Bastionului "Theresia" (finantarea restaurarii asigurata din fonduri UE) - finalizat
#1
Postat 12 februarie 2009 - 18:04
______________________________________________________________________________________________
Complexul Theresia se vrea Bastionul turismului de pe Bega
Renovarea Bastionului cetatii Timisoarei va costa autoritatile locale aproape opt milioane de euro. Proiectul a fost intarziat foarte mult timp din cauza celor care aveau spatii inchiriate in zona sitului istoric. In prezent, din cetate mai exista in conservare in Timisoara doar parti din vechiul zid de aparare, cel mai important vestigiu inca ramas in picioare fiind complexul Bastion.
Turismul nu este unul dintre punctele forte ale Timisoarei, mare parte a celor care sosesc in oras o fac pentru business. Desi atractii turistice ar exista, acestea fie nu sunt puse in valoare, fie nu sunt corect exploatate. Initiative in vederea dezvoltarii potentialului turistic al orasului au fost realizate, un pas in acest sens fiind chiar si deschiderea unui Info Centru turistic. Totusi, pentru a atrage turisti in adevaratul sens al cuvantului, trebuie sa le si oferi ceva. In acest sens, Primaria Timisoara si Consiliul Judetean Timis deruleaza unul dintre cele mai importante proiecte de reabilitare din orasul de pe Bega. Prin intermediul proiectului intitulat "Amenajarea si valorificarea potentialului turistic, istoric si cultural al Complexului Bastion din Timisoara" va fi renovata una dintre cele mai valoroase zone turistice din capitala Banatului, Complexul Bastion Theresia, parte a fostei cetati a Timisoarei, devenita intre timp zona turistica, dar si o importanta zona comerciala, cu magazine de mici dimensiuni, restaurante de lux si terase.
Planuri mari
Autoritatea contractanta a proiectului este Ministerul Dezvoltarii, Lucrarilor Publice si Locuintelor, iar beneficiari sunt Consiliul Local Timisoara si Consiliul Judetean Timis. De executie se vor ocupa germanii de la Bennert/Prowa Contracting and Consulting, valoarea totala a investitiei fiind estimata initial la 29,5 milioane de lei, adica 7,6 milioane de euro, durata de realizare a acesteia fiind de 20 de luni. Din aceasta suma, Comisia Europeana, prin intermediul programului PHARE 2004-2006 Coeziune Economica si Sociala-Proiecte mari de infrastructura regionala, aloca cinci milioane de euro. Investitia urmareste consolidarea fundatiilor, a zidariei si a boltilor, amenajarea unor terase, refacerea tamplariei, realizarea unor constructii noi, alimentare cu apa si reabilitarea canalizarii, a instalatiilor termice si electrice. Modificari propuse la constructiile existente prevad amenajarea unei terase inverzite, cu gradina suspendata, avand vegetatie cu o inaltime de maximum trei metri, inlocuirea partiala a stratului de pamant existent in prezent sub forma acoperisului vechii fortificatii si realizarea unei izolatii hidrofuge care sa asigure eliminarea infiltratiilor de apa din incaperile de la parter. De asemenea, va mai avea loc indepartarea unor pereti despartitori de la parter, care altereaza structura initiala, amenajarea unor spatii la mansarda in podul existent, refacerea tamplariei si tratarea unitara in armonie cu monumentul. Pentru acoperisul complexului se doreste transformarea sa in zona accesibila pietonal, prin intermediul unor scari sau chiar a unor lifturi.
In prezent, aici exista pamant, cu iarba si arbusti, acest mod de acoperire fiind caracteristic perioadei de constructie a Bastionului, avand si rol de protejare a constructiei. In ceea ce priveste realizarea unor constructii noi, se urmareste amenajarea unor curti scufundate in fostul sant de aparare, a unor incaperi interioare la nivelul curtilor scufundate, inclusiv goluri de acces in zidul exterior si in ziduri interioare, un planseu de lemn partial la parter si scari circulare pentru acces pe terasa. In plus, se va mai amenaja o curte de onoare cu subsol, in actuala curte a complexului, cu amenajari exterioare si zone verzi inserate. Constructia va mai crea o serie de spatii tehnice subterane in curtea interioara si spatii avand caracter social, cultural, respectiv amenajarea unor pavilioane temporare pe terasa, din structuri metalice modulate, inclusiv trasee pietonale cu acces controlat, pe terasa. "Proiectul este unul necesar pentru Timisoara, monumentul trebuie pus in valoare. In alte zone s-au pastrat integral aceste tipuri de constructii. In final, zona va trebui sa fie una atractiva din punct de vedere turistic", ne-a declarat Sorin Ciurariu, arhitectul-sef al Timisoarei.
Exemplul Sibiului
Un proiect asemanator celui de la Bastionul Theresia, de reabilitare a structurii existente, este dorit si pentru o alta parte a fostului zid de aparare al Timisoarei, situat tot central, in zona Pietei 700. "Pentru aceasta zona se afla in elaborare un plan urbanistic zonal mai complex, de revitalizare a intregii zone, partea de bastion de aici va fi putin diferit renovata, va trebui sa devina o interfata pentru pietoni", ne-a mai spus Ciurariu.
In prezent, in Timisoara sunt in derulare mai multe proiecte de punere in valoare a patrimoniului arhitectonic. Impreuna cu germanii de la GTZ se afla in derulare un parteneriat pentru renovarea cladirilor de patrimoniu din oras. Proiectul este unul pilot si, prin refa- cerea catorva dintre aceste cladiri, se doreste oferirea unui exemplu asupra a ceea ce s-ar putea realiza. De asemenea, cu sponsorizare din partea Bere Timisoreana s-a reusit renovarea fatadelor tot a unor cladiri din centrul istoric al orasului, dupa modelul Sibiului. "Din fericire, au aparut si initiativele private de renovare a cladirilor", a mai spus arhitectul-sef al Timisoarei.
A fost odata...
Bastionul cetatii Timisoarei a fost construit in secolul al XVII-lea. In prezent, din vechea cetate mai exista in conservare in Timisoara doar parti din vechiul zid de aparare, cel mai important vestigiu inca ramas in picioare fiind complexul Bastion. In urma acestui amplu proiect de reabilitare, se doreste redarea Timisoarei a unei parti din vechea cetate imperiala. Bastionul Theresia reprezinta parte integranta din fosta fortificatie a Cetatii Timisoara, prin valoarea arhitecturala unica. Suprafata totala desfasurata a complexului era de 20 de hectare. Fortificatiile au fost finalizate in 1765, in urma lucrarilor care au durat peste 30 de ani. Constructia este realizata in stil Vauban, cetatea imperiala fiind inconjurata de trei ziduri de fortificatii. Datorita dezvoltarii accelerate a Timisoarei a fost necesara regandirea intregului spatiu al orasului, aceasta presupunand renuntarea la vechile fortificatii, pentru a lasa loc dezvoltarii de noi cladiri. In momentul renuntarii la vechile ziduri, a fost decisa abandonarea rolului primordial militar al cetatii si transformarea Timisoarei intr-un oras civil. Din acest moment, dezvoltarea acestuia a continuat, multe dintre satele adiacente devenind, datorita dezvoltarii centrului Timisoarei, noi cartiere ale orasului. Demolarea fortificatiilor a avut loc in jurul lui 1900, cea mai mare parte a caramizilor obtinute din demolare fiind reutilizate de catre cetatenii Timisoarei. In prezent, din vechea centura de fortificatie mai exista trei "unitati", Bastionul Theresia fiind unul dintre acestea. Functiunea complexului a devenit una comerciala, in vechile spatii functionand pana la demararea lucrarilor o serie de biblioteci, restaurante, librarii si cafenele, dar si cateva dintre sectiile muzeelor timisorene. In ultimii ani, Bastionul a suferit o serie de distrugeri la nivelul structurii, mai ales din cauza igrasiei. In plus, de-a lungul anilor, in incinta a fost efectuata o serie de interventii care au afectat arhitectura initiala.
Si proiectul este... "istoric"
Proiectul de reabilitare a fost foarte mult timp in stagnare din cauza celor care aveau spatii inchiriate in cadrul Bastionului - restaurantele, cafenelele, cazinoul sau clubul de noapte existente detinand aici unul dintre cele mai bune vaduri comerciale din oras. Desigur, nimeni nu a fost foarte incantat sa paraseasca aceste spatii, cu atat mai mult cu cat pentru aceste locuri existau contracte de inchiriere valabile pe inca multi ani. In plus, mare parte dintre chiriasi realizasera si investitii in spatiile detinute, dorind recuperarea banilor. Dupa mai multe insistente din partea celor doi administratori ai Bastionului, Consiliul Judetean Timis si Primaria Timisoara, s-a reusit ajungerea la intelegeri cu chiriasii, multi primind la schimb alte spatii in zone bune ale orasului. "Crearea unui nucleu de dezvoltare turistica, integrat in zona istorica a orasului va oferi intreprinzatorilor locali si straini posibilitatea dezvoltarii afacerilor turistice si comerciale, in armonie cu acel «Concept de functionalizare», care sa ofere turistului posibilitati de loisir de lux, de a achizitiona suveniruri, obiecte de podoaba, de a vizita galerii de arta cu vanzare, agentii de turism", se arata in proiectul realizat de consiliul judetean. Intreaga zona trebuie sa devina un pol de atractie a turistilor, in acest fel fiind puse in valoare vestigiile istorice unice, ramase inca in picioare din vechea cetate.
Miza spatiilor comerciale
Datorita interesului mare pe care l-ar suscita in randul vizitatorilor orasului, si preocuparii pentru obtinerea de spatii in Bastionul renovat este unul ridicat. In ceea ce priveste chiria pentru un asemenea loc, situatia este una speciala. Prin comparatie, nu se poate obtine o valoare asemanatoare, aceasta datorita unicitatii zonei. Niciunde in oras nu este disponibil un spatiu asemanator. In plus, Bastionul era administrat de Consiliul Judetean Timis, respectiv Consiliul Local Timisoara. Dupa cum se stie, spatiile obtinute de la autoritatile publice sunt intotdeauna la alte preturi decat cele stabilite de piata. Multi dintre fostii chiriasi au investit bani pentru renovarea interioara a spatiilor obtinute, ceea ce a presupus si o chirie mai "decenta". Totusi, pentru un spatiu intr-un loc din zona, la parterul unui bloc, spre exemplu, se plateste in jur de 25-30 de euro pe metrul patrat. Poate chiar 20 de euro, daca spatiul este disponibil intr-o zona mai putin vizibila ori daca presupune si ceva renovari. Un lucru este sigur: dupa definitivarea procesului de renovare a Bastionului, valoarea unei chirii in spatiile de aici va creste. Ceea ce ne duce la concluzia ca autoritatile publice au facut o investitie buna, si financiar si din punctul de vedere al imaginii orasului Timisoara. Ramane de vazut cum se va face si alocarea spatiilor care vor rezulta in urma operatiunilor de reamenajare a Bastionului, daca vor exista sau nu anumite interese care vor "stimula" sau nu acordarea spatiilor.
#4
Postat 24 februarie 2009 - 10:37
Cine ma poate lamuri ?
#5
Postat 24 februarie 2009 - 14:35
#6
Postat 24 februarie 2009 - 15:42
#7
Postat 24 februarie 2009 - 17:18
#8
Postat 24 februarie 2009 - 20:31
#9
Postat 24 februarie 2009 - 20:41
#10
Postat 24 februarie 2009 - 20:57
#11
Postat 24 februarie 2009 - 21:01
#12
Postat 24 februarie 2009 - 21:32
#13
Postat 25 februarie 2009 - 08:29
#14
Postat 25 februarie 2009 - 11:53
Chagall, la 24 Feb 2009, 20:57, a spus:
Cand stai la semaforul de dupa Bastion mergand inainte, dai intr-adevar in rosu la intersectarea cu Popa Sapca, dar devine verde dupa 1 secunda; pare mai degraba o problema de sincronizare decat de rea-vointa.
cseh_17, la 25 Feb 2009, 08:29, a spus:
Ieri am vazut politisti in foarte multe intersectii, pe tot traseul liniei 42: Sens giratoriu Strandul Termal, la intersectia de la Podul Michelanelo, in Maria (!), la Brancoveanu ..
#19
Postat 25 februarie 2009 - 20:08
Primăria Timişoara acuză firma care se ocupă de reabilitarea Bastionului Theresia că nu-şi face bine treaba. Mai exact, că prin lucrările executate, de decapare a cărămizilor, a fost afectată zidăria monumentului istoric. Reprezentanţii firmei spun că ei nu au făcut nicio lucrare care să afecteze bastionul.
În plus, cei care se ocupă de reabilitarea fortificaţiei susţin că decaparea a fost făcută, parţial, de către... foştii chiriaşi ai spaţiului care se află în administrarea primăriei. Problemele sunt sesizate, de această dată, pe porţiunea municipalităţii, nu cea administrată de Consiliul Judeţean Timiş. Şefa Direcţiei de Dezvoltare a primăriei, Aurelia Junie, spună că deocamdată au fost afectate suprafeţe mici din zidărie, dar că muncitorii grupului german care se ocupă de reabilitare, care sunt tot români, ar fi decapat defectuos cărămizile. Este vorba de procesul de curăţare al acestora. Reprezentanţii societăţii au acceptat cu mare greu să ne dea o declaraţie cu privire la desfăşurarea lucrărilor. Într-un final, Sorin Tonţ, inginer la firma Bennert, ne-a oferit câteva explicaţii, deşi s-a cam contrazis la partea de decapaj: „Nu avem voie să dăm declaraţii presei, conform contractului. (...) Noi nu am făcut niciun fel de decapaj. Decapaj înseamnă că dai jos tencuiala de pe cărămidă, care a fost făcută, în mare parte, de către vechii chiriaşi. A fost parţial făcută şi de noi, acum urmează sablarea, iar în funcţie de suprafaţa cărămizilor, de cum arată, se decide, împreună şi cu arhitectul, cât la sută se vor schimba şi reabilita. Este un proces normal de lucru. (...) Maiştrii toţi sunt nemţi şi fiecare maistru are în subordinea lui câţiva muncitori români. Asta, în funcţie de ce se lucră, ori tencuieli, ori dulgherie, ori zidărie”, a precizat Tonţ. Acesta afirmă că nu a fost stricat nimic din vechile ziduri şi că s-a lucrat conform proiectului. Nu acelaşi lucru îl spune preşedintele Consiliului Judeţean Timiş, Constantin Ostaficiuc: „Avem discuţii permanente cu firma constructoare. Noi dorim să se respecte proiectul, ei vin cu tot felul de invenţii. Asta, în condiţiile în care ei au licitat un proiect, pe care şi l-au însuşit. Am mai spus-o, sunt nemulţumit de ritmul lucrărilor şi de unele soluţii, dar sper ca până la urmă să avem discuţii constructive şi nu distructive, să iasă o lucrare frumoasă”, ne-a declarat Ostaficiuc. De reabilitare se ocupă nemţii de la Bennert şi Prowa.
Sursa: http://www.tion.ro/stiri/timis/articol/bas...090225-05001110