STP Timișoara Forum: Proiecte diverse de infrastructura - STP Timișoara Forum

Creşterea urbanizării, a densităţii populaţiei şi a mobilităţii acesteia conduc la apariţia unor noi probleme de ordin economic, ecologic şi de sănătate pentru oraşe şi locuitorii acestora, ca urmare a utilizării în mod excesiv a automobilelor, prin producerea de aglomerări şi poluare. Oportunitatea oferită cetăţenilor noilor state membre ale Uniunii Europene de a beneficia de automobile personale precum şi accelerarea acestei tendinţe în urma investiţiilor străine în aceste ţări trebuie să fie compensată prin oferirea unor măsuri alternative cum este managementul mobilităţii. Promovarea acestor măsuri este cu atât mai importantă în noile State Membre, mai ales dacă avem în vedere faptul că cetăţenii acestor state nu beneficiază de alternative satisfăcătoare pentru folosirea automobilelor, precum transportul public sau infrastructură pentru transportul cu bicicleta.

Platforma Europeană pentru Managementul Mobilităţii (The European Platform On Mobility Management - EPOMM) prevede că partea fundamentală a managementului mobilităţii este reprezentată de utilizarea măsurilor precum informarea sau coordonarea serviciilor actuale ("soft measures") în vederea creşterii efectivităţii măsurilor ("hard measures") care privesc planificarea şi organizarea traficului. Realizarea efectivă a managementului mobilităţii în vederea reducerii aglomerărilor, precum şi creşterea calităţii vieţii cetăţenilor din aceste oraşe prin reducerea emisiilor poluante sunt politici publice stabilite în puţine regiuni europene. În acest sens, proiectul "PIMMS Transfer" va susţine creşterea mobilităţii prin promovarea şi transferul tehnicilor efective de management către factorii de decizie locali şi regionali.

Obiectivul general al proiectului este stimularea şi îmbunătăţirea unor modalităţi durabile de transport, prin creşterea nivelului de implementare a unor strategii şi politici în ceea ce priveşte managementul mobilităţii, precum şi extinderea şi promovarea bunelor practici din managementul mobilităţii.

Proiectul PIMMS Transfer este finanţat în cadrul programului de cooperare interregională INTERREG IV C, tipul de intervenţie: (1) Iniţiative la nivel regional, axa prioritară 2: Mediul şi prevenirea riscului, sub-tema: Energia şi transportul public durabil.

Municipiul Timişoara este unul dintre partenerii acestui proiect, alături de Consiliul Local din Londra (UK) în calitate de Lider de Proiect şi de alţi parteneri din oraşele Graz (AT), Stockholm (SE), Treviso (IT), Almada (PT), Frankfurt (DE), Serres (EL), Bratislava (SK), Klaipėda (LT), Maribor (SI), Larnaca (CY), Gdansk (PL), Sofia (BG) şi Universitatea Erasmus (NL).

Bugetul total al proiectului este de 3.296.955,76 euro , în timp ce bugetul alocat Municipiului Timişoara în calitate de partener este de 109.826,32 euro. Din suma de 109.826,32 euro, 93.352,37 euro,reprezentând un procent de 85 %, constituie finanţarea nerambursabilă din Fondul European de Dezvoltare Regională, iar 16.473,95 reprezentând 15 % este contribuţia partenerului (Municipiul Timişoara). Cu privire la procentul de 15 % care constituie contribuţia Municipiului Timişoara, aceasta este împărţită în modul următor: 13% din bugetul Ministerului Dezvoltării Regionale şi Locuinţei ca Autoritate Naţională pentru programul INTERREG IVC şi 2% din bugetul local al Municipiului Timişoara.

Proiect de hotarare din 14.10.2010 privind aprobarea proiectului complex de investiţii "Modernizare strada Cloşca-extindere la 4 benzi, sector blv. Cetăţii - str. Ovidiu Balea"

...

Art. 1. Se aprobă proiectul "Modernizare strada Cloşca-extindere la 4 benzi, sector blv. Cetăţii - str. Ovidiu Balea", în vederea accesării fondurilor nerambursabile prin Programul Operaţional Regional 2007-2013 aferent Axei prioritare 1. - "Sprijinirea dezvoltării durabile a oraşelor-poli urbani de creştere", Domeniul major de intervenţie 1.1. - "Planuri integrate de dezvoltare urbană", Sub-domeniul: "Poli de creştere".

Art. 2. Se aprobă Documentaţia tehnico-economică şi Analiza cost-beneficiu în vederea realizării proiectului "Modernizare strada Cloşca-extindere la 4 benzi, sector blv. Cetăţii - str. Ovidiu Balea" elaborate de către S.C. DRUM PROIECT S.R.L., cu principalii indicatori tehnico-economici prevăzuţi în Anexa 1 la prezentul referat.

Art. 3. Se aprobă valoarea totală a proiectului în sumă de 14.336.841,05 Lei (inclusiv T.V.A), alocarea în bugetul local a:
a) sumei de 234.689,47 Lei (fără T.V.A), reprezentând contribuţia proprie a Municipiului Timişoara alcătuită din:
- contribuţia Municipiului Timişoara la cheltuielile eligibile reprezentând minimum 2% din valoarea eligibilă a proiectului în sumă de 232.189,47 Lei;
- contribuţia Municipiului Timişoara reprezentând cheltuieli neeligibile aferente proiectului în sumă de 2.500,00 Lei.
sumei de 2.754.867,30Lei reprezentând TVA pentru cheltuieli eligibile şi neeligibile. Taxa pe valoarea adăugată plătită, aferentă cheltuielilor eligibile efectuate în cadrul proiectului va fi rambursată de Autoritatea de Management pentru Programul Operaţional Regional 2007-2013, conform legislaţiei în vigoare în condiţiile rambursării/decontărilor ulterioare.
c) precum şi a sumei de 5.688.642,12Lei, reprezentând avansul necesar implementării optime a proiectului. Suma se va recupera, prin decont, la terminarea lucrărilor aferente proiectului.

Art. 4. La data emiterii prezentei hotărâri se revocă Hotărârea Consiliului Local al Municipiului Timişoara nr. 365 din 28/09/2010.

Art. 5: Cu aducerea la îndeplinire a prezentei hotărâri se încredinţează Direcţia Dezvoltare, Direcţia Tehnică şi Direcţia Economică din cadrul Primăriei Municipiului Timişoara.

...

Prefectul de Timis are temeri ca Primaria Timisoara ar putea avea probleme cu operatiunea de deszapezire in aceasta iarna si insista sa vada cu ochii lui daca utilajele sunt pregatite si functionale daca ninge. Aceasta in conditiile in care, spune Mircea Bacala, licitatia pentru serviciile de deszapezire, organizata de Primaria Timisoara, nu este inca finalizata.

“Drumurile judetene au deja un contract pe 3 ani cu firmele de deszapezire, in schimb Primaria Timisoara are niste probleme, intrucat a fost organizata licitatie pentru deszapezire, insa licitatia a fost contestata. Solicit ca, pana la solutionarea litigiului, primaria sa vina cu o alternativa. Daca nu-si fac treaba, Drumurile Municipale vor fi amendate si se vor da amenzi mult mai mari decat anul trecut”, a tinut sa precizeze prefectul Mircea Bacala.

El a spus ca va cere un tabel nominal cu utilajele la primarie si va face o inspectie a utilajelor. “Verificarea este legala. Voi solicita o inspectie a parcului auto cu care vor interveni societatile la deszapezire”, spune prefectul.

Bacala a solicitat si Colterm-ului sa prezinte o situatie in privinta stocului de combustibil pentru iarna. “Vrem sa stim cum se pregatesc, in conditiile in care volumul de gaze va scadea, Timisoara fiind la capat de coloana.”

De partea cealalta, reprezentantii Primariei Timisoara tin sa-l linisteasca pe prefect si spun ca situatia este sub control, chiar daca nu a fost inca rezolvata contestatia licitatiei.

“Suntem pregatiti pentru iarna. Avem cele doua societati cu care lucram. Atata timp cat nu e adjudecata licitatia, mergem in continuare pe contractele vechi pe care le prelungim. In rest suntem pregatiti pe toate liniile pentru perioada de iarna”, declara Flavius Boncea, purtatorul de cuvant al Primariei Timisoara.

Administraţiile din judeţele Timiş, Arad, Caraş-Severin şi Hunedoara au primit o finanţare de 10 milioane de euro prin Programul Operaţional Regional pentru a înfiinţa un centru regional de urgenţă, cu dotările necesare pentru a îmbunătăţi capacitatea de răspuns în situaţii de urgenţă.

Suma de 10 milioane de euro va fi alocată pentru cumpărarea mai multor echipamente, cum ar fi autospeciale cu spumă, autospeciale de intevenţie în caz de accidente colective, autospeciale pentru descarcerări grele, ambulanţe şi echipamente pentru centrul de comandă şi control. În total, vor fi cumpărate 14 autospeciale care vor fi repartizate Inspectoratelor pentru Situaţii de Urgenţă din cele patru judeţe din vestul ţării: în Hunedoara şi Caraş-Severin vor ajunge câte două, iar în Arad şi Timişoara câte patru. De asemenea, fiecare judeţ va primi câte o salvare de mare capacitate, care va putea transporta mai mulţi bolnavi odată, o autospecială cu dotări necesare în cazul unor dezastre chimice, şi o ambulanţă cu dotări de reanimare.

După deschiderea acestui centru pentru situaţii de urgenţă, în regiunea de vest vor fi 151 de echipe de intervenţii, faţă de 107 câte sunt în prezent.

Reprezentanţii Aquatim spun că au solicitat urgentarea lucrărilor de reabilitare la Staţia de epurare a apelor uzate din Timişoara, o investiţie de peste 27 de milioane de euro, fonduri nerambursabile. Chiar dacă banii europeni se atrag greu, fondurile nerambursabile reprezintă cea mai bună soluţie pentru dezvoltarea infrastructurii de apă-canal.

„Din dorinţa de a grăbi finalizarea construcţiei Staţiei de epurare a municipiului Timişoara, începând din luna noiembrie 2010, Aquatim SA a preluat calitatea de autoritate contractantă în cadrul contractului de lucrări încheiat cu antreprenorul PWT Wasser- und Abwassertechnik GmbH, firmă germană de construcţii. În noul context, Aquatim a cerut antreprenorului să stabilească un nou program de lucru şi un grafic de accelerare a lucrărilor pentru a putea finaliza lucrările de la staţia de epurare în cel mai scurt timp posibil”, a anunţat directorul general al Aquatim, Ilie Vlaicu.

El a precizat că au apărut întârzieri în realizarea lucrărilor de reabilitare a staţiei de epurare şi din cauza unui litigiu aflat pe rolul Curţii Internaţionale de Arbitraj de la Paris, între fosta autoritate contractantă (Oficiul de Plăţi şi Contractare Phare) şi antreprenor (PWT Wasser- und Abwassertechnik GmbH).

Aquatim a reuşit, în 2002, să atragă un proiect european ISPA de 45,36 milioane de euro, din care 32,27 milioane fonduri nerambursabile, pentru reabilitarea Staţiei de epurare Timişoara, reabilitarea şi extinderea sistemului de canalizare, asistenţă tehnică pentru supervizarea lucrărilor şi regionalizarea serviciilor de alimentare cu apă şi canalizare. Mare parte din bani, 27,76 milioane de euro, au fost alocaţi pentru staţia de epurare. Proiectul este realizat în proporţie de aproximativ 80% potrivit reprezentanţilor Aquatim.

Directorul general al Aquatim, Ilie Vlaicu, susţine că nu există riscul să se piardă aceşti bani sau să trebuiască să fie returnaţi. El preconizează că lucrările la staţia de epurare de pe strada Păstorilor nr. 1 din Timişoara vor fi finalizare în primăvara anului viitor. „Preconizăm că lucrările se vor termina în primăvara anului viitor, în mai-iunie 2011. Timişoara va avea o staţie modernă de epurare a apelor uzate, practic va fi o staţie nouă, pentru că s-a refăcut totul”, ne-a declarat Vlaicu.

Şeful Aquatim a afirmat că pentru a menţine tarifele în limite suportabile, în condiţiile în care standardele de calitate şi mediu impuse de legislaţia europeană sunt tot mai severe şi implică investiţii mari, strategia de dezvoltare a Aquatim se bazează în continuare pe atragerea de fonduri nerambursabile. „Deşi există dificultăţi majore în implementarea programelor europene cu finanţare nerambursabilă, în special datorită procedurilor dificile şi a problemelor cunoscute în ceea ce priveşte accesarea fondurilor (gradul redus de absorbţie în România), atragerea de noi fonduri nerambursabile este cea mai bună soluţie pentru dezvoltarea infrastructurii de apă-canal, motiv pentru care Aquatim are în curs de aprobare noi proiecte”, a adăugat Vlaicu.

Acum operator regional, societatea de apă-canal Aquatim are depus la Bruxelles un proiect în valoare de 118 miloane de euro, pentru care se aşteaptă aprobarea, şi care vizează realizarea unor investiţii importante pe raza judeţului Timis.

...Ionel Patrichi a prezentat vineri un concept care în opinia sa ar duce la fluidizarea traficului în Timişoara. Liberalul consideră că până acum reprezentanţii primăriei nu au excelat în a oferi soluţii la acest capitol.

„În judeţul Timiş sunt înmatriculate aproape 200.000 de autovehicule la ora actuală. Trama stradală a municipiului Timişoara a rămas în mare măsură aceeaşi, ba din contră, în loc să lărgim bulevardele şi să amenajăm intersecţii denivelate de aşa natură încât să fluidizăm traficul s-a făcut invers, s-a apelat la îngustarea tramei stradală pentru a descuraja traficul în zona centrală, lucru care a condus la cozi interminabile”, a afirmat Patrichi.

Liberalul consideră că s-a făcut „exces” de sensuri unice pentru că autorităţile nu sunt capabile să realizeze locuri de parcare. „S-a făcut exces de acest mod de a dirija traficul. Multe dintre aceste sensuri unice maschează incapacitatea administraţiei locale de a crea locuri de parcare (...) S-a redus capacitatea de transport în favoarea parcărilor pe stânga şi pe dreapta”, a adăugat vicele PNL Timiş.

Care sunt soluţiile? În opinia lui Patrichi ar fi lărgirea tramei stradale şi amenajarea unor intersecţii denivelate sau suspendate. „De exemplu, la sensul de la Michelangelo, dacă pe traseul Calea Girocului - centru am veni cu un pasaj denivelat de aşa natură încât să nu mai intre traficul care merge înainte în intersecţie ar fi o fluidizare a traficului extraordinară”, a exemplificat liberalul.

El a propus ca pentru degrevarea circulaţiei la orele de vârf să fie decalată ora la care încep cursurile la şcoli sau programul de lucru la marile companii, o „soluţie” care nu presupune investiţii. „Majoritatea şcolilor şi universităţilor încep programul la ora 8. O decalare a programului la şcoli, poate la universităţi, cu jumătate de oră înainte sau cu jumătate de oră după ora 8, ar duce la nivelarea traficului”, a mai declarat Ionel Patrichi.

Preşedintele PNL Timiş, Nicolae Robu, consideră că ar trebuie să se discute despre aceste măsuri organizatorice nu atât cu reprezentanţii instituţiilor de învăţământ, cât cu cei ai marilor companii. „Primăria ar trebui să poarte discuţii cu principalii angajatori, pentru că toţi au interesul ca angajaţii lor să nu-şi piardă timpul în trafic”, a afirmat Robu.

O altă recomandare a lui Patrichi pentru şoferi ar fi să nu mai folosească acelaşi drum, ci şi rute alternative pentru a ajunge la destinaţie. Tot el admite însă că şoferii timişoreni... nu prea au la dispoziţie rute alternative. „Soluţia ar fi ca municipalitatea să gândească şi căi alternative de circulaţie. Ar trebui mai multe poduri şi viaducte peste calea ferată”, a declarat vicepreşedintele PNL Timiş.

Liderul PNL Timiş, Nicolae Robu, a afirmat că i-a solicitat directorului Direcţiei Tehnice a Primăriei Timişoara, Culiţă Chiş, să pună indicatoare către universităţi la intrările în oraş şi să schimbe, „experimental”, sensul de circulaţie pe strada Cluj şi pe Aleea FC Ripensia (Aleea Sportivilor). „Pun pariu că traficul ar fi mai fluent acolo”, a conchis Robu, explicânt că şeful Direcţiei Tehnice n-a zis „nu” la propunerea sa, ci i-a transmisă că o analizează.

România este la un pas de a fi sancţionată de către Comisia Europeană cu amenzi de sute de mii de euro pentru nerespectarea limitelor poluării. Printre judeţele care înregistrează cele mai multe depăşiri ale normelor se află şi Timişul. Autorităţile locale găsesc explicaţii, câteodată ilare, pentru poluare: praful vine de la sârbi, staţiile de monitorizare nu funcţionează bine, timişorenii nu întreţin spaţiile verzi de lângă blocuri.

Situaţia este deja gravă. După numeroase avertismente, Comisia Europeană ar putea declanşa împotriva României aşa-numita procedură de infringement, pentru nerespectarea obligaţiilor asumate de ţara noastră prin Tratatul de aderare. Procedura de infringement, care înseamnă amenzi de sute de mii de euro, ar putea fi declanşată din cauza nerespectării limitelor poluării. Doar în Timişoara s-au înregistrat, în primele zece luni ale lui 2010, dublul depăşirilor permise ale particulelor mai mici de zece microni (de fapt a prafului) la fiecare staţie de monitorizare.

Autorităţile locale par depăşite de situaţie şi încearcă să găsească mai multe explicaţii pentru calitatea proastă a aerului din Timişoara, decât soluţii pentru remedierea situaţiei. Luni dimineaţa, la Prefectura Timiş a fost organizată o întâlnire la care au participat subprefectul Zoltan Marossy, directorul Agenţiei Regionale de Protecţie a Mediului Timişoara, directorul Direcţiei de Mediu din cadrul Primăriei Timişoara, Vasile Ciupa, şi alţii.

Gabriela Lambrino a afirmat că, deşi situaţia s-a îmbunătăţit faţă de anul trecut, totuşi, la staţia de monitorizare din Calea Şagului au fost înregistrare, anul acesta, 50 de depăşiri ale limitelor admise privind cantitatea de praf în aer, iar pe Calea Aradului au fost înregistrate 37 de depăşiri în aceeaşi perioadă, limita admisă fiind de 35 de depşiri pe an.

În timp ce Gabriela Lambrino afirma că situaţia în ultimele două luni s-a înrăutăţit faţă de luna septembrie, directorul Direcţiei de Mediu din cadrul Primăriei Timişoara, Vasile Ciupa, afirma exact contrariul, din cifrele sale reieşind o scădere a numărului acestor depăşiri cu 65 la sută în ultimele două luni, faţă de perioada ianuarie-august.

Ciupa are şi o explicaţie pentru datele contradictorii: „staţiile de monitorizare oferă date incomplete. Cu ajutorul Agenţiei de Mediu aş dori să aducem, în decembrie, o staţie de monitorizare mobilă de la Oradea, să vedem diferenţele. Să vedem dacă nu există probleme cu staţiile, nu la înregistrare, ci la transmitere. Culmea, aceste date explodează sâmbăta şi duminica când traficul e mai calm”.

Mai mult, directorul Direcţiei de Mediu susţine că staţiile sunt amplasate în Timişoara prea aproape de carosabil, în timp ce la Cluj şi Oradea ele se află la zeci de metri de trafic. O altă explicaţie oferită de Vasile Ciupa pentru numeroasele depăşiri ale limitelor de poluare este faptul că, din cauza dispariţiei unor zone împădurite, în Timişoara ajunge mai mult praf de la... sârbi. „Vântul din Iugoslavia aduce în Timişoara praf. Au dispărut perdelele verzi”, a afirmat Ciupa.

În opinia lui, odată cu construcţia centurii ocolitoare sud a oraşului şi finalizarea lucrărilor la autostrada Timişoara-Arad, aceste probleme vor dispărea de la sine. Ciupa a mai anunţat, în premieră, şi introducerea de către Primăria Timişoara a unor stimulente pentru ca timişorenii să folosească mai mult mijloacele de transport în comun, printre acestea fiind şi eliminarea biletelor pe anumite trasee. „Însă asta depinde şi de decizia Consiliul Local”, a conchis Ciupa.