[MHN]

Citeaza

Citeaza

partia casa baraj valiug.

by saintchez

[MHN]

Parcul eolian Moldova Noua:

Citeaza

sursa implozia.ro (thanks udar)

[MHN]

Citeaza

[Chagall]

Animalele din clip reflecta cu adevarat starea orasului.
Cameramanul s-a cam chinuit un pic sa prinda cateva cadre mai de Doamne ajuta.

[Gygyman6]

Cel putin aflam ca mai sunt cablurile si liniile pentru tramvai... ceea ce e bine .

[Doppler]

Gygyman6, la 28 mai 2012 - 21:27, a spus:

Cel putin aflam ca mai sunt cablurile si liniile pentru tramvai... ceea ce e bine .

Unele cabluri au disparut dar altele (inca) au ramas...

20 mai 2012:

[MHN]

Citeaza

Festivalul de la Gărâna - preluat de unul dintre cei mai puternici producători de energie din Europa


Ediţia din acest an a evenimentului Gărâna Jazz Festival este susţinută de Grupul CEZ în România, care deţine în Caraş-Severin sistemul hidroenergetic de lângă Reşiţa, constând în patru microhidrocentrale şi amenajările hidro aferente, ne informează Angelica Barbu, responsabil PR regional al CEZ. Începând de joi, 12 iulie, şi până duminică, 15 iulie, iubitorii de jazz vor avea parte de concerte ale unor artişti de valoare şi notorietate internaţională

[...]

sursa

[MHN]

Citeaza

Topul celor mai mari angajatori din Caraş-Severin - cine a creat întreprinderi şi ce mai rezistă din industrializarea de dinainte de ’89

[...]

sursa

[Doppler]

Citeaza

Enel produce energie electrică eoliană în Banat


Reprezentanţii companiei au anunţat conectarea la reţea a unui parc eolian care conţine 21 de turbine. Acestea vor genera anual o cantitate mare de energie electrică, produsă exclusiv cu ajutorul vântului, fiind evitate astfel emisiile nocive pentru atmosferă.

Parcul care a devenit complet operaţional se află în Moldova Nouă şi cuprinde 21 de turbine ce vor genera anual aproximativ 130 de milioane de kilowaţi-oră. Folosirea energiei verzi asigură şi reducerea cantităţii de emisii în atmosferă, în acest caz de peste 70.000 de tone în fiecare an.

Potrivit companiei, investiţia din vestul ţării a fost posibilă în urma unui acord cu Export Credit Agency, care aparţine guvernului Danemarcei, fiind astfel acoperită o parte din finanţare.

adevarul

[MHN]

Citeaza

Diplomă de excelenţă în domeniul regenerării regionale

Registrul Urbaniştilor din România decernează afaceristului Ioan Popa distincţia pentru regenerarea regională prin iniţiative private pentru revitalizarea Banatului Montan, prin promovarea sportului de iarna, ca urmare a punerii în funcţiune a pîrtiei de schi Semenic -Văliug.
Regenerarea regională presupune revigorarea tuturor judeţelor componente. "Caraş-Severinul, ca parte semnificativă a acestui proiect, are oportunităţi imense pentru turismul sportiv şi cultural montan. În cadrul proiectului nostru de susţinere a principiilor regionalizării, în vara acestui an, am acordat Diploma de Excelenţă Festivalului de Jazz de la Gărîna, promotorului său d-lui Marius Giura, ca prim pas de promovare a zonei turistice Valiug-Gărîna-Semenic, ca un întreg", spune comunicatul semnat de arhitectul Radu Radoslav, reprezentantul Registrului Urbaniştilor din România pentru Regiunea de Dezvoltare Vest.

"Pe lîngă componenta culturală a zonei, un obiectiv principal al acestei strategii holistice este transformarea ei într-o destinaţie de schi internaţională de succes, prin punerea treptată în funcţiune a celor 3 pîrtii schiabile potenţiale şi anume: Văliug-Virful Gozna Semenic, Gărîna-Semenic şi Crivaia-Virfu Gozna. Telescaunul Casa Baraj, investiţie cheie a întregii operaţiuni, a fost montat în 2011 de către S.C. Casa Baraj S.R.L. în doar 2,5 luni, timp record avand in vedere că în paralel s-a montat şi prima instalaţie de înzăpezire artificială din zonă", mai spune Radu Radoslav.

[...]

sursa

[Florin.B RATT]

De la regenerarea asta li s-a tras blocarea drumurilor din zona, de revelion?

[Chagall]

Mai tineti minte stirea de mai jos postat de MHN in 14 ianuarie 2012?

ziuadevest.ro

Citeaza

Furnalul în care a fost produsă fonta Turnului Eiffel devine obiectiv turistic

Dacă toată lumea ştie cum arată şi unde este Turnul Eiffel, nu la fel stau lucrurile şi cu locul „naşterii” aceştuia. Puţini ştiu că mai multe elemente de rezistenţă din turnul parizian au fost produse într-un sat din judeţul Hunedoara.

Furnalul din satul Govăjdie, comuna Ghelari, a fost construit în urmă cu 200 de ani, dar şi-a trăit perioada de glorie la finele secolului XIX. Situat în apropierea zăcămintelor de fier din Munţii Poiana Ruscă, furnalul producea fontă de calitate, iar faima sa a ajuns până la Paris.

Deşi activitatea furnalului a încetat în primii ani ai secolului XX, vechea unitate de producţie e pe punctul de a fi readusă la viaţă. Nu pentru a topi din nou minereul adus din munţi, ci pentru a intra în circuitul turistic. Procesul de reabilitare va costa 1,5 milioane de euro şi va fi realizat cu ajutorul unui proiect cu finanţare nerambursabilă. Elaborat de Primăria comunei Ghelari, proiectul va fi finanţat prin Programul Operaţional Regional, după organizarea unei licitaţii publice de execuţie. De asemenea, pe lângă reabilitarea furnalului, proiectul mai prevede şi transformarea căminului cultural din Govăjdie într-un Muzeu al Fierului. Acesta va găzdui proiecţii tridimensionale cu imagini ale furnalului, din diferite perioade ale existenţei sale. Lângă Muzeul Fierului vor fi amplasate câteva case tradiţionale din Ţinutul Pădurenilor, iar turiştii vor fi aduşi din Hunedoara cu o replică a mocăniţei.

Proiectul a fost abandonat, iar intre timp, furnalul a fost vandut unui particular, care promitea sa-l reabiliteze

Citeaza

Proprietarul funicularului reşiţean presează, chipurile, autorităţile locale: „Îl cumpăraţi sau îl tai pentru fier vechi!”

Am folosit termenul „presează” în supratitlul acestui articol pentru că aşa au declarat reprezentanţii executivului local reşiţean, marţi, că simt. Este vorba de proprietarul actual al funicularului care traversează Reşiţa, construcţie pe care omul de afaceri reşiţean a cumpărat-o de la Combinatul TMK. De câţiva ani buni, se pune problema achziţionării acestui funicular – simbol industrial al oraşului – văzut drept nu numai un monument industrial, ci şi o oportunitate turistică. Numai că autorităţile locale, ezitante cum le ştim (şi ne referim aici inclusiv la perioada Liviu Spătaru, ca să nu se mai spună că doar actuala administraţie e criticată), au întârziat să ia o decizie. Omul de afaceri de care vorbim, ca orice om de afaceri, a intuit o oportunitate şi a achiziţionat în nume propriu funicularul, care, odată valorificat la fier vechi, i-ar aduce venituri impresionante. El a oferit, însă, cu bună intenţie, această oportunitate administraţiei locale şi e normal, până la urmă, să poată face ceva cu bunul cumpărat. Viceprimarul Ioan Crina afirma, marţi, că preţul cerut pentru funicular ar fi prea mare, iar consilierul Florin Ţurcaş (PP-DD) arăta, pe bună dreptate, că acum administraţia locală va trebui să cumpere mai scump ceea ce altădată putea achiziţiona mai ieftin. Sau, am putea spune, chiar fără bani, ci cu nişte compensări la plata obligaţiilor locale ale TMK. Primarul Mihai Stepanescu susţine că s-a căutat o soluţie de finanţare la Bruxelles, pentru punerea în valoare a funicularului, care ar fi putut fi atunci cumpărat cu 150.000 de euro. El spune că s-ar putea ajunge ca acest funicular să fie declarat de utilitate publică, pentru că este păcat să fie tăiat. În final, nu e foarte clar dacă administraţia locală vrea sau nu funicularul, după cum a spus şi viceprimarul Crina. Aşa că s-a propus, din nou, o comisie care să evalueze starea de lucruri şi chiar o dezbatere publică (?!). Ne întrebăm, însă, câtă răbdare va avea omul de afaceri reşiţean, proprietar al funicularului, pentru nesfârşitele ezitări ale administraţiei locale?

Sursa: Ziua de Vest

Tipic pentru Romania, nu-i asa?

[MHN]

Citeaza

Ezerișul nu vrea în zona metropolitană

Posibilitatea înființării unei zone metropolitane în jurul Reşiţei a dat naştere la o serie de confuzii printre edilii localităţilor, fiind înţelese greşit oportunităţile existente. Prin urmare, la sfârșitul săptămânii trecute, o delegaţie a Primăriei municipiului Reşiţa s-a deplasat în localităţile Ezeriş şi Soceni, pentru a informa în mod corect autorităţile locale cu privire la intenţia de a crea o zonă metropolitană. Primarul Reşiţei, Mihai Stepanescu, a dorit clarificarea zvonurilor nepotrivite şi exagerate care au apărut, privind modul de implicare a comunei Ezeriş în această asociere.

Mai exact, au fost emise ipoteze eronate, conform cărora aderarea la zona metropolitană presupune colectarea taxelor şi impozitelor locale de către Primăria Reşiţa şi că locuitorii vor fi nevoiţi să îşi modifice documentele deţinute. „Subliniem faptul că unităţile administrativ-teritoriale care vor constitui asociaţia sau care aderă ulterior la aceasta îşi păstrează integral toate drepturile şi obligaţiile conferite de Legea 215/2001 a administraţiei publice locale, cu modificările şi completările ulterioare”, explică Mihai Stepanescu. De asemenea, autorităţile deliberative şi executive de la nivelul fiecărei unităţi administrativ-teritoriale componente îşi păstrează autonomia locală, în condiţiile legii, şi pot depune proiecte în cadrul şi în afara asocierii. Municipalitatea reşiţeană menţionează că administraţia publică locală din Ezeriş este singura dintre cele 11 localităţi implicate care s-a opus asocierii, în condiţiile în care un astfel de proiect poate atrage mai uşor fonduri europene, utile şi pentru comunitatea din Ezeriş, pentru perioada 2014 – 2020, fiind vorba de bani europeni şi guvernamentali, nu de rambursat.

Un beneficiu major în acest sens pentru localitate îl reprezintă faptul că vechea conducere a Primăriei şi Consiliului Local Reşiţa a extins unele utilităţi până la Kilometrul 8, la ieşirea din municipiu spre cele două localităţi. Distanţa mică până la Ezeriş şi Soceni ajută cele două localităţi în dezvoltarea zonei, mai spune primarul Mihai Stepanescu. În condiţiile actuale, proiectele finanţate în urma realizării zonei metropolitane nu vor mai cuprinde şi comuna în cauză, aceasta urmând să atragă pe cont propriu bani pentru diverse investiţii necesare comunităţii.

sursa

[brioti]

Am trecut Duminica prin Resita si nu am mai vazut tramvaie...se schimba cumva linia cale sau?

[Florin.B RATT]

Cred ca au renuntat definitiv la ele.

[Gygyman6]

Cum au murit tramvaiele resitene

[brioti]

Gygyman6, la 16 iulie 2013 - 23:45, a spus:

Cum au murit tramvaiele resitene

mda ...trist

[MHN]

Garana Folk 2013


sursa

[MHN]

Citeaza

Reșița are una dintre cele mai moderne grădini zoologice din țară

Grădina Zoologică ”Prof. Ioan Crișan” din Reșița și-a deschis oficial porțile, miercuri, în prezența conducerii municipalității, a prefectului județului, a reprezentanților consiliului județean, precum și a mai multor directori din primăria reșițeană.

Lucrările de modernizare au început în 2011, iar acum, spaţiul destinat animalelor s-a mărit de la aproximativ două hectare, la 5,6 hectare şi respectă toate normele europene în domeniu. Banii pentru modernizarea lucrărilor au fost asiguraţi, în proporţie de 75%, de către Ministerul Mediului, în vreme ce un procent de 25% şi celelalte costuri în plus faţă de valoarea convenţiei sunt suportate din bugetul local. Vorbim de o sumă totală de peste 7,3 milioane de lei, din care ministerul de profil a asigurat peste 5 milioane și de o contribuție a consiliului local de peste 2, 4 milioane de lei.

Rezultatul? Una dintre cele mai moderne grădini zoologice din țară, prevăzută, în premieră, pentru această zonă, cu o clinică veterinară proprie, cu medic de specialitate, cu centru de carantină, clădire educațională, precum și un amfiteatru în aer liber, pentru elevi sau grupuri organizate. Au fost realizate 22 de adăposturi pentru animale, diverse cabine, un magazin de suveniruri, au fost extinse vestiarele, reamenajată bucătăria și sediul administrativ. Au fost împrejmuite adăposturi, realizat un lac pentru păsări de apă, cuști de tip clădire și îngrădiri speciale pentru animale periculoase, conducte de apă brută și potabilă, rețea de canalizare manajeră, pe 1.400 de metri liniari, ziduri de sprijin, hidranți, cișmele publice, parcare. Suprafața construită este de circa 2.500 metri pătrați.

Inițial, suprafața grădinii zoologice, aflată în pericol de închidere pentru că nu respecta normele europene, era de 1,4 ha, iar acum s-a extins la 5,6 ha, cu spații pentru animale la standarde europene. Există, în plus, un kinder zoo, precum și adăposturi pentru noi specii de animale cum sunt: zimbrul, jaguarul, sconcsul, emu, lama, mara și cerbul lopătar.

Grădina zoologică reșițeană a luat ființă în 1955, dar a fost inaugurată oficial abia în 1965.

[...]

sursa

[MHN]

zf.ro:

Citeaza

Noua fabrică de biciclete Decathlon de la Haţeg va angaja 950 de oameni

Compania NextCity, care asamblează zilnic 2.000 de biciclete la Reşiţa pentru grupul francez Decathlon, va începe anul viitor construcţia celei de-a doua fabrici din România în Haţeg, judeţul Hunedoara, urmând să angajeze 950 de oameni.
„Odată cu realizarea proiectului SportCity (din Haţeg, n.red.), NextCity SA rămâne într-un parteneriat strategic cu Decathlon şi, în egală măsură, deschide porţile unor noi parteneriate, atât din punct de vedere financiar, investi­ţio­nal cât şi al pieţei. Cele două unităţi de producţie vor face NextCity SA unul dintre cei mai importanţi fabricanţi euro­peni de biciclete, începând cu 2017“, spune Walter Fleck, manager formare & comunicare în cadrul companiei.

Până în prezent compania NextCity a investit 3 mil. euro în unitatea de asamblare din Reşita şi circa 1 mil. euro într-o linie de fabricare de jante de dimensiuni variabile, cu o capacitate de 800.000 de unităţi pe an. Aceasta din urmă este o investiţie realizată în 2014.

Fabrica actuală din Reşita a obţinut anul trecut afaceri de 21 mil. lei (plus 22% faţă de 2012) şi are 350 de salariaţi. Rezultatele financiare poziţionează unitatea de producţie din Reşita pe locul patru în topul celor mai importanţi producători de biciclete din România, după Mechrom Industry (parte a grupului italian Campagnolo), Madirom Prod (compania prin care Decathlon asamblează în România biciclete în parteneriat cu NextCity) şi Eurosport DHS.