajutat încă 3 familii să procedeze la fel.

[Pablo]

Orice om cerebral nu desfășoară recensământ în Iulie-August când toți sunt în perioada vacanței și plecați în concediu!

[michidutza]

Pai a fost pus asa sa reuseasca si conationalii nostri - "sa nu fie discriminati".

Aceasta postare a fost editata de michidutza: 02 februarie 2023 - 13:30

[Revenge]

De crescut...probabil nu a crescut populația în oraș, ținând cont de migrația către suburbii. Ca și compensare, a venit populație în plus din județele apropiate și chiar mai îndepărtate. Per ansamblu, cred că populația orașului a rămas cam la același nivel, cei doi factori fiind in echilibru.

Nu voi crede in veci că suntem mai puțin de 300 de mii. Din datele pe care le avem rezultă că 20 la sută din populație a plecat. Practic 1 om din 5 a plecat și nu a mai venit nimeni în locul lui. Așa ceva s-ar fi simțit la nivel de societate, și în trafic, și prin apartamente goale/absența construirii noilor apartamente, etc.

[Pablo]

IBC Focus: Numărul proiectelor de construcții poate depăși pragul de 30.000 anul acesta

Citeaza

Cluj-Timiș-București-Ilfov, punctele de atracție pentru investitori

Pentru anul 2022, trio-ul Cluj – Timiș – București-Ilfov devine cel mai important punct de atracție pentru investitori, potrivit datelor monitorizate de echipa IBC Focus. Astfel, acestea sunt județele care ocupă detașat primele poziții ale clasamentului prezentat în funcție de cele mai numeroase șantiere identificate.

Județele Cluj și Timiș sunt singurele care depășesc pragul de 2.000 de investiții. Mai exact, 2.315 proiecte de construcții în județului Cluj (+15,2% comparativ cu rezultatul din 2021), și 2.110 proiecte de construcții în județul Timiș (+17,2% comparativ cu rezultatul din 2021).

În București-Ilfov sunt un total de 1.799 de proiecte de construcții, cea mai temperată creștere, de doar 4% comparativ cu datele din 2021.

Județul Botoșani a înregistrat cea mai mare creștere procentuală, cu un plus de 51,3%, de la 275 de investiții monitorizate în 2021 la 416 în anul 2022, urmat de Suceava, la o distanță destul de mică, cu o creștere de 41,3% a numărului de proiecte. La polul opus, scăderi regăsim în dreptul județelor Alba (-1,1%), Covasna (- 2,2%) și Vâlcea (- 5,3%).

[Pablo]

ANALIZĂ Timișoara, Capitală Culturală: proiecte de peste 1,5 miliarde de euro prin PNRR pentru infrastructura mare din Timișoara și județul Timiș. UMB începe lucrările la A1 Lugoj – Deva, iar Astaldi la Lotul 3 al Magistralei CFR Caransebeș – Arad

Citeaza

Timișoara, „Capitala Banatului”, este, de vineri, Capitală Europeană a Culturii, iar pe parcursul întregului an, municipiul de pe Bega se transformă într-o mare scenă internațională

Spre deosebire de alte mari orașe din țară și județe, Timișoara și județul Timiș nu au fost ocolite de investițiile statului pentru infrastructura mare, apropierea de frontiera cu Ungaria, rețeaua europeană de transport și coridoarele europene fiind oportunități de dezvoltare și investiții în zona Banatului. În Timișoara și în județul Timiș, 2023 înseamnă și deschiderea unor șantiere rutiere și feroviare de peste 1,5 miliarde de euro (lucrări deja contractate)

Infrastructura rutieră: Lotul UMB de pe A1, Autostrada Timișoara – Belgrad și Centura Timișoara Sud

Cel mai important proiect rutier din județul Timiș (autostrada lipsă începe la Holdea în jud. Hunedoara) este secțiunea E a lotului 2 de pe Autostrada A1 Lugoj – Deva. Contractul este semnat cu UMB pentru aproape 400 de milioane de euro (200 de milioane euro din PNRR), iar lucrările pregătitoare încep în luna mai. În aproximativ 3 ani se va putea circula pe autostradă completă de la Sibiu la Nădlac 2. Legătura Timișoarei la Autostrada A1 se va face pe un Drum Expres de 10 kilometri pe care îl construiește Todini. Lucrările sunt mult întârziate (aproape 25% pe șantier), dar cu un efort se pot termina până la sfârșitul anului. În lucru, cu șantier suspendat după rezilierea contractului, este Centura Timișoara Sud, șosea de 25 km lăsată la aproximativ 60%. Lucrările ar putea fi reluate spre sfârșitul verii dacă procedurile de expertiză și licitație achiziție lucrări se desfășoară rapid. Centura Timișoara Vest este în etapa de proiectare. Întârziat este și proiectul Autostrăzii Timișoara – Moravița, după opt acte adiționale, CNAIR a prelungit contractul semnat cu Asocierea Search&Egis până în septembrie 2023. Pentru Autostrada Sudului, Filiași – Lugoj, la aproape un an de la noua licitație CNAIR nu are niciun contract semnat pentru Studiul de Fezabilitate.

Infrastructură feroviară: Modernizarea și electrificarea Magistralei M 100 Caransebeș – Timișoara – Arad

Trei din cele patru loturi ale proiectului pentru modernizarea și electrificarea Magistralei M 100 Caransebeș – Timișoara – Arad (aproximativ 160 km) sunt semnate, valoarea totală fiind de peste un miliard de euro. Pentru Lotul 1 Caransebeș – Lugoj se așteaptă decizia Curții de Apel București. Constructorii loturilor, 2 3 și 4 sunt spaniolii de la FCC și italienii de la WeBuild (Astaldi). Contractele deja semnate au intrat în etapa de proiectare care durează 6 luni, iar la vară după aprobarea PT ar urma să înceapă și lucrările. Pentru municipiul Timișoara, cel mai mare impact îl va avea Lotul 3 Timișoara Est – Ronaț – Triaj, tronson de 14 kilometri (contract de 300 milioane de euro).

„Pe cea mai mare parte a tronsonului feroviar vizat, pentru modernizare, calea se va dubla. Traseul de cale ferată proiectat se va desfăşura în general pe amplasamentul existent al liniei CF, cu excepţia tronsoanelor compuse din aliniamente şi curbe ce nu asigură retrasarea liniei cu parametrii pentru circulația cu viteza de 160 km/h”, a transmis CFR Infrastructură.

În ianuarie, Guvernul a aprobat și un proiect de 400 de milioane lei pentru legătura Feroviară a Timișoarei cu Aeroportul Traian Vuia (detalii aici).

Tot pentru infrastructura feroviară, CFR Infrastructură a început renovarea Gării Timișoara. „GARA TIMIȘOARA NORD a intrat în REPARAȚII și MODERNIZARE! În cadrul acestor ample lucrări va fi refăcută întrega fațadă a ansamblului de clădiri (Corpurile 1-5), pe o suprafață de 3.451 mp, vor fi executate lucrări de reparații în interiorul tunelului pietonal, la peronul 1, se vor înlocui toate instalațiile electrice, se vor monta instalații de răcire (HVAC), panouri fotovoltaice, iar piațeta din fața gării va fi modern reamenajată și va dispune inclusiv de o fântână arteziană luminată”, arată CFR.

Terminal nou Aeroportul Timișoara

Ministerul Transporturilor și Concelex au semnat în mai 2022 contractul pentru Terminalul nou al Aeroportului Traian Vuia, investiție de 100 de milioane lei cu termen limită 2023.

Bugetul Municipiului Timișoara: 1,2 miliarde de lei pentru investiții în 2023

Bugetul Municipiului Timișoara a fost votat luna aceasta în unanimitate, a anunțat primarul Dominic Fritz. Pentru investiții sunt alocate aproape 1,3 miliarde lei, iar pentru Proiectul Timișoara Capitală Europeană a Culturii aproape 190 de milioane lei.

„Le mulțumesc consilierilor locali din toate partidele pentru votul dat și că au pus interesele Timișoarei deasupra diferențelor politice. Nu a fost un buget ușor de făcut pentru că sunt mai multe elemente de context național și local, care pun presiune pe bugetul local. Avem inflația în creștere, costurile cu energia tot mai greu de anticipat, dar și angajamentele pe care le avem de îndeplinit anul acesta când Timișoara este Capitală Europeană a Culturii.Pentru investiții am alocat suma de 1,27 miliarde de lei. Avem în acest moment în execuție peste 50 de obiective de investiții. Doar ca să enumăr o parte din șantierele la care lucrăm anul acesta: marile lucrări de infrastructură de pe Bogdăneștilor, Cetății, Vidrighin, Solventul, investițiile de la Clinicile Balneo și ORL, noul centru de recuperare pulmonară de la Victor Babeș, finalizarea campusului Lenau și continuarea lucrărilor de extindere și modernizare a mai multor școli din oraș, finalizarea infrastructurii culturale, ca de exemplu cinematografele Dacia, Timiș, Studio sau Turnul de Apă din Iosefin.

Anul acesta Timișoara va oferi întregii Românii și Europe un program cultural de excepție. În total, Primăria va aloca 186,7 milioane de lei pentru finanțarea proiectului Capitală Europeană a Culturii, finanțarea instituțiilor de cultură și investiții în infrastructura culturală”, afirmă primarul Dominic Fritz.

[Pablo]

În afara Bucureştiului, s-au închiriat birouri moderne pentru 9.000 angajaţi în 2022, cu 22% mai mult decât în 2021

Citeaza

Cele mai multe închirieri de birouri s-au realizat în Iaşi, Timişoara, Cluj-Napoca, Ploieşti şi Braşov, potrivit analizei realizate de Fortim Trusted Advisors, membră a Alianţei BNP Paribas Real Estate, informează un comunicat remis redacţiei

Potrivit sursei citate, tranzacţiile de închiriere birouri noi, relocare şi pre-închiriere au ajuns la o suprafaţă totală de 70.393 mp, cu 22% mai mult decât în 2021 (când au însumat 54.659 mp).

În 2022, împreună cu contractele de renegociere, în afara Capitalei s-au semnat contracte de închiriere cu o suprafaţă totală de 84.808 mp.

"Doar primele trei mari centre universitare Iaşi, Cluj-Napoca şi Timişoara au acumulat 89% din totalul cererilor de spaţii de birouri moderne din afara Bucureştiului. Cele mai multe spaţii noi au fost închiriate în oraşul Iaşi, iar cele mai multe spaţii tranzacţionate, cu tot cu renegocieri au fost în Timişoara (37%). Oraşele care au avut în curs livrări de clădiri de birouri performante în 2022-2023 au înregistrat cele mai consistente creşteri faţă de anul precedent şi în numărul de tranzacţii, dar şi în volumul total de spaţii noi închiriate", declară Nicolae Ciobanu Managing Partner- Head of Advisory la Fortim Trusted Advisors, membra Alianţei BNP Paribas Real Estate.

Bucureşti versus celelalte centre universitare:

În Bucureşti s-au închiriat de trei ori mai multe birouri noi decât în toate celelalte mari oraşe, la un loc. În Bucureşti, în 2022, s-au închiriat birouri noi, relocat şi pre-închiriat birouri cu o suprafaţă totală de 214.911 mp.

Ritmul de creştere a pieţei din Capitală a fost de 13% faţă de anul anterior, cu 9% mai puţin decât în restul ţării.

"Încă din primele luni ale acestui an, se înregistrează cereri de închiriere pentru spaţii de birouri moderne, din centrele universitare Cluj-Napoca, Timişoara, Iaşi, Braşov.

În 2022, raportul între piaţa închirierilor din Bucureşti şi cea din celelalte oraşe a fost de 3/1, dar ne aşteptăm ca acest raport să scadă în timp. În primul rând, cererea venită din partea companiilor IT&C, care domină piaţa, urmăreşte continuu o extindere teritorială, în căutarea forţei de muncă din centrele universitare. Iar în al doilea rând, creşte oferta de spaţii noi moderne şi în celelalte oraşe.

În 2023-2024, în cele cinci oraşe din top - Iaşi, Cluj-Napoca, Braşov, Timişoara şi Craiova există în pipeline, clădiri de birouri moderne, care beneficiază de autorizaţii de construire cu o suprafaţă totală de circa 200.000 mp, cât se estimează că se va livra şi în Bucureşti", declară Bogdan Cange, Managing Partner- Business Development, la Fortim Trusted Advisors, membra Alianţei BNP Paribas Real Estate.

Iaşiul a fost oraşul care a atras cei mai mulţi chiriaşi noi în 2022, după Bucureşti. În total, marile companii au închiriat şi pre-închiriat spaţii de birouri cu un total de 26.378 mp, ceea ce reprezintă 37% din totalul închirierilor din afara Bucureştiului. Cel mai mare merit al acestei performanţe i se datorează proiectului Palas Campus, aflat în construcţie şi care se estimează că se va livra în primul trimestru al acestui an. Printre viitorii chiriaşi se numără AMD, care a semnat un contract de pre-închiriere pentru o suprafaţă de 3.000 mp, Expleo, tot 3.000 mp, Preh România, 4.500 mp, Microsoft, cu o suprafaţă de 3.300 mp, subliniază sursa citată.

Timişoara a fost pe locul doi privind închirierile noi de birouri şi pe primul loc, dacă luăm în calcul renegocierile de birouri (contractele care au fost reînnoite după un ciclu sau două de închiriere). În Timişoara, anul trecut, s-a livrat UBC 0, un turn de birouri cu 17 etaje şi o suprafaţă totală de 32.000 mp, care face parte din proiectul mixed-use Iulius Town Timişoara. Printre viitorii chiriaşi ai acestui turn, care au semnat contract de pre-închiriere se numără ZF R&D Tech Center (2.800 mp), Amazon (3.320 mp).

[Pablo]

„Digitalizăm Vestul”, un proiect de sprijinire a angajaților și angajatorilor din Regiunea Vest în domeniul alfabetizării digitale și TIC

Citeaza

Camera de Comerț, Industrie și Agricultură Timiș, în calitate de beneficiar, și și S.C. Diacostampet SRL în calitate de partener, derulează proiectul „Digitalizăm Vestul”, cofinanțat prin Programul Operațional Capital Uman, care vizează competențe digitale pentru angajații din IMM și îmbunătățirea nivelului de cunoștințe și aptitudini aferente sectoarelor economice sau domeniilor identificate conform SNC și SNCDI ale angajaților

Obiectivul principal al proiectului constă în sprijinirea a 32 de întreprinderi care își desfășoară activitatea într-unul din sectoarele economice identificate conform SNC și în unul din domeniile de specializare inteligentă conform SNCDI din Județele Timiș, Arad și Caraș-Severin, prin furnizarea de programe de formare profesională (competențe digitale de bază, competențe digitale avansate), evaluarea și certificarea competențelor profesionale obținute pe alte căi decât cele formale, analizarea posibilităților și potentialului de digitalizare a întreprinderilor și determinarea pe această bază a necesarului de formare profesională în domeniul TIC (Tehnologia informației și a comunicațiilor) și elaborarea și introducerea unor programe de învățare la locul de muncă.

Proiectul va aduce beneficii directe atât companiilor cât și angajaților, în contextul în care competențele digitale sunt imperativ necesare oricărui proces de administrare, flux de producție sau flux de servicii, iar utilizarea eficientă a tehnologiilor digitale la locul de muncă este însoțită de competențe digitale adecvate.

De la lansarea proiectului și până la finalul lunii ianuarie, în cadrul campaniei de conștientizare derulată în județul Timiș, au fost contactate și informate peste o sută de IMM-uri privind activitățile proiectului și posibilitatea dezvoltării programelor de alfabetizare digitală a organizației, iar peste 70 de angajați au fost informați cu privire la activitățile proiectului și posibilitatea dezvoltării competențelor IT. Totodată, proiectul beneficiază de un buletin lunar despre importanța digitalizării întreprinderilor și perfecționarea angajaților în domeniile TIC și de o pagină de Facebook, la adresa Digitalizam Vestul. Informații detaliate despre proiect sunt disponibile și pe site-ul CCIAT https://cciat.ro/cci...Cod_SMIS_143187 iar companiile interesate pot scrie pe adresa rolinic@cciat.ro .

[Pablo]

Fritz: Avem proiecte de 100 milioane euro câștigate prin PNRR

Citeaza

Dominic Fritz anunță că Primăria Timișoara a câștigat proiecte europene finanțate prin PNRR de peste 100 milioane de euro

Dominic Fritz se laudă cu faptul că Primăria Timișoara câștigă proiecte finanțate cu bani europeni pe bandă rulantă. Până în prezent, instituția ar fi atras peste 100 milioane de euro, prin PNRR.

„Am sărit bine de borna de 100 de milioane de euro câștigate din fonduri europene prin PNRR. Mulți mă întrebați cum reușim să atragem atâția bani europeni. Răspunsul e în oameni. Echipele de proiecte din Primărie, în care lucrează buni profesioniști din domenii diferite: ingineri, arhitecți, economiști, peisagiști, specialiști în educație sau sănătate. Le sunt recunoscător pentru munca pe care o fac pentru Timișoara. Pentru serile, weekendurile și zilele libere în care trag să finalizeze aplicații, proiecte de hotărâre, discuții cu proiectanții sau răspunsuri la clarificări. Rezultatele acestei munci extraordinare se vor vedea în anii ce vin în școlile, spitalele, transportul public, spațiul urban sau curățenia din oraș”, a afirmat Dominic Fritz.

Concret, potrivit edilului-șef, din aprilie anul trecut, când a fost depus primul proiect pe PNRR, Primăria Timișoara a reușit să câștige 540 milioane de lei.

„Mai avem proiecte depuse și în evaluare și altele pe care le pregătim pentru depunere”, a precizat primarul Timișoarei.

[mile]

Dar de pasajul Solventu mai stie Fritz ceva? Dar de podul Solventu mai stie in ce faza s-a ajuns?

[Pablo]

Strategie de dezvoltare pentru Zona Antenelor din Timișoara. Un nou masterplan unitar și flexibil

Citeaza

Primăria Timișoara vrea să înceapă sistematizarea urbanistică a ultimei mari zone centrale, Zona Antenelor. Pentru asta însă trebuie să întocmească o strategie de dezvoltare, care va sta la baza viitoarelor Planuri Urbanistice Zonale

Consiliul Local Timișoara urmează să dezbată și să voteze proiectul de hotărâre privind „aprobarea intenției de elaborare a Strategiei de Dezvoltare Teritorială Urbană – Timișoara, Zona Antenelor”.

Proiectul se referă la întocmirea unui masterplan urbanistic (strategie de dezvoltare) care să sistematizeze Zona Antenelor din Timișoara – întinsă pe o suprafață de cca. 44 de hectare – delimitată de str. Divizia 9 Cavalerie, str. Aristide Demetriade, bulevardul Antenei și zona reglementată prin Planul Urbanistic Zonal (PUZ) aprobat prin HCL 293/2015.

„Acesta este al doilea masterplan urbanistic pe care îl realizează administrația, prin care va fi asigurată o dezvoltare teritorială unitară și flexibilă. Primăria deține, de asemenea, un teren nevalorificat, pe care dorește să-l redea comunității prin acest proces”, transmit reprezentanții Primăriei Timișoara.


Sistematizarea urbanistică a zonei din apropierea Iulius Town este necesară deoarece aici au fost identificate mai multe disfuncționalități, precum faptul că între planurile de investiții publice și cele private nu există o corelare, lipsa unui instrument de reglementare care să asigure regenerarea zonei pe termen mediu și lung, lipsa serviciilor, existența unei infrastructuri ineficiente etc.

Pe de cealaltă parte, avantajele zonei constau în poziția acesteia în raport cu centrele istorice și economice din Timișoara, gradul înalt de accesibilitate și interesul manifestat de investitorii privați.

Masterplan vs. PUZ

S-a mers pe ideea unei strategii de dezvoltare – sau masterplan – deoarece în zona respectivă există multipli proprietari de teren, lucru dificil de gestionat pe parcursul elaborării unui PUZ.

De asemenea, elaborarea și aprobarea durează mai puțin în cazul unui masterplan decât în cazul unui PUZ – 10 luni, comparativ cu 1,5 – 2 ani. În plus, un PUZ nu poate fi actualizat în funcție de schimbările și dinamica socio-economică, în timp ce o strategie de dezvoltare este flexibilă.

Masterplan-ul urmează să fie realizat de Direcția Generală Urbanism și Planificare Teritorială, în cca. 10 luni. Acesta va servi ca bază pentru viitoarele PUZ-uri private. Pe perioada elaborării, este necesară suspendarea procedurii de avizare a tuturor documentațiilor de urbanism (publice sau private) în zonă, se arată în proiectul de hotărâre.

După aprobarea intenției de elaborare a acestei strategii, urmează o etapă de consultare cu publicul, care va fi informat în mod constant despre evoluția proiectului.

[Pablo]

Buget participativ de peste patru milioane de lei în acest an, la Timișoara

Citeaza

Primăria a anunțat că „Timişoara decide!”, campania de bugetare participativă, a intrat în linie dreaptă pentru ediția 2023

Proiectul de hotărâre pentru aprobarea campaniei prin care vor fi implementate inițiative de interes local propuse de cetăţeni a trecut prin faza de consultare publică și este pregătit pentru a fi introdus pe ordinea de zi a următoarei ședințe de plen a Consiliului Local Timișoara. „Instrumentul bugetării participative se adresează timișorenilor care doresc să se implice în proiecte de interes comunitar. Acesta creează cadrul de lucru prin care cetăţenii pot trimite propuneri de proiecte şi pot decide prin vot proiectele care vor fi implementate. Campania vizează transferul responsabilităţii decizionale către locuitorii orașului, pentru o sumă totală de aproximativ 4,2 milioane de lei, destinată implementării propunerilor care vor întruni cele mai multe voturi.

Numărul de proiecte finanțate va fi determinat de voturile primite și de valoarea însumată a proiectelor până la suma totală alocată”, spune comunicatul Primăriei Timișoara. „«Timișoara Decide!», campania de bugetare participativă lansată în premieră anul trecut de primărie, a fost desemnată, încă de la prima ediție, drept un exemplu de bune practici de către Centrul Român de Politici Europene și cel mai de succes program de bugetare participativă din România. Timișorenii au demonstrat că vor să se implice în viața comunității și, tocmai de aceea, am decis ca în acest an să alocăm mai mulți bani acestei campanii. Am bugetat o sumă maximă de 4,2 milioane de lei, cu 1,2 milioane de lei mai mult decât anul trecut, prin care vor fi finanțate până la 15 proiecte propuse de timișoreni.

Voi propuneți și votați proiectele preferate, noi le finanțăm și le implementăm. Transformarea Timișoarei într-un oraș așa cum ni-l dorim cu toții o putem face doar lucrând împreună”, a transmis primarul Timișoarei, Dominic Fritz. Bugetul Participativ din acest an vine cu câteva noutăți și pune reflectorul atenției publice pe comunitățile marginalizate. Astfel, se alocă suplimentar 1,2 milioane de lei pentru proiectele de sprijin care vizează patru Zone Urbane Marginalizate (ZUM), respectiv Fratelia, Ronaț, Polonă și Kuncz. 3 milioane de lei vor fi direcționați spre Bugetul Participativ dedicat proiectelor propuse la nivelul întregului oraș. În cadrul campaniei de Bugetare Participativă, suma propusă pentru fiecare proiect este de maxim 500.000 lei la nivelul întregului oraș, iar pentru zonele marginalizate, suma maximă per proiect este de 300.000 lei.

Principalele obiective ale campaniei urmăresc creșterea implicării civice a locuitorilor orașului, dar și adaptarea politicilor publice la nevoile cetățenilor, pentru a asigura standarde optime în ceea ce privește calitatea vieții la nivelul întregului municipiu. Campania din anul 2022 s-a finalizat cu opt proiecte câștigătoare, în urma voturilor exprimate de cetățeni. Perioada de implementare a proiectelor este de 1-2 ani și stadiul implementării se poate urmări pe https://decidem.primariatm.ro/bp .

[Pablo]

Timișul, în top la capitolul exporturi și importuri

Citeaza

Firmele cu sediul social în municipiul București conduc în topul județelor în ceea ce privește exporturile și importurile. Capitala este urmată de județul Timiș

Municipiul București a fost urmat în acest top de județele: Timiș cu o pondere de 9,1% din exportul României, Argeș – 6,7%, Brașov – 4,6%, Ilfov – 4,3%, Arad – 4,0%, Dolj – 3,7%, Alba –3,5%, Sibiu -3,4% și Prahova – 3,2%. Ponderea acestor 10 structuri administrative în exportul României a fost de 62,4%, în timp ce restul de 32 județe au însumat doar 37,6%.

Principalele grupe de mărfuri exportate de firmele cu sediul social în București au fost: mașini și aparate, echipamente electrice și părți ale acestora, produse minerale, produse ale regnului vegetal, produse ale industriei chimice, metale comune și articole din acestea, produse alimentare, băuturi, lichide alcoolice și oțet, tutun și înlocuitori de tutun prelucrați, aceste 6 grupe deținând o pondere de 76,7% din exportul firmelor bucureștene.

În ceea ce privește importurile, firmele cu sediul social în Municipiul București au înregistrat o valoare de 33,6 miliarde euro, deținând o pondere de 31,9% din importul României în perioada 1 ianuarie – 31 octombrie 2022, reprezentând o majorare cu 33%, față de aceeași perioadă din 2021.

În top s-au mai clasat județele: Ilfov – 9,0%, Timiș – 6,5%, Argeș –3,9%, Constanța – 3,7%, Prahova – 3,4%, Cluj – 3,3%, Brașov – 3,2%, Arad – 2,7% și Alba – 2,4%. Ponderea acestor 10 județe în importul României a fost de 70,0%, în timp ce restul de 32 au însumat 30%.

„Agregând datele de mai sus rezultă că firmele bucureștene au derulat în primele 10 luni ale anului 2022 operațiuni de comerț internațional în valoare de 48,9 miliarde euro, reprezentând 26,8% din comerțul exterior al țării noastre. Pe locul 2 s-a situat județul Timiș, cu o pondere de 7,6%, iar pe 3, județul Ilfov cu 7,0%.”, arată CCIB.

Aceasta postare a fost editata de Pablo: 17 martie 2023 - 15:13

[Pablo]

Peste 2.000 de locuri de muncă vacante în Timiș; majoritatea în HoReCa și construcții

Citeaza

În județul Timiș, sunt disponibile la ora actuală peste 2.000 de locuri de muncă

Sunt disponibile joburi mai ales în comerţ, construcţii şi sistemul HoReCa, spune purtătorul de cuvânt al Agenției Județene pentru Ocuparea Forței de Muncă Timiș Raluca Matei.

“Avem anunțate 2302 locuri de muncă vacante, cele mai căutate fiind lucrător comercial, vânzător, muncitor necalificat în construcții în Horeca, agent de securitate, controlor calitate”, spune Raluca Matei.

Ca în fiecare an, și anul acesta, AJOFM Timiș va organiza două Burse ale Locurilor de Muncă

“AJOFM Timiș organizează de obicei două burse ale locurilor de muncă vacante una în primăvară, prin aprilie-mai și a doua în toamnă, cea destinată absolvenților. Anul trecut, în urma bursei locurilor de muncă vacante, la o lună de la organizarea ei, s-au angajat peste 400 de persoane”, a mai precizat Raluca Matei

Pentru mai multe detalii, privind locurile de muncă vacante în județ, puteți accesa www.timis.anofm.ro.

[Pablo]

În Timiș, rata șomajului scade continuu de la an la an

Citeaza

Un grafic întocmit de Direcția Regională de Statistică Timiș arată scăderea puternică a numărului de șomeri din această parte a țării. Dintre județele din Regiunea de Vest, Timișul este un adevărat ”burete” pentru atragerea de forță de muncă, atât din regiune, dar și din alte zone ale României

Conform datelor oficiale, în luna decembrie a anului 2020, existau 18.361 de persoane înregistrate cu statut de șomer în Regiunea Vest. Anul 2021 se încheie cu o scădere semnificativă a șomerilor. Numărul celor cu acest statul scade cu mai mult de 4.000 de persoane, până la 14.164. În anul 2022 are loc o nouă scădere, într-un an s-au ”pierdut” încă aproape 1.000 de șomeri, ajungându-se la 13.425 de persoane.

Conform datelor raportate de Agenția Națională pentru Ocuparea Forței de Muncă, la 31 decembrie 2022 în Timiș existau înregistrate oficial 2.661 de persoane care erau șomeri.

Aceasta înseamnă o rată a șomajului extrem de redusă, cu mult sub cea considerată normală, 0,81%. Cei mai mulți șomeri aveau domiciliul în Timișoara, 761, urmat de Lugoj, cu 153 de șomeri.

Luna ianuarie a adus o nouă scădere, în județ rata șomajului este de doar 0,65%, la finalul lunii ianuarie. Aceasta înseamnă că doar 2.487 de persoane erau, oficial, în căutarea unei slujbe.

[Pablo]

Timişoara domină tranzacţiile regionale de închiriere de birouri, cu peste jumătate din total în 2022

Citeaza

În 2022, piaţa de închirieri de birouri din România a înregistrat o scădere de aproape 13% comparativ cu anul 2021, conform unui comunicat remis redacţiei. Cererea a stagnat în Bucureşti, în timp ce cele 4 mari oraşe regionale au înregistrat o scădere combinată de 35% faţă de 2021, ajungând la aproximativ 100.000 m²

Această scădere vine în contextul în care au fost foarte puţine livrări de birouri în oraşele regionale în 2022, în valoare totală de 44 000 m².

Potrivit sursei citate, Timişoara a avut de departe cea mai mare pondere din totalul de tranzacţii de închiriere de birouri în oraşele regionale în 2022, cu 51.400 m², mai mult de jumătate din totalul tranzacţiilor de birouri din marile oraşe regionale.

Pe locul secund se află Iaşi, cu 26.700 m² (27%). În Cluj-Napoca au fost închiriaţi 15.200 m², iar în Braşov aproximativ 5.900 m².

Timişoara este renumită pentru industria auto şi pentru sectoarele SSC şi IT.

Piaţa forţei de muncă este stabilă în oraşele din vestul ţării, cu rate scăzute ale locurilor de muncă vacante, mult sub cele medii naţionale şi comparabile sau chiar mai mici decât în Bucureşti, dacă luăm ca exemplu Timişoara.

Stocul a depăşit 1 milion de m² de spaţii de birouri moderne în primele 4 oraşe regionale din România, iar perspectiva pentru viitor indică o evoluţie pozitivă, subliniază sursa citată.

"Trendul de muncă hibrid, majorarea costurilor operaţionale pe fondul inflaţiei şi criza energetică influenţează atât Bucureştiul, cât şi pieţele regionale. Observăm o schimbare accelerată de paradigmă: dacă în perioada pre-pandemică discutam de spaţii generoase de lucru pentru angajaţi, acum discutăm de spaţii flexibile. Pe lângă flexibilitate, chiriaşii şi proprietarii au un focus sporit pe înglobarea componentelor ESG în alegerea/dezvoltarea de noi locaţii.

În special în pieţele regionale ne aşteptăm să vedem în viitorul apropiat mai multe opţiuni de birouri co-working localizate nu doar central, ci şi semi-central. Ar continua astfel trendul regionalizării sau dispersării locaţiilor pentru a acoperi o plajă mai mare de potenţiali chiriaşi.

Flexibilitatea, sustenabilitatea, eficienţa şi impactul asupra comunităţii sunt patru indicatori cheie ce vor reforma întregul mod de lucru în următoarea perioadă", a declarat Laura Ene, Business Development Junior Consultant în cadrul JLL Romania în comunicat.

[Pablo]

Fonduri UE de 300 milioane EUR pentru firme din Timiș, Arad, Cluj, Bihor și alte 6 județe, prin programele regionale Nord-Vest și Vest

Citeaza

Microîntreprinderile și firmele mici și mijlocii din Timiș, Arad, Cluj, Bihor și alte 6 județe vor putea obține, în perioada următoare, finanțări în valoare totală de cel puțin 300 de milioane de euro, prin programele regionale Nord-Vest și Vest, susținute cu fonduri europene

56 milioane EURO pentru firme din Regiunea Vest

Microîntreprinderile și firmele mici și mijlocii (IMM) din Regiunea de dezvoltare Vest vor avea la dispoziție, în anul 2023, finanțări de 56 de milioane de euro prin 3 apeluri de proiecte din cadrul Programului Regional Vest.

De acești bani vor putea beneficia firme din cele 4 județe ale regiunii: Timiș, Arad, Caraș-Severin și Hunedoara.

Între timp, ADR Vest a publicat calendarul orientativ al lansărilor de apeluri de proiecte și pot fi identificate cel puțin 3 finanțări importante pentru firmele micro, mici și mijlocii din cele 4 județe ale Regiunii Vest:

Sprijin pentru microîntreprinderi. Buget alocat: 20.000.000 euro. Aplicanți eligibili: microîntreprinderile (0- 9 angajați) cu sediul social și locația de implementare în Regiunea Vest, din mediul urban sau din stațiunile turistice atestate. Ghidul solicitantului s-a lansat deja în consultare publică în decembrie 2022, iar forma finală a ghidului ar urma să fie publicată în martie 2023. Pentru microîntreprinderi, vor fi două finanțări: pentru zona de servicii și pentru producție.

Digitalizare IMM. Buget alocat: 7.691.176 euro. Aplicanți eligibili: IMM-uri cu sediul social și locația de implementare în Regiunea Vest. Ghidul solicitantului urmează să se publice în consultare în martie 2023, iar forma finală a ghidului ar urma să apară în iunie 2023. Valoarea finanțării acordate unui beneficiar ar urma să fie între 15.000 și 60.000 de euro.

Investiții productive. Buget alocat: 29.000.000 euro. Aplicanți eligibili: IMM-uri cu sediul social și locația de implementare în Regiunea Vest. Ghidul solicitantului urmează să se publice în consultare în aprilie 2023, iar forma finală a ghidului ar urma să apară în iulie 2023. Potrivit unor drafturi prezentate, ar urma să se acorde finanțări de câte 250.000-1 milion de euro pe proiect. Banii ar urma să se acorde sub formă de ajutor de minimis cu intensitate de 75-90% și ajutor de stat cu intensitate de maximum 25-80%, restul de bani pentru cheltuielile eligibile fiind asigurat de beneficiar sub formă de cofinanțare.

Acest calendar orientativ de lansări de proiecte PR Vest se referă la anul 2023 și nu figurează în cuprinsul său și alte linii de finanțare pentru firme, care au fost însă prezentate sub formă de mini-ghiduri ADR Vest (dar nu au fost puse la socoteală mai sus, în acest articol):

Instrumente financiare de 40 de milioane de euro. Din acești bani ar urma să se acorde investiții de capital de risc de câte 20.000-200.000 EUR unor startup-uri din regiunea Vest, precum și investiții equity de câte 1,5 milioane - 2 milioane de euro unor IMM-uri.

Un buget de 14,5 milioane de euro ar urma să se aloce pentru inovare în IMM-uri. Firmele mici și mijlocii din domeniile de specializare inteligentă vor putea primi finanțări de câte 500.000-1 milion de euro pentru investiții în proiecte de tehnologie.

IMM-urile din domenii de specializare inteligentăvor putea obține și vouchere de inovare de câte 5.000-15.000 de euro, dintr-un buget total de 2,5 milioane de euro.

Tot IMM-urile, dar în parteneriate cu universitățile sau institutele de cercetare, vor putea obține fonduri de maximum 50.000-500.000 euro pe proiect, pentru transfer tehnologic. Bugetul disponibil ar urma să fie de 4 milioane de euro.

Descarcă de AICI Calendarul orientativ al lansărilor de proiecte PR Vest.

[MHN]

Judeţul Bacău surclasează Timişul cu 15 companii antreprenoriale în top 1.000 faţă de patru în judeţul din vestul ţării

Citeaza

Timişul, cu 48 de firme în top 1.000, este al treilea cel mai bine reprezentat judeţ din ţară raportat la numărul de companii prezente în top 1.000, după Bucureşti şi Ilfov. După cifra de afaceri a firmelor din judeţ prezente între primele 1000 din ţară, Timişul este pe patru, după Bucureşti, Ilfov şi Argeş, „casa” fabricii Dacia. Raportat la businessul antreprenorial însă, harta judeţeană a firmelor din Top 1.000 arată în premieră şi una dintre cele mai mari surprize: Bacăul. Judeţul de unde a pornit dezvoltarea Dedeman, astăzi cea mai mare companie antreprenorială din România, este un judeţ campion al antreprenoriatului. În top zece cele mai mari companii din Bacău nu există niciun business străin, sunt doar firme dezvoltate de antrprenori: Dedeman cu Dragoş şi Adrian Pavăl, grupul Spedition UMB/Tehnostrade al lui Dorinel Umbrărescu, Chimcomplex cu Ştefan Vuza, Agricola cu unul dintre cele mai apreciate branduri din industria alimentară.

Bacăul are 19 companii în top 1.000, iar 15 dintre ele sunt afaceri antreprenoriale. În Timiş, judeţ care domină businessul mare după regiunea Bucureşti-Ilfov, doar 4 firme antreprenoriale se află printre cele 48 prezente în top 1000.

[...]

Harta de business a României. Trei regiuni, trei poveşti diferite: Bucureştiul are 46% din top 1.000.
Timişul este cel mai puternic pol de producţie, dar nu are antreprenori mari. Bacăul poate fi capitala antreprenoriatului românesc

[The Mechanic]

E o veste buna. Celelalte judete sa ia exemplu si astfel incepe sa se mai micsoreze distanta dintre vestul si estul tarii. Ei s-au adaptat si fac ceva de la zero vazand ca multinationalele ii ocolesc si din cauza ca guvernele i-au abandonat cand a fost vorba de investitii in infrastructura.

[bizone]

Nu știu de ce observ o oarecare frustrare in articol, chiar dacă analiza spune ceva. Tocmai pe Timiș s-au găsit sa facă comparația si sa spună o ironie subtila. Pai lasă sa fie Timișul locul multinaționalelor, iar alte județe sa crească in domeniul antreprenoriatului românesc (luând exemplul Bacăului) sau alte investiții, nu trebuie sa fie toate investițiile concentrate într-o singura regiune.

Ce nu se discuta mai deloc in astfel de articole este despre zona București - Ilfov, care deși e clar ca sunt lideri in țara, cifrele sunt umflate artificial pentru ca multe companii își au sediul central in aceasta zona (adică zona de general office), iar punctele de lucru sau producția prin diferite regiuni din țara.