Autostrada Soarelui a fost făcută degeaba din punctul de vedere al traficului. Nu intră în primele zece cele mai circulate drumuri.
01.09.2011
Ziarul Financiar publică topul celor mai circulate zece drumuri din România. La solicitarea ZF, CNADNR a trimis rezultatele recensământului general al circulaţiei rutiere, realizat în 2010. Surprinzător, Autostrada Soarelui este mai puţin circulată decât cel puţin alte 10 drumuri din România.
În topul celor mai circulate drumuri din România conduce DN 1 Bucureşti-Borş, care are un trafic însumat al sectoarelor ce îl compun de aproape 720.000, fiind urmat la distanţă considerabilă de DN 2 Bucureşti-Siret, cu puţin peste 400.000 de vehicule zilnic, arată o analiză a ZF pe baza recensământului general al circulaţiei rutiere realizat de Compania Naţională de Autostrăzi şi Drumuri Naţionale din România (CNADNR).
În mod surprinzător, Autostrada Soarelui nu se numără printre cele mai circulate zece şosele din ţară, fiind tranzitată, în total, în 24 de ore de puţin peste 64.000 de vehicule, tronsonul cu cel mai mare trafic fiind între Fundulea şi Lehliu, adică aproape 20.000 de vehicule într-o zi.
Pe de altă parte, Autostrada Bucureşti-Piteşti are un trafic zilnic de peste 200.000 de vehicule, cu o medie în 24 de ore de aproape 1.700 de vehicule pe kilometru. Mai mult, trei tronsoane din această autostradă intră în top zece al celor mai circulate secţiuni de drumuri, cu un trafic maxim de aproape 48.000 de vehicule pe o porţiune de 18,7 kilometri.
Cel mai circulat tronson face parte tot din DN 1, între Centura Bucureşti şi Aeroportul Otopeni, pe o lungime de 3,6 kilometri, acesta fiind tranzitat zilnic de peste 54.000 de vehicule. De asemenea, pe porţiunea de 5,4 kilometri de pe DN 1 între Bucureşti şi Centura Bucureşti circulă zilnic peste 53.000 de vehicule.
De asemenea, şi DN 2 Bucureşti-Siret este prezent în rândul drumurilor cu cel mai mare trafic, două tronsoane ale acestei şosele numărându-se printre cele mai circulate, în condiţiile în care traficul pe acestea variază între circa 33.000 şi aproape 43.000 de vehicule. De departe, secţiunile de drum cu cel mai intens trafic sunt cele din jurul Capitalei.
Traficul zilnic de vehicule este calculat de ZF pe baza informaţiilor transmise de CNADNR prin însumarea traficului înregistrat pe fiecare din sectoarele componente ale unei şosele. Numărul real de vehicule care circulă pe fiecare drum naţional sau autostradă poate fi mai mic, în condiţiile în care un vehicul înregistrat într-un sector al unei şosele poate fi înregistrat şi în următorul sau următoarele, în funcţie de traseul pe care îl urmează.
"Recensământul general de circulaţie pe ansamblul reţelei de drumuri publice interurbane se efectuează periodic, o dată la cinci ani, prin înregistrarea manuală a traficului pe grupe de vehicule, pe baza unui plan de sondaj în spaţiu, pe reţeaua de drumuri, şi în timp, pe parcursul anului de recensământ", a declarat Daniela Drăghia, directorul general al CNADNR.
Traficul de vehicule articulate (tiruri) a urcat cu peste 50% anul trecut faţă de anul ultimului recensământ, 2005, ceea ce reprezintă "o creştere mare a agresivităţii traficului asupra structurilor rutiere", potrivit directorului CNADNR. De asemenea, pe circa o treime din lungimea reţelei de drumuri naţionale ponderea traficului de vehicule grele depăşeşte 20% din traficul total.
"Creşterea, în ansamblu, a traficului pe reţeaua de drumuri naţionale este de 31%, ceea ce corespunde prognozei maximale faţă de recensământul din anul 2005", a mai spus Drăghia.
Recensământul general al circulaţiei, realizat în 2010, a costat 65.700 de lei (156.000 de euro), costul fiind suportat în întregime de CNADNR. Compania de drumuri a luat în considerare la realizarea recensământului 11 grupe de vehicule, de la biciclete şi motociclete sau vehicule cu tracţiune animală până la autocamioane şi autobuze.
Reţeaua naţională de drumuri totaliza la finalul anului trecut 16.552 de kilometri de drumuri naţionale şi 314 kilometri de autostrăzi, potrivit CNADNR.
Sursa:
ZF
Ajutor
Autostrada Bucuresti - Constanta a inceput sa fie construita in 1993, cind traficul in Romania era lejer, e usor de banuit ca cei de la Ministerul Transporturilor (sau cine a luat decizia constructiei ei) a dorit ca bucurestenii sa mearga repede la mare.
