Vindecarea Sinagogii Maure din Timişoara
Georgeta Petrovici
Miercuri, 12 August 2009
Pe cât de banal sună, pe atât de impresionant arată- o dantelă de piatră pe care nimeni nu a mai iubit-o de multă vreme. Trec din copilărie pe lângă careul cu steaua lui David semănând mai degrabă a rozetă de catedrală gotică şi de fiecare dată rămâneam cu aceeaşi întrebare nerăspunsă: de ce nu se întâmplă nimic aici.
Nu vedeam rabinul intrând şi nici credincioşi cu kippa pe creştet ieşind. Singura dată când am participat la un Rosh Hashanah încă trăia bunul
rabin Ernst Neumann, însă ritualul s-a oficiat în anexa stabilimentului. De ani de zile însă firava comunitate mozaică nu se mai roagă în lăcaşul din cartierul Fabric.
Mai târziu am aflat. O ciupercă sinistră muşcă de decenii din zidăria ei şi o vrea dispărută. Din acelaşi motiv pe faţadă au fost puse pancarte care avertizează trecătorul că mai bine ocoleşte stabilimentul, în caz contrar riscând să fie rănit de vreo decoraţiune desprinsă.
„Oricând o bucată de zidărie riscă să se desprindă şi să cadă. Sau din lemnărie”, spune îngrijitorul.
Finanţată prin loteria publică
Sinagoga din Fabric este una neologă, inaugurată în anul 1899 şi cunoscută ca „Sinagoga Nouă”. Banii
pentru ridicarea sinagogii au fost strânşi de municipalitate, prin organizarea unei loterii publice, iar restul au provenit din donaţiile evreilor din zonă care-şi doreau propriul locaş de cult.
Lucrarea i-a fost încredinţată antreprenorului timişorean Josef Kremmer, după planurile arhitectului maghiar Lipót (Leopold) Baumhorn, cel mai important realizator de sinagogi de la începutul secolului XX, care a conceput, între altele şi sinagogile neologe din Braşov şi Seghedin.
Lăcaşul a primit şi o orgă, construită de faimosul meşter timişorean Wegenstein.
I se spune Sinagoga Maură
Sinagoga din cartierul timişorean Fabric a fost terminată în anul 1899. Sinagoga Maură debordează de elemente arhitectonice decorative ce îmbină, în proporţii atente, stilul mauro-bizantin cu cel al Renaşterii italiene. De la îmbinarea perfectă a elementelor neo-maure cu cele bizantine, cu elemente de inspiraţie arabic-hispanică, aceasta a primit apelativul de „Sinagoga Maură”.
Pe locul actualului edificiu a existat o sinagogă mai mică a comunităţii evreilor de rit ortodox, apoi de rit „statu quo ante” din Fabric, însă după 1879 sinagoga a devenit de rit neolog, iar noua clădire a fost proiectată conform tradiţiei marilor sinagogi neologe contemporane epocii, din Imperiului Austro-Ungar.
„Latura lungă este prevăzută cu patru ferestre geminate cu un arc în plin cintru decorativ deasupra acestora. Aceste ferestre sunt dispuse câte două de-o parte şi de alta a frontonului triunghiular sub care se află o rozasă cu motiv floral, precedată de o balustradă. Accesul în imobil se face pe latura scurtă prin trei spaţii monumentale, despărţite de două coloane şi care se termină prin arce în plin cintru. Pe aceeaşi latură, de-o parte şi de alta a portalului cu fronton se află câte o uşă mai mică prevăzută cu un fronton triunghiular. Coloane adosate marchează întreaga înălţime a clădirii. În partea superioară se află o cornişă puternic profilată deasupra căreia, la colţurile imobilului, sunt balustrade decorative. Acoperişul e dominat de cinci cupole dintre care cea centrală este prevăzută cu o rozasă”, arată criticul Ileana Pintilie.
A aparţinut "evreilor nobili"
Timp de mai bine de un secol şi jumătate, evreii din Fabric au venit să se roage în acest loc, unde, ca o noutate absolută în epocă, a fost instituit un cor israelit feminin, imediat după acceptarea unui rabin neolog ca profesor pentru tineri.
Sinagoga Maură a aparţinut de comunitatea evreilor spanioli din Fabric, care urmau ritul lor adus din Spania, considerându-se evrei nobili, mai presus de ceilalţi. În limba ebraică, evreii spanioli aveau cultul sefaradimilor, iar ortodocşii şi neologii cultul aschenazimilor, provenind din Germania sau din Galiţia.
Neologii aveau sediul în Cetate, unde este astăzi sediul Comunităţii Mozaice, şi deţineau sinagogă cea mare. Astăzi aceasta este şi ea închisă, tot din cauza degradării, iar evreii rămăşi se reunesc la sinagoga din Iosefin, singurul lor lăcaş de cult unde se mai oficiază serviciul religios.
Vindecarea
În premieră, o sinagogă lasă deoparte rolul religios şi devine sală de teatru.Teatrul Naţional din Timişoara are, din această primăvară, o nouă sală alternativă pentru spectacole.
Comunitatea Evreilor din Timişoara a cedat Teatrului Naţional din oraş Sinagoga Fabric, cu drept de folosinţă pe 35 de ani. De acum însă sinagoga din Fabric devine Sala 3, pentru artişti şi timişoreni.
„Acesta este un eveniment major pentru Naţionalul timişorean, care, după achiziţionarea cortului de spectacole, reuşeşte să facă un al doilea pas important în strategia sa de «cucerire teatrală» a unui public şi a unor spaţii exterioare centrului – catalizator de instituţii de cultură. Obţinerea de către teatru a acestui spaţiu înseamnă şi recuperarea culturală a unui monument arhitectonic, singura sa şansă de a fi salvat de la ruină, deşi de-a lungul timpului cercetători şi istorici ai artei au semnalat necesitatea intervenţiei de urgenţă asupra sa”, a declarat Adriana Hausvater, directoarea Teatrului Naţional Timişoara.
Sursa:
http://www.evz.ro/articole/detalii-articol...-din-Timisoara/
Ajutor
Nici u ma mira faptul ca fiind in mai 2009, abia daca s-au facut ceva lucrari. Dar sunt schele ridicate in jurul ei,, si asta e un lucru de "aplaudat".
Si sa speram ca si pe viitor vei avea cat mai mult "material" pentru poze noi!
