[Chagall]

Descoperire arheologica de senzatie in Piata 700 din Timisoara

15 aprilie 2011

Lângă Piaţa 700, în locul unde se lucreaza la fundatia celui de-al patrulea corp al ansamblului de clădiri de birouri din zonă, s-a descoperit o parte din fundaţia zidului de cărămidă care căptuşea miezul de lut al fortificaţiei vechii cetăţi medievale.



Cercetările arheologice de salvare din zona fostei fabrici Modatim din Piaţa 700 – demarate de către arheologii Muzeului Banatului din Timişoara la începutul lunii aprilie – au suprins o parte din fundaţia zidului de cărămidă care căptuşea miezul de lut al fortificaţiei.

“Deosebit de interesantă a fost descoperirea sistemului de amenajare a fundaţiei, care a fost realizată din piloni masivi (probabil de stejar), înfipţi în solul mlăştinos. Pilonii sprijineau grinzi rectangulare de aprox 20-30 cm, a căror dispunere forma un carou de 1,40 x 0,70 m. Interiorul acestor carouri a fost umplutut cu cărămizi întregi, dispuse în cant şi în plan. Analizele dendrocronologice vor identifica speciile de copac şi vârsta la care aceştia au fost tăiaţi”, declară şeful Sectiei de Arheologie de la Muzeul Banatului, dr. Alexandru Szentmiklosi.

Sursa: TiON

[dAImon]

"Cercetări de salvare" este sinonim cu "descărcare de sarcină arheologică" dacă nu mă înşel. Pe scurt se măsoară, se stoarce informaţie şi apoi se continuă construcţiile deasupra. Exact cum s-a întâmplat la refacerea liniei de tramvai lângă librăria Cioran ...

Aici fiind vorba de o clădire în construcţie s-ar putea proteja descoperirea făcută cu un cub de sticlă deasupra, expunând-o astfel şi publicului interesat. Da' ce să ceri ...

[Chagall]

Constructorul sigur n-are interes. Ar trebui sa refaca proiectul, care implicit ar duce la reducerea locurilor de parcare cu cel putin 30 de locuri.

[Chagall]

Vestigii nepretuite, descoperite in Piata 700

15 aprilie 2011

S-au apucat de lucru la cea de-a patra clădire de birouri clasa A din centrul oraşului, dar au dat peste o bucată foarte importantă din istoria Timişoarei. Fundaţia fostei cetăţi, veche de 300 de ani, a fost descoperită în groapa săpată pentru fundaţia imobilului ultramodern.



În acest moment, arheologii sapă, pe o lungime de 30 de metri, pentru a face descărcare de sarcină. Ei au descoperit cărămidă care căptuşea miezul de lut al fortificaţiei vechii cetăţi medievale, ridicate în perioada 1730 – 1765. Arheologul Alexandru Szentmiklosi, coordonatorul şantierului, este încântat de descoperirea făcută. „Zidurile care îmbrăcau cetatea în stil Vauban sunt foarte importante. Pe ele putem face observaţii legate de construcţia şi volumul de muncă necesar construirii cetăţii, care a durat 35 de ani”, explică arheologul. Până acum se ştia, cel puţin în zonele care au fost demolate, că toată fundaţia escarpei şi contraescarpei erau ridicate pe piloni de lemn. „Am observat cum a fost, de fapt, construită această structură de lemn. În adâncime se băteau pilonii de stejar, care sprijineau o structură rectangulară de bârne. Acestea se îmbinau între ele şi, deasupra lor, transversal, erau dispuse alte bârne transversale, carourile obţinute fiind umplute cu cărămizi”, povesteşte Szentmiklosi. Cercetările din zona fostei fabrici Modatim au început acum câteva săptămâni, sub supravegherea arheologilor de la Muzeul Banatului. În timpul asediului prin care ducele Eugeniu de Savoya a cucerit Timişoara, vechea cetate a oraşului, care se întindea pe cinci hectare, a fost afectată iremediabil. Din oraşul medieval au mai rămas în picioare doar şapte clădiri. Construcţia noii fortificaţii de tip Vauban a început în 1730, lucrările încheindu-se trei decenii mai târziu. La sfârşitul veacului al XIX-lea, zidurile fiind considerate factor restrictiv pentru dezvoltarea oraşului, a început demolarea parţială a acestora. Cele 20 de milioane de cărămizi rezultate în urma demolărilor au fost folosite pentru fundaţia clădirilor noi, dar şi la pavarea străzilor.

Sursa: deBanat

[Chagall]

Arheologii au descoperit intrarea de acum 600 de ani a Castelului Huniade din Timisoara

19 mai 2011

O intrare impozantă, cu ancadramente de piatră sculptată şi cu ornamente bogate în marmură. Aşa arăta în secolul XV intrarea în Castelul Huniade din Timişoara, după cum o dovedesc descoperirile făcute în aceste zile de arheologi. O ladă cu săgeţi de arbaletă, neaşteptat de bine conservată, o monedă maghiară din 1566, o brăţară otomană de sticlă şi mai multe fragmente ceramice medievale sunt alte vestigii descoperite de ei chiar în curtea Muzeului Banatului.



Obişnuiţi să-şi aşeze taberele în orice loc unde istoria le deschide o poartă, arheologii timişoreni au în aceste zile norocul să sape chiar în propria curte. Mai exact, în curtea Muzeului Banatului, acolo unde în aceste zile a început cea de-a patra campanie de cercetare arheologică, prilejuită de lucrările de restaurare a Castelului Huniade. Iar castelul îşi dezvăluie, generos, tainele.

„În această etapă am început să dezvelim colţul de nord-vest al curţii. Aveam indicii fundamentate ştiinţific că aici vom găsi o parte din zidurile vechi ale castelului, date care s-au confirmat. Este o porţiune importantă a zidurilor vechi descoperită aici, care ne va ajuta în clarificarea evoluţiei planimetrice şi a cronologiei castelului medieval. Intrarea de secol XV era foarte impozantă, după cum o arată aceste ancadramente de piatră şi marmură sculptată. De asemeni, am descoperit mai multe vârfuri de săgeţi de arbaletă, o ladă de săgeţi excelent conservată în absenţa oxigenului, o brăţară otomană, o monedă din 1566 şi alte obiecte medievale. Desigur, la finalul acestei campanii de cercetare vom face public un bilanţ al descoperirilor”, a declarat arheologul Kopeczny Zsuzsana, coordonatorul cercetării.

La săpături participă studenţi şi masteranzi ai Facultăţii de Istorie a Universităţii de Vest.

Campania arheologică 2011 derulată de Muzeul Banatului include în această vară cercetări la Pecica (şantier chiar în aceste zile sub coordonarea arheologului Szentmiklosi Alexandru), la Sânandrei, Foeni şi Corneşti.

Sursa: TiON

[Pablo]

Asezarea veche de aproape 5000 de ani de langa Timisoara cercetata de arheologii Muzeului National al Banatului. Au scos la lumina case, santuri ce delimitau zone de locuinte si morminte. Foto

Citeaza

TIMISOARA. Arheologii Muzeului National al Banatului au facut sapaturi langa Timisoara si au scos la lumina vestigii din neolitic, dar si din alte doua perioade istorice

Cercetarile sunt facute pe situl Chisoda-Livezile, iar cea mai importanta descoperire a fost facuta la periferia unei asezari care ar fi existat aici in urma cu 5000 de ani.

Sapaturile au scos la iveala locuinte, gropi menajere sau santuri ce delimitau locuinte, dar si diferite artefacte care dateaza din era neolitica, chiar din primul mileniu inaintea erei noastre.

„In cadrul cercetarilor, au fost descoperite sase santuri ce delimitau habitatul comunitatii in diferite etape ale evolutiei sale, dar si locuinte, gropi menajere sau de extractie a lutului, puturi si chiar morminte. Descoperirile au oferit o multitudine de informatii cu privire la modul de organizare, indeletnicirile de zi cu zi, dar si preocuparile spirituale ale comunitatilor neolitice din Banat„, au transmis reprezentantii Muzeului National al Banatului.