STP Timișoara Forum: General Overview - STP Timișoara Forum

Salt la continut

  • (2 Pagini)
  • +
  • 1
  • 2
  • Nu puteti crea un topic nou
  • Nu puteti replica pe acest topic

General Overview

#1 Useril este offline   MHN 

  • Moderator
  • Grup: Moderatori
  • Postari: 5982
  • Inregistrat: 29 noiembrie 09
  • Sexul:masculin
  • Locatia:Timisoara
  • Interese:Infrastructura & Investitii

Postat 30 august 2010 - 18:02

Fourth place for Timis county at Foreign Investments Injection

opiniatimisoarei.ro

Citeaza

Timişul, pe locul patru în topul judeţelor în care investitorii străini au făcut cele mai mari infuzii de capital

Criza nu-i prea afectează pe investităorii străini. Cel puţin în Timiş. Conform unui raport al Oficiului Naţional al Registrului Comerţului (ONRC) în judeţul Timiş companiile străine care activează pe piaţa românească şi-au majorat capitalul cu peste 30 de milioane de euro faţă de aceaşi perioadă a anului 2008.

În prima jumătate a acestui an ianuarie – iunie, în Timiş valoarea totală a majorărilor de capital a fost de 82 milioane de euro, faţă de 47, 7 milioane euro realizate în perioada ianuarie - iunie 2008. La nivelul ţării, judeţul Timiş ocupă locul al patrulea după Bucureşti, Ilfov şi Alba. "În judeţul Timiş, valoarea totală a majorărilor de capital a fost de 82 milioane de euro, iar companiile care au adus cei mai mulţi bani sunt Genagricola SRL (5,6 mil. euro), Sol-Plus România SRL (11 mil. euro), şi Ingleby România SRL (7,3 mil. euro)", reiese din datele ONRC. În perioada ianuarie-iunie 2010, companiile străine care activează pe piaţa românească şi-au majorat capitalul cu o valoare totală de 3,24 miliarde de euro, în creştere faţă de aceeaşi perioadă din anul 2008, când majorările de capital au totalizat 3,09 miliarde de euro.

0

#2 Useril este offline   mircea_tm 

  • Membru autentic
  • PipPipPip
  • Grup: Members
  • Postari: 26
  • Inregistrat: 01 septembrie 10

Postat 06 septembrie 2010 - 19:01

Scut în calea dezastrelor

Lucrarea cu cea mai mare anvergură, din ultimii zeci de ani, desfăşurată pe râul Timiş, ar putea fi gata în 2011 *** Digurile şi lucrările de consolidare întinse pe o lungime de 120 de kilometri nu vor mai lăsa puhoaiele să distrugă gospodăriile timişenilor

Judeţul Timiş a simţit din plin efectele dezastruoase ale inundaţiilor. În urmă cu cinci ani, mai multe localităţi timişene au fost afectate de apele care au străpuns digurile, pagubele fiind însemnate. Pentru a se evita producerea unor noi dezastre, a fost demarată o amplă acţiune de supraînalţare de diguri, consolidare de maluri, reabilitări de albii şi realizări de praguri de fond. Este lucrarea cu cea mai mare anvergură, din ultimii zeci de ani, desfăşurată pe râul Timiş, cu mult mai importantă decât ecologizarea canalului Bega. În acţiune sunt angrenate nu mai puţin de 201 utilaje, lungimea totală supusă lucrărilor de consolidare fiind de 120 de kilometri, dintre care digurile reprezintă 89 de kilometri. Operaţiunea a demarat în 2008 şi, dacă timpul va ţine cu muncitorii, totul ar trebui să fie gata la finele anului 2011. Deocamdată, după cum spunea Titu Bojin, directorul Direcţiei Apelor Banat, lucrările sunt în grafic şi se speră ca termenul execuţiei să fie respectat, însă totul depinde de condiţiile meteorologice, întrucât nu se poate lucra pe timp ploios. Spre exemplu, din cauza vremii instabile, în primele şase luni, acţiunea s-a desfăşurat la cote aproape insesizabile. Acum, se lucrează de zor în sectorul Crai Nou-Grăniceri, unde, în 2005, apa a produs două breşe care au generat inundaţiile de care lumea îşi aduce aminte cu groază. Numai în acest sector, costurile ajung la 130 de milioane de lei, bani proveniţi din fondurile de mediu. Valoarea totală a lucrării, pentru consolidarea Timişului, de la Lugoj până la frontiera cu Serbia, se ridică la 485 de milioane de lei. Digurile, care în prezent au o înălţime de şase metri, sunt înălţate cu 1,70-1,80 metri şi se toarnă un strat de membrană impermeabilă, astfel încât să se creeze un adevărat scut în calea apelor. În concluzie, dacă ploile nu vor cădea în exces, peste un an, oamenii nu ar trebui să se mai teamă că Timişul se va revărsa şi va produce noi dezastre.

renasterea.ro
0

#3 Useril este offline   MHN 

  • Moderator
  • Grup: Moderatori
  • Postari: 5982
  • Inregistrat: 29 noiembrie 09
  • Sexul:masculin
  • Locatia:Timisoara
  • Interese:Infrastructura & Investitii

Postat 08 septembrie 2010 - 17:29

Angajatorii din vestul tarii sunt optimisti

tion.ro

Citeaza

Firmele româneşti nu prevăd creşterea numărului de angajaţi în perioada următoare. Totuşi, la nivel regional, patronii din regiunea Vest sunt mai mult decât optimişti, ei apreciază că în ultimele luni ale anului vor putea să ofere noi locuri de muncă.

Un studiu realizat de compania Manpower privind Perspectivele Angajării de Forţă de Muncă arată că angajatorii previzionează o activitate echilibrată pe piaţa muncii pentru ultimele trei luni din an.

Angajatorii din patru dintre cele opt regiuni ale ţării se aşteaptă la o creştere a activităţii de angajare în Trimestrul 4, 2010. Cele mai favorabile angajării sunt perspectivele raportate de angajatorii din Vest, din judeţele Timiş, Arad, Hunedoara şi Caraş Severin, unde Previziunea Netă de Angajare se ridică la +12%, o îmbunătăţire uşoară de doar 8 puncte procentuale faţă de previziunile exprimate pentru trimestrul al treilea.

Previziunea Netă de Angajare este un indicator ce se obţine făcând diferenţa dintre procentul de angajatori care anticipează o creştere a volumului total de angajări şi procentul de angajatori care prevăd o scădere,. Ca şi domeniu de activitate, firmele care activează în industria prelucrătoare sunt cele mai optimiste, Previziunea Netă de Angajare se ridică la +13%. În sectorul Finanţe, asigurări, servicii imobiliare şi servicii de afaceri angajatorii manifestă un optimism prudent, raportând o previziune de +9%. Angajatorii din patru sectoare de activitate preconizează scăderi în volumul angajărilor. Cele mai pesimiste perspective de angajare sunt raportate în sectorul administraţie publică şi servicii sociale, respectiv in sectorul transport, depozitare şi comunicaţii.

„Un număr de 21% dintre angajatori planifică să facă angajări în următorul trimestru, şi tot atâţia anticipează că vor face reduceri de personal, în timp ce mai mult de jumătate susţin că îşi vor păstra actualul număr de angajaţi. Pentru cei care sunt în căutarea unui loc de muncă acest mediu este destul de incert. Este evident că angajatorii sunt din ce în ce mai precauţi când îşi planifică angajările viitoare. Astfel înainte de a-şi asuma o creştere de personal, preferă să primească semnale clare de creştere a comenzilor şi abia apoi să confirme noile angajări.”, a declarat Camelia Stănculescu, General Manager al Manpower România.

0

#4 Useril este offline   MHN 

  • Moderator
  • Grup: Moderatori
  • Postari: 5982
  • Inregistrat: 29 noiembrie 09
  • Sexul:masculin
  • Locatia:Timisoara
  • Interese:Infrastructura & Investitii

Postat 08 septembrie 2010 - 18:01

Suntem in top... :msg-72:

Topul celor mai cheltuitoare judeţe ale ţării

capital.ro

Citeaza

Zece judeţe au dat pe bunuri şi servicii peste o treime din suma totală alocată acestui segment în întreaga ţară. Autorităţile locale dau din umeri.

Timiş, Cluj şi Constanţa ţin capul de afiş în clasamentul celor mai cheltuitoare judeţe ale ţării într-un an de criză. Topul celor zece zone care au plătit mulţi bani pe bunuri şi servicii, în primele şapte luni ale anului, mai cuprinde judeţele Braşov, Ilfov, Bihor, Prahova, Mureş, Iaşi şi Dolj, conform datelor transmise EVZ de Ministerul Finanţelor.

Cheltuielile cu bunurile şi serviciile realizate de cele zece judeţe reprezintă circa 1,6 miliarde lei (circa 376 milioane euro), peste o treime din sumele puse la bătaie de toate cele 42 de judeţe. Dacă adăugăm şi banii pe care autorităţile din Capitală i-au dat pe bunuri şi servicii (853 milioane lei), suma se apropie de 54% din totalul de 4,5 miliarde lei (peste un miliard de euro).

La polul opus se situează judeţele Giurgiu (28,8 milioane lei), Sălaj (36,6 milioane lei) şi Tulcea (41,9 milioane lei). Potrivit execuţiei bugetare la finele lunii iulie, bugetul central şi-a redus cheltuielile cu bunurile şi serviciile cu aproape 25%, în timp ce la bugetele locale s-a consumat cu circa 8% mai mult faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut.

"Bani folosiţi pentru investiţii locale", la Cluj
Prefectul judeţului Cluj, Florin Stamatian, este de părere că a spune că au fost înregistrate depăşiri la capitolul cheltuieli cu bunuri şi servicii este "o mare prostie".
"S-au cerut la un moment dat aceste situaţii şi între cheltuieli au figurat şi lucrări la întreţinere sau reparaţie de drumuri. Este o mare prostie să zici că este vorba despre o depăşire din moment ce primăria unei anume localităţi a avut venituri din surse proprii şi a cheltuit banii în folosul comunităţii locale, pentru binele oamenilor care trăiesc acolo. Nu au fost bani de la guvern", a spus prefectul de Cluj.

În judeţul Cluj, în urma controalelor efectuate, nu s-a stabilit nicio depăşire a acestor cheltuieli la capitolul achiziţii. "La nicio primărie nu au fost excese la cheltuielile de protocol sau telefon. Accentuarea acestui subiect face parte, în opinia mea, din domeniul luptei politice. Nu guvernul face scandal, ci opoziţia", crede prefectul.

In Timiş nu se cunosc detalii
"Este o sumă globală, numai Finanţele ar putea şti detaliat. Consiliul Judeţean Timiş a făcut acea reducere de 20% din cheltuieli anul acesta", a afirmat preşedintele Consiliului Judeţean Timiş, Constantin Ostaficiuc.
La rândul său, prefectul de Timiş, Mircea Băcală, declară: "Detaliat, nu cunosc pe ce s-au cheltuit banii de către municipalitatea de pe Bega, pentru că şi eu am primit doar suma cumulată". Potrivit lui, din suma totală, peste 50% sunt cheltuielile primăriei Timişoara. Restul se împarte la celelalte 98 de comune şi oraşe din judeţ şi la Consiliul Judeţean Timiş.

Pe ce merg banii de bunuri şi servicii
Servicii de consultanţă, publicitate sau proiectare, precum şi pubele sau alte obiecte pe care municipalităţile le-au considerat necesare. Aceasta este destinaţia banilor prezentaţi în rapoarte la categoria "bunuri şi servicii", în perioada ianuarie-iulie 2010.

Spre exemplu, municipalitatea din Bucureşti a dat aproape 9 milioane lei, fără TVA, pe servicii de arhitectură, inginerie, proiectare şi consultanţă, potrivit anunţurilor de licitaţie făcute publice.

Primăria Suceava a plătit circa 800.000 lei pentru servicii de publicitate, iar la Bacău, consiliul judeţean a cheltuit 457.000 lei pe un raport privind analiza sistemului de servicii sociale din judeţ.

Pentru întreţinerea programului informatic, municipalitatea din Arad a încheiat un contract în valoare de peste 100.000 lei. Totodată, Consiliul Judeţean Dolj a alocat 2,2 milioane lei pentru proiectare tehnică pentru lucrări publice. Sumele menţionate nu conţin TVA.

Laptopuri şi aer condiţionat
Potrivit unui raport publicat în luna mai, în primele patru luni ale anului instituţiile guvernamentale şi companiile de stat au cheltuit pe bunuri şi servicii circa 124 milioane euro, sumă apropiată celei din întregul an 2009. Banii au fost plătiţi pentru achiziţia unor obiecte precum laptopuri, computere, maşini, telefoane mobile, aparate de aer condiţionat sau fotocopiatoare şi imprimante laser color. În lista destinaţiei sumelor se înscriu şi bunuri ca aparate de gătit, fotolii, perne, prosoape, aspiratoare, uscătoare pentru mâini sau perii de toaletă.

Ministerul Finanţelor, care face achiziţii şi pentru alte autorităţi, a cumpărat maşini şi motociclete, 5 şalupe fluviale de patrulare, computere personale, servere, camere web, binocluri, sisteme video de supraveghere şi electronice.


Ca de obicei, prefectul arunca pisica in ograda primariei...

Aceasta postare a fost editata de MHN: 08 septembrie 2010 - 21:58

0

#5 Useril este offline   dAImon 

  • Membru activ
  • Grup: Membru Gold
  • Postari: 3882
  • Inregistrat: 25 martie 08
  • Sexul:masculin
  • Locatia:Timisoara

Postat 08 septembrie 2010 - 19:41

Totuşi ar fi interesant de aflat şi un punct de vedere din partea Primăriei.
0

#6 Useril este offline   mircea_tm 

  • Membru autentic
  • PipPipPip
  • Grup: Members
  • Postari: 26
  • Inregistrat: 01 septembrie 10

Postat 10 septembrie 2010 - 11:24

Avem proiecte mari

Citeaza

Consiliul Judetean Timis a inceput procedurile de licitatie pentru trei mari proiecte care fac parte din Planul Integrat de Dezvoltare a Timisoarei. Astfel, saptamana viitoare s-ar putea anunta castigatorul acestor licitatii.

Pentru Centrul Multifunctional care va fi construit pe amplasamentul fostului Comisariat Militar, s-au inscris la licitatie nu mai putin de opt societati.

Celelalte doua licitatii au fost facute pentru Casa Dinu pentru persoanele cu nevoi speciale, dar si pentru construirea Parcului tehnologic si industrial de energii alternative care va fi construit la Covaci, acolo unde initial s-a dorit construirea deponeului ecologic. Si la aceste doua licitatii se va anunta castigatorul saptamana viitoare cel mai probabil . O alta licitatie a fost lansata pentru construirea Maternitatii de langa Spitalul Judetean.

De asemenea, discutiile sunt avansate cu reprezentantii Ministerului Transporturilor pentru construirea Centrului Intermodal de Transport Marfa. „Consiliul Judetean Timis si Consiliul Local Timisoara au fost de acord ca acest Centru sa fie la Remetea Mare. A doua varianta ar fi fost la Recas, insa decizia finala va apartine Ministerului Transporturilor care acorda si finantarea acestui proiect. Bineinteles, se va tine cont si de optiunea noastra”, a declarat Constantin Ostaficiuc, presedintele Consiliului Judetean Timis.

Acesta a vorbit si despre proiectul de reabilitare a cinci biserici monument istoric din judet. „Exista o oarecare finantare, studiile sunt finalizate, noi suntem doar parteneri cu Mitropolia”, a incheiat Ostaficiuc.


agenda
0

#7 Useril este offline   MHN 

  • Moderator
  • Grup: Moderatori
  • Postari: 5982
  • Inregistrat: 29 noiembrie 09
  • Sexul:masculin
  • Locatia:Timisoara
  • Interese:Infrastructura & Investitii

Postat 25 septembrie 2010 - 19:13

Peste 2.000 de timişeni au arătat că le pasă de curăţenia judeţului!

opiniatimisoarei.ro

Citeaza

Campania naţională de curăţenie „Let's do it, Romania!” a făcut din Timiş un judeţ curat în numai câteva ore. Peste 2.500 de voluntari timişeni au ieşit sâmbătă dimineaţa la adunat de gunoaie. La ora 8.30 parcarea Iulus Mall, unde s-a instalat punctul de înregistrare al echipei judeţene Timiş, se umpluse de grupuri de şcoli. Elevii din 5 licee şi 3 şcoli timişorene au fost transportaţi cu autobuzele RATT la Pădurea Verde. În alte cinci autocare au fost urcaţi voluntari care nu au avut transport şi au dorit să meargă pe teren. Numărul de voluntari prezenţi pe teren a fost dublu decât necesarul socotit pentru a curăţa mormanele cartate.

Comuna Şag a avut cei mai mulţi voluntari, la ora 11, erau 490 de voluntari, iar grupurile continuau să vină. La ora 12, erau deja adunaţi peste o mie de saci, comuna Şag fiind şi locul unde au fost repartizaţi grupurile de jandarmi, persoane private de libertate, companii, ONG, elevi şi simpli cetăţeni.

După Şag, Pădurea Verde este, de asemenea, o zonă frecventată de timişoreni. Aici au fost pe teren 540 de voluntari în zona Grădina Zoologică, aceştia, până la ora prânzului, au colectat 510 de saci de deşeuri, dintre care 114 au fost umpluţi cu peturi. În câteva zone s-a putut face colectare selectivă. În cealaltă zonă a Pădurii Verzi, dinspre Dumbrăviţa, au fost adunaţi 700 de saci, până la ora 12, de către 200 de voluntari. Numărătoarea sacilor colectaţi continuă.

În zona oraşului Lugoj, pe raza a două comune, o pădure, a cursului unui râu şi a drumurilor naţionale şi judeţene au fost adunaţi în câteva ore, 898 de saci de 450 de voluntari.

În Timiş, la campania naţională de curăţenie, "Let's do it, Romania!" au participat şi două echipe de voluntari care au curăţat canalul Bega, chiar de pe apă, din bărci. Cele două echipe de profesionişti ai sportului extrem, formate din 40 de voluntari ai firmelor Equillibrium şi Book Travel, au străbătut pe apă 10 km, între Podul Remetea Mare şi Podul Ghiroda, adunând până la ora 13, peste 20 saci. La Ciacova, o altă localitate din Timiş, s-au adunat în câteva ore 195 de saci, de către 280 de voluntari.

În Timiş, încă se lucrează. În 65 de localităţi muncesc peste 2500 de voluntari. La prânzului timişenii au numărat peste 3000 de saci.

Echipele de salubritate au ieşit deja pe teren şi adună sacii. Inspectorii Gărzii de Mediu, împreună cu Jandarmeria, sunt şi ei pe teren şi supraveghează activitatea. "Acţiunea de curăţenie se apropie de final. În câteva ore, Timişul a fost curăţat. Trebuie să-l şi păstrăm curat!", este mesajul transmis de organizatori.

0

#8 Useril este offline   cseh_17 

  • Moderator
  • Grup: Moderatori
  • Postari: 12614
  • Inregistrat: 18 martie 08
  • Sexul:masculin
  • Locatia:Bergisch-Gladbach / Köln

Postat 27 septembrie 2010 - 14:54

Sa stit ca aici chiar am ramas surprins placut de ceea ce am vazut. Am avut ocazia cu prilejul unei excursii sa vad chiar si cele mai ascunse zone ale judetultui, si afirm cu capul ridicat, ca si la Surduc, si la Zolt si la Beba Veche, si pe intre tronsonul Timisoara - Lugoj (chiar in fiecare localitate) se curata, si fie el elev sau profesor au pus mana.


Ceea ce este mai trist este faptul ca in unele localitati (Izvin) s-au strans cate 2 remoprci de gunoi...
0

#9 Useril este offline   MHN 

  • Moderator
  • Grup: Moderatori
  • Postari: 5982
  • Inregistrat: 29 noiembrie 09
  • Sexul:masculin
  • Locatia:Timisoara
  • Interese:Infrastructura & Investitii

Postat 27 septembrie 2010 - 15:12

Adica doar 2 remorci?!

Totusi, din unele surse, am aflat ca in Timis au fost peste 6000 de participanti la aceasta actiune !!!
0

#10 Useril este offline   MHN 

  • Moderator
  • Grup: Moderatori
  • Postari: 5982
  • Inregistrat: 29 noiembrie 09
  • Sexul:masculin
  • Locatia:Timisoara
  • Interese:Infrastructura & Investitii

Postat 06 octombrie 2010 - 01:01

Judeţul Timiş păşeşte spre civilizaţia apei

renasterea.ro

Citeaza

Utilizarea civilizată a apei, aşa cum este ea înţeleasă în ţările Uniunii Europene - adică apă curentă şi toaletă în casă - a făcut paşi importanţi în ultimii 20 de ani şi în judeţul Timiş. Dacă problema apei curente este rezolvată în proporţie de 60 la sută, de existenţa construcţiilor de lemn amplasate în fundul curţii nu vom scăpa cu prea multă uşurinţă, mai ales în mediul rural. Autorităţile locale se organizează şi fac demersuri pentru îndeplinirea obligaţiilor ce revin României, ca membră a UE: până în 2018, toate locallităţile trebuie să fie racordate la staţii de epurare şi sisteme de canalizare. Totuşi, nu lipsesc situaţiile în care locuitorii de la sate nu au, pur şi simplu, bani suficienţi ca să se racordeze la civilizaţie.

Anul trecut, aproape 55 la sută din populaţia României (11,7 milioane de persoane) a fost deservită de sistemul public de alimentare cu apă, potrivit datelor Institutului Naţional de Statistică. Regiunea Vest, care include şi judeţul Timiş, se situează pe locul al treilea, cu 59,9 la sută din locuitori. La canalizare se stă mult mai prost, construirea unor astfel de sisteme fiind mult mai costisitoare, comparativ cu reţelele de apă. Doar jumătate dintre români erau, tot anul trecut, racordaţi la sistemul de canalizare şi puţin peste 40 la sută la cele de epurare a apelor. În mediul urban, situaţia este mult mai bună decât în cel rural.

Asocieri şi accesări de fonduri europene

În judeţul Timiş, societatea Aquatim a devenit operator regional din luna februarie a acestui an, pentru 40 de localităţi. În acest mod, fondurile europene vor putea fi accesate mai uşor. Lucrurile s-au mişcat, totuşi, în ultimii 20 de ani, când alimentarea cu apă era asigurată în proporţie de circa 35 la sută, iar canalizarea, de doar doi la sută (numai în oraşe). La ora actuală, conform datelor consiliului judeţean, reţele de apă există în 60-65 la sută din cele 315 localităţi ale Timişului, iar canalizarea, în 7-8 la sută. Costurile pentru atingerea obiectivelor europene nu sunt mici: pentru o locallitate cu 500-1.000 de locuitori, alimentarea cu apă costă 1, 5 milioane de lei, iar sistemul de canalizare, cu tot cu staţie de epurare, ajunge la 5-6 milioane de lei. Dacă în anii 1996-1997, din fondurile venite de la guvern, se reuşea extinderea reţelelor de apă din Timiş în una sau două localităţi anual, în ultimii şase-şapte ani s-a ajuns la câte patru-cinci localităţi. Dacă nu venea criza, alimentarea cu apă a judeţului s-ar fi terminat în trei-patru ani. O situaţie actualizată a celor 315 localităţi timişene (oraşe şi sate) arată că 182 au reţele de apă (în alte 48 lucrările sunt începute) şi 24 au canalizare (plus lucrări începute în alte 23).

O ecuaţie simplă, dar costisitoare

La Făget, ecuaţia problemei apei este simplă, dar costisitoare: dacă oraşul propriu-zis are o reţea completă, dar învechită, a acestor utilităţi, şapte dintre cele nouă sate aparţinătoare sunt cu totul lipsite de astfel de facilităţi, iar Temereştiul şi Bichigiul sunt acoperite doar parţial. "Ne aşeptăm ca, în prima etapă, care se va derula între anii 2010 - 2013, să se investească şase milioane de euro în refacerea reţelelor existente de apă/canal şi a staţiei de epurare, precum şi în construirea unei noi staţii de filtrare. De asemenea, sperăm ca două dintre satele aparţinătoare să beneficieze şi ele de reţele noi, în vreme ce celelalte şapte să fie înzestrate cu reţele proprii în etapa a doua, dintre anii 2013 - 2018, când este planificată o investiţie de încă opt milioane de euro", arată alesul făgeţenilor, Marcel Avram.

Licitaţie la Lucareţ

"Chiar în această săptămână vom scoate la licitaţie lucrarea de introducere a apei curente în satul Lucareţ, reţeaua care urmează să fie construită aici măsurând 3,3 kilometri liniari - care se adaugă celor 3,7 din satul vecin Teş, în acelaşi proiect", declarau, în luna iulie a acestui an, edilii din Brestovăţ, precizând că jumătate din fondurile necesare au fost deja virate de principalul finanţator, care este Consiliul Judeţean Timiş, şi că şantierul se va finaliza până la sfârşitul anului, pentru a se redeschide în primăvara următoare la Teş.

Canalizare la Peciu Nou

Singura investiţie în infrastructură de care va beneficia, în acest an, comuna timişeană Peciu Nou este - conform viceprimarului localităţii, doamna Mihaela Pleşu-Vancu - lucrarea de canalizare, pentru care licitaţia a fost deja organizată. Investiţia va fi finanţată din fonduri guvernamentale, cu 3,9 milioane de lei (sumă care acoperă şi construirea unei staţii de epurare), va acoperi doar o parte a suprafeţei intravilane (lungimea totală a reţelei în construcţie fiind de doar patru kilometri liniari) şi va fi finalizată, dacă nu apar probleme neluate în calcul, spre începutul anului următor.

10,5 km de conducte

Aleşii locali nu fac nici un secret din faptul că toate aceste lucruri au putut fi realizate numai cu sprijinul Consiliului Judeţean Timiş, în acelaşi mod fiind abordate şi investiţiile aflate în derulare: modernizarea drumului Bara – Dobreşti (executat pe jumătate şi în grafic cu decontările, are o valoare totală de două milioane de lei) şi reţeaua de alimentare cu apă curentă a satelor Bara, Lăpuşnic şi Dobreşti, proiect care, finanţat din surse guvernamentale cu două milioane de lei, este finalizat în satele aparţinătoare (dar cu lucrările încă nedecontate), şi însumează 10,5 kilometri liniari de conducte.

La unii da, la alţii ba

La Cenei, autorităţile locale au încercat mai mult, inclusiv prin depunerea unui proiect pentru canalizare, numai că acesta a fost declarat nefinanţabil şi nu există speranţa că va fi găsită prea curând o altă sursă de fonduri. În schimb, la Curtea, lucrurile stau cu totul altfel. “În centrul de comună, sunt complet realizate atât reţeaua de apă, cât şi branşamentele către gospodării, iar în satul Coşava, lucrarea este executată până acum în proporţie de două treimi. Din motivele financiare arhicunoscute, şantierul este deocamdată suspendat, însă sunt convins că nu va mai trece mult timp şi va veni şi rândul satului Homojdia”, ne-a spus edilul-şef al comunei Curtea, Ioan Unguraş, adăugând că lucrurile au avansat şi în ceea ce priveşte canalizarea: 80 la sută din centrul de comună este deja realizat, la rând venind staţia de epurare.

Investiţii la Iecea Mare

Mai devreme sau mai târziu, sunt convinşi edilii din Iecea Mare, va trece însă şi această criză, aşa că preocuparea pentru investiţiile de infrastructură nu sunt deloc de prisos – pe ordinea de zi aflându-se în prezent găsirea unei surse de finanţare a canalizării localităţii, pentru care proiectul necesar a fost deja întocmit. Până atunci, edilii vor da startul, chiar în această săptămână, la lucrările de realizare a unui foraj cu adâncime de 200 de metri, a unei staţii de potabilizare a apei şi a uneia de pompare, cu legături de aducţiune între noul foraj şi cel existent. „Sperăm ca întreaga investiţie, care se cifrează la o valoare de 500 de mii de euro, să se finalizeze până în vara anului următor”, ne-a mai declarat primarul Ovidiu Codrescu, precizând că perimetrul ocupat de această instalaţie se întinde, cu tot cu zonele de protecţie, pe 1.800 de metri pătraţi. În schimb, s-a realizat o reţea de apă curentă în lungime de aproape 18 kilometri (acoperind 90 la sută din suprafaţă, în cea mai mare parte prin conducte moderne de plastic).

Economie de împrumut

Comuna Sânpetru Mare are o economie locală mai mult de împrumut. Pentru a demonstra că nu ne înşelăm câtuşi de puţin, gazdele ne informează că până şi reţeaua de apă-canalizare (cu totul absentă atât la Sânpetru, cât şi în satul aparţinător Igriş) va fi construită - când va fi - de către operatorul regional Aquatim.

Chevereşenii nu au bani nici de apă

Aproximativ 300 din totalul de 360 de familii rezidente în localitatea timişeană Chevereşu Mare nu îşi permit să îşi racordeze casele la reţeaua de apă curentă, introdusă recent. Primarul comunei, Marcel Muia, spune că a lăsat la latitudinea chevereşenilor alegerea materialelor, realizarea racordului, însă nici aşa nu s-au înregistrat mari modificări. "Am lăsat libertate deplină. Îşi pot procura materialele de unde vor, lucrarea o pot face cu cine li se pare mai convenabil, dar tot nu s-a simţit vreo schimbare. O singură cerinţă am avut, legată de tipul contoarelor de apă: să fie toate de acelaşi fel. Oamenii îmi spun însă că pur şi simplu nu au bani, nu îşi permit. Îşi plătesc impozitul pe teren, colectarea gunoiului şi aşa mai departe, iar apoi nu mai rămân cu aproape nimic. Foarte mulţi au pensii de agricultori, venituri de 100-200 de lei. E greu", ne-a declarat edilul din Chevereşu Mare. Potrivit calculelor acestuia, localnicii ar putea rezolva racordul la reţeaua de apă cu cel mult 4-500 de lei, în funcţie de timpul şi interesul investit în căutarea materialelor. Cei mai săraci dintre chevereşeni nu îşi doresc însă să reducă distanţa dintre traiul arhaic şi cel "european" prin introducerea apei curente în gospodării, tocmai pentru că asta ar însemna, pentru ei, doar o altă cheltuială în plus.

0

#11 Useril este offline   MHN 

  • Moderator
  • Grup: Moderatori
  • Postari: 5982
  • Inregistrat: 29 noiembrie 09
  • Sexul:masculin
  • Locatia:Timisoara
  • Interese:Infrastructura & Investitii

Postat 10 noiembrie 2010 - 17:54

Judetul Timis are cei mai multi angajati, dar nu si cel mai mare salariu

tion.ro

Citeaza

Salariul mediu net obţinut de angajaţii din Timiş este în creştere faţă de anul trecut şi se menţine peste media naţională. Chiar dacă la capitolul număr de persoane angajate Timișul este pe primul loc după Bucureşti, la capitolul salarii nete se situează pe locul şase.

Datele oficiale arată că 199.395 de persoane lucrau cu forme legale în Timiş, la sfârşitul lunii septembrie 2010. Aceasta reprezintă o scădere de 6,5% faţă de aceeași lună a anului trecut. Doar în Bucureşti au fost mai mulţi angajaţi.

Scăderea nu a fost prezentă şi la capitolul venituri. Cel puţin oficial, salariul mediu câştigat în Timiş a fost în septembrie de 1.348 de lei, ceea ce situează Timişul pe locul 6 în ţară. Pentru comparaţie, în septembrie 2009 acest indicator avea valoarea de 1.298 de lei. Atunci salariul mediu la nivel naţional era de 1.359 de lei, iar în acest an a scăzut la 1.340 de lei. Deci, în Timiş se câştigă mai bine decât media naţională. Slujbele sunt plătite mai bine în Bucureşti, Sibiu, Gorj şi Cluj. Aradul nu se găseşte în primele 10 judeţe din România în ceea ce priveşte venitul mediu net.

0

#12 Useril este offline   MHN 

  • Moderator
  • Grup: Moderatori
  • Postari: 5982
  • Inregistrat: 29 noiembrie 09
  • Sexul:masculin
  • Locatia:Timisoara
  • Interese:Infrastructura & Investitii

Postat 22 decembrie 2010 - 10:01

Judeţul Timiş, pe locul 22 în ţară la infrastructură

renasterea.ro

Citeaza

La Consiliul Judeţean Timiş s-a făcut ieri bilanţul anului 2010, un an "cu bune şi rele", în opinia preşedintelui instituţiei, Constantin Ostaficiuc. Pentru că economia judeţului s-a aflat, totuşi, în stare de funcţionare, administraţia judeţeană încheie anul cu o sumă din impozitul pe venit echivalentă cu cea planificată la începutul lui 2010.

"O mare parte din bani a fost dirijată către investiţii, pentru că este important ca într-un an de criză autoritatea locală să investească. Ca rezultat al investiţiilor am dorit să atragem şi alte surse de finanţare, din fonduri europene", a spus Ostaficiuc.

Dintre rezultatele investiţiilor finalizate în 2010, au fost menţionate corpul-anexă al Palatului Administrativ, cumpărarea clădirii Teatrului pentru copii şi tineret "Merlin", finalizarea Sălii baroce şi a Punctului muzeal "Traian Vuia". Drumurile judeţene au avut parte de 140 de kilometri de asfalt în anul care tocmai se încheie, iar Constantin Ostaficiuc este de părere că în acest domeniu s-au făcut serioase progrese faţă de 2008. Un alt punct pozitiv al anului 2010 a fost buna colaborare dintre preşedintele CJT şi cei doi vicepreşedinţi.

Cum dă bine la orice bilanţ, există şi nemulţumiri. Judeţul Timiş este abia pe locul 22 din ţară la infrastructură, iar pentru proiectul de drumuri care să facă legătura între judeţele Timiş, Arad şi Caraş-Severin nu s-a obţinut finanţarea suficient de rapid. "Poate n-am răspuns exact de fiecare dată la solicitări, nu am intrat într-un dialog mai bun cu cetăţenii", crede Ostaficiuc, dar bilanţul rămâne pozitiv, pentru 2011 principala preocupare urmând să fie tot investiţiile.

Pe listă figurează Centrul de afaceri, Casa "Dinu" şi Parcul tehnologic pentru energii alternative, care vor beneficia de fonduri europene. În aceeaşi ordine de idei, Master-planul pentru apă şi canalizare, un alt proiect din fonduri europene al judeţului Timiş, a ajuns la Bruxelles, valoarea sa totală fiind de 118 milioane de euro, din care se preconizează ca anul viitor să fie cheltuite peste 80 de milioane.

Un alt proiect de anvergură din judeţ, deponeul ecologic de deşeuri de la Ghizela, despre care autorităţile au susţinut tot anul că va fi terminat în toamnă, va putea fi utilizat abia anul viitor, în primăvară, la ora actuală, lucrările fiind stopate din cauza condiţiilor meteorologice.

0

#13 Useril este offline   cseh_17 

  • Moderator
  • Grup: Moderatori
  • Postari: 12614
  • Inregistrat: 18 martie 08
  • Sexul:masculin
  • Locatia:Bergisch-Gladbach / Köln

Postat 22 decembrie 2010 - 17:11

Aaaaa, locul 22 in TARA? :) :D

Cate judete avem? 41...
0

#14 Useril este offline   Florin.B RATT 

  • STPT Forum Admin
  • Grup: Admin
  • Postari: 29641
  • Inregistrat: 06 martie 08
  • Sexul:masculin
  • Locatia:RATT

Postat 22 decembrie 2010 - 17:30

Stai sa-si termine bucurestenii autostrazile pana la mare si pana la munte sau pasajele si autostrazile suspendate din capitala si dupa aceea ne arunca si noua un os... Bine ca se lauda ca au terminat "palatul administrativ", de parca asta ne ardea pe noi timisenii. :)
0

#15 Useril este offline   MHN 

  • Moderator
  • Grup: Moderatori
  • Postari: 5982
  • Inregistrat: 29 noiembrie 09
  • Sexul:masculin
  • Locatia:Timisoara
  • Interese:Infrastructura & Investitii

Postat 28 decembrie 2010 - 12:10

Nu cred ca ar trebui sa ne ascundem de fiecare data "impotenta" politica si administrativa a alesilor locali prin "aruncarea pisicii" in interesele bucurestenilor...
0

#16 Useril este offline   MHN 

  • Moderator
  • Grup: Moderatori
  • Postari: 5982
  • Inregistrat: 29 noiembrie 09
  • Sexul:masculin
  • Locatia:Timisoara
  • Interese:Infrastructura & Investitii

Postat 29 decembrie 2010 - 14:16

Cel mai întins judeţ al ţării are o situaţie rutieră ingrată

renasterea.ro

Citeaza

Dacă, în privinţa căilor ferate care străbat judeţul, realitatea nu mai corespunde de multă vreme cu statisticile glorioase în care Timişul se putea lăuda cu cea mai mare densitate feroviară din ţară (şi asta, din cauză că zeci şi zeci de kilometri de cale ferată, cu precădere cea cu ecartament îngust, a dispărut de pe amplasamentul său), cu arterele rutiere care străbat judeţul în lung şi-n lat, lucrurile sunt clare, cel puţin în ceea ce priveşte lungimea lor.

Cifra lor totală este de 2.901 kilometri, ceva mai puţin de o cincime dintre aceştia (mai exact, 533) având statut de drumuri naţionale. La aceştia urmează să se adauge, într-un viitor recensământ al arterelor rutiere, şi cei câteva zeci de kilometri ai centurilor sau – în cazul Timişoarei –, segmentelor de centuri rutiere ce ocolesc, deja, o serie de localităţi din judeţ, în vreme ce cei 38 de kilometri de autostradă dintre Timişoara şi Arad (nici cât să-ţi ambreiezi mai bine motorul) vor mai avea de aşteptat până să fie “luaţi la numărătoare”.

Resurse insuficiente, succese şi insuccese în proporţii egale
Fiind cel mai întins judeţ al ţării, ceea ce implică şi o reţea de drumuri publice de acelaşi ordin de mărime, Timişul a avut şi continuă să aibă o situaţie rutieră ingrată: oricât de bine ar sta cel mai vestic judeţ al ţării din punct de vedere economic (iar la acest capitol, a devenit vizibil cu ochiul liber că lucrurile sunt mai puţin vesele decât le-au prezentat “ai noştri”), resursele locale sunt mult mai mici decât necesarul: întregul capitol „transporturi” al bugetului Consiliului Judeţean Timiş nu ajunge nici la 60 de milioane de lei. Printre acestea din urmă se numără, din fericire, tronsonul timişean al E 70, cincinale de-a rândul refăcut sezon după sezon, doar pentru a-şi dezveli indecent gropile astupate de mântuială înainte de următoarea licitaţie, dar pe care acum (este adevărat, numai după chinurile unui şantier organizat parcă de Bulă) este, în sfârşit, o plăcere să rulezi. Acesta a beneficiat însă de avantajul de a face parte din coridorul IV paneuropean, drept pentru care presiunile pentru refacerea sa “la marea artă” n-au fost puţine – însă nu la fel se prezintă situaţia în ceea ce priveşte puzderia de drumuri judeţene şi comunale. De altfel, aşa cum arată bilanţul de sfârşit de an, din fondurile care i-au stat în acest an la dispoziţie, Direcţia de drumuri şi poduri Timiş a reuşit să întreţină, repare şi (în proporţie de numai 7 procente) să modernizeze din resurse proprii doar 143 de kilometri. Iar în ceea ce priveşte marile proiecte, succesele şi insuccesele anului 2010 se află, din motive de notorietate, într-un echilibru relativ: dacă centura ocolitoare a municipiuului Lugoj este unicat pe ţară în privinţa costurilor reduse şi a dării în folosinţă înainte de termen, centura Timişoarei şi, mai ales, microautostrada sunt de poveste în sensul negativ.

Lucrurile merg, totuşi, înainte
Cu toate acestea, chiar şi la acest capitol, situaţia drumurilor din judeţul Timiş a înregistrat – să nu uităm, într-un an de criză! – unele ameliorări. Graţie mai ales resurselor guvernamentale şi europene atrase, se află în derulare lucrări acoperind peste 260 de kilometri de artere rutiere: centura de ocolire a staţiunii Buziaş (o investiţie de 18,6 milioane de lei), reabilitarea unui tronson de aproape 30 kilometri ai DJ 592 Buziaş – Lugoj (cca. 20 milioane de lei, fonduri atrase prin programul operaţional regional), reabilitarea DJ 682, de la limita judeţului Arad, prin Periam, până la Sânnicolau Mare (15,7 milioane de lei), extinderea drumului Timişoara – Giroc sau refacerea ghinionistului pod de la Albina (80 milioane lei). În derulare, cu finalizare promisă în anul 2011, sunt şi drumurile DJ 591 Timişoara – Sânmihaiu Român – Cenei (187 milioane de lei), DJ 681 A Fârdea – Traian Vuia – Mănăştiur (101 milioane), DJ 588 A Gătaia – Roviniţa Mare (7,9 milioane) sau drumul turistic Valea lui Liman – Luncanii de Jos (4,5 milioane de lei) – în vreme ce DJ 692 Variaş – Periam – DN6, cu o lungime de aproape 20 de kilometri şi un deviz de 77 milioane de lei, a fost deja finalizat. În schimb, strategicul drum interjudeţean 572 Berzovia – Buziaş – Lipova (proiect de 93 de kilometri, estimat la 133 de milioane de lei) va intra în anul următor tot în stadiul de proiect în evaluare.

Administraţiile locale au, spre lauda lor, obsesia drumurilor
Autorităţile publice locale ale celor mai multe din comunele şi oraşele timişene au ajuns să fie, în cel mai bun sens, obsedate de problema drumurilor, conştientizând foarte bine că accesul rutier constituie una din cele trei–patru condiţii indispensabile ale dezvoltării locale viitoare. La sfârşitul acestui foarte dificil an, numeroase comune ale judeţului pot aşeza, sub linia de bilanţ, realizări de mare însemnătate locală şi chiar zonală: sunt deja asfaltate tronsoanele dintre localităţile Ştiuca şi Dragomireşti, respectiv, Ştiuca şi Oloşag, la fel stau toate drumurile de legătură dintre satele comunei Curtea (cu excepţia celui de 5,4 kilometri până la satul Coşava, pentru care se caută o sursă de finanţare), modernizarea drumului Bara – Dobreşti (cu o valoare totală de 2 milioane de lei), este executat pe jumătate şi în grafic cu decontările, asfaltarea DC 37 a făcut uşor accesibil satul Hodoni ş.a.m.d.

Viziunile de ansamblu câştigă teren
O altă „bilă albă” care poate fi acordată edililor locali din judeţ este faptul că tot mai mulţi dintre ei înţeleg problematica rutieră în ansamblu şi nu doar pe bucăţica din teritoriul pe care-l au în administrare. Aşa este cazul aleşilor din Cenad, care sunt preocupaţi ca, în localitatea care găzduieşte singurul punct de trecere a frontierei timişene către Ungaria, să asigure descongestionarea traficului pe DN 6, prin realizarea unui drum extravilan de 10,3 kilometri – banii, aproape un milion de euro, urmând să fie asiguraţi prin accesarea unui program european. Similar, în comuna Ştiuca, situată la celălalt capăt al tronsonului timişean al DN 6, aleşii locali fac demersuri insistente pentru finalizarea fostului drum comercial dintre Lugoj şi Reşiţa, prin Fârliug, care mai are nevoie de asfaltarea a doar doi kilometri – dar şi de realizarea unor lucrări mai ample de consolidare şi a trei podeţe. Şi primarul Ioan Simoc din comuna Pietroasa, deţinătoarea nedoritului titlu de cea mai săracă unitate administrativă a judeţului, priveşte modernizarea DJ 684B, care traversează comuna, ca o realizare integrabilă într-un proiect mai amplu: o prelungire a acestuia ar conecta încă izolata vale a râului Bega-Poieni şi învecinata Vale a lui Liman, dar şi cu satul Bătrâna din judeţul Hunedoara şi, prin aceasta, cu Ţara Haţegului – ceea ce, dincolo de aspectele practice imediate, ar contribui la o mai bună valorificare turistică a zonei.
...

0

#17 Useril este offline   Raoul94 

  • Membru Gold
  • Grup: Membru Gold
  • Postari: 2401
  • Inregistrat: 15 mai 10
  • Sexul:masculin
  • Locatia:Timisoara

Postat 06 februarie 2011 - 14:33

CJT vrea sa cumpere un elicopter de interventii. Vezi ce buget are Timisul si ce investitii vor sa mai faca autoritatile in 2011

Citeaza

Consilierii judeteni au discutii in comisii pentru a analiza cum sa imparta bugetul pentru anul 2011. Una dintre investitiile care apar in proiectul de buget este un elicopter pentru care CJ Timis este dispus sa plateasca 1,6 milioane lei.


Articol complet: OpiniaTM

Pe lista , nu apare nici un plan cu tramvaie noi sau ceva in genul .
0

#18 Useril este offline   mile 

  • Moderator
  • Grup: Moderatori
  • Postari: 10862
  • Inregistrat: 08 octombrie 08
  • Sexul:masculin
  • Locatia:Regiunea Banat
  • Interese:Navigatia pe Bega, tramvaie si firobuze

Postat 06 februarie 2011 - 17:06

Pai in articol este vorba de CJT adica de judet si nu CLT adica consiliul local care se va ocupa de tramvaie, daca... :coolspeak: ...
0

#19 Useril este offline   Chagall 

  • Moderator
  • Grup: Moderatori
  • Postari: 10283
  • Inregistrat: 18 martie 08
  • Sexul:nespecificat

Postat 06 februarie 2011 - 18:48

Un elicopter pentru Spitalul Judetean cu care sa se aduca cazurile grave de la locul accidentului in timp rapid, ar fi o investitie facuta cu cap.
0

#20 Useril este offline   MHN 

  • Moderator
  • Grup: Moderatori
  • Postari: 5982
  • Inregistrat: 29 noiembrie 09
  • Sexul:masculin
  • Locatia:Timisoara
  • Interese:Infrastructura & Investitii

Postat 31 martie 2011 - 03:34

tion.ro

Citeaza

Comisia Europeană a declanşat, miercuri, procedura de infringement pentru cinci zone din România, din cauza poluării atmosferice cauzate de pulberile în suspensie, avertizeaza reprezentanţii Gărzii Naţionale de Mediu. Printre zonele care au depăşit limitele maxime ale poluării se află şi Timişoara.
...

0

Arata acest topic


  • (2 Pagini)
  • +
  • 1
  • 2
  • Nu puteti crea un topic nou
  • Nu puteti replica pe acest topic

1 useri citesc topicul
0 membri, 1 vizitatori, 0 utilizatori anonimi