STP Timișoara Forum: Perioada anilor 1899 - 1903 - STP Timișoara Forum

Salt la continut

Pagina 1 din 1
  • Nu puteti crea un topic nou
  • Acest topic e inchis

Perioada anilor 1899 - 1903

#1 Useril este offline   Visor 

  • Moderator
  • Grup: Moderatori
  • Postari: 8413
  • Inregistrat: 09 martie 08
  • Sexul:masculin
  • Locatia:Timisoara
  • Interese:STPT, Trenuri, Fotografia, Desenul, PC

Postat 31 octombrie 2016 - 18:05

Perioada anilor 1899 - 1903

> Introducerea tramvaiului electric
0

#2 Useril este offline   Visor 

  • Moderator
  • Grup: Moderatori
  • Postari: 8413
  • Inregistrat: 09 martie 08
  • Sexul:masculin
  • Locatia:Timisoara
  • Interese:STPT, Trenuri, Fotografia, Desenul, PC

Postat 31 octombrie 2016 - 18:09

Anul 1899

Din necesitatea extinderii liniilor de tramvai în cartierele mărginaşe care nu beneficia de acest mijloc de transport, precum cartierul Elisabetin, care a cerut tramvai de mulţi ani, fosta localitate fiind încoroporată în Timişoara încă din 1890. Asemenea situaţie se regăseşte în partea de nord a cartierului Fabric, odată cu introducerea Căii Ferate de Stat spre Lugoj şi construcţia Gării din Fabric, la peste 1 km distanţă de P-ţa Traian, din 1876, transportul în comun urcă pe treapta istorică a tramvaiului timişorean. În plus, populaţia oraşului aproape că s-a dublat faţă de anul introducerii tramvaiului - 1869 (populaţie de 32.725), în prezent fiind peste 59.000 cetăţeni.

Modernizarea transportului cu tramvaie în lume

Circulaţia existentă a tramvaielor cu cai fiind prea lentă în balanţă cu cerinţele călătorilor, în decursul anilor au fost făcute încercări de înlocuire a tracţiunii animale cu diferite sisteme de tracţiune mecanică. Tracţiunea cu abur a fost folosită prima dată la liniile de tramvai în anul 1859. Locomotivele utilizate la remorcarea vagoanelor de tramvai erau asemănătoare celor de pe reţelele feroviare, având însă dimensiuni mai mici. Tramvaiele cu gaz (petrol lampant) au avut o mică răspândire, fiind construite în perioada anilor 1892-1897, într-un număr redus de exemplare. Primul tramvai cu cablu a fost construit în perioada 1871-1872 în America în San Francisco, cablul montat într-un tunel subteran fiind acţionat iniţial de maşini fixe cu abur, apoi de motoare electrice.

Evenimentul cel mai important în dezvoltarea transportului orăşenesc a constituit aplicarea tracţiunii electrice. Academicianul rus Iacob a făcut o primă încercare de aplicare a electricităţii ca tracţiune pe un vapor pe fluviul Nera, la Petersburg. La 22 august 1880, la Petersburg, pentru prima dată în lume a pornit primul vagon, cu două etaje, pus în mişcare prin forţa electricităţii. Alimentarea se făcea printr-o a treia şină, aşezată tot pe pământ. Acest fapt constituia un permanent pericol pentru oamenii sau animalele care traversau aceste şine, recurgându-se la acumulatori incluşi în tramvaie. Din cauza costurilor mari de producere, de întreţinere şi a greutăţii mari a vagonului, acest sistem a fost repede abandonat. Deoarece şi captarea curentului dintr-un canal subteran producea mari dificultăţi în exploatare din cauza apei de ploaie, zăpezii, pământului, s-a revenit la soluţia folosită mai înainte cu contact aerian, aducându-se îmbunătăţiri sistemului de captare, adică prizei de curent. Captarea curentului se făcea printr-un conductor aerian izolat şi susţinut de stâlpi.

Primul tramvai electric din lume a fost introdus în circulaţie în Berlin, în anul 1881, pe un tronson de 2,5 km. A fost construit de inginerul german Ernest Werner von Siemens. Marile oraşe ale Ungariei de atunci au ales deja motorul electric încorporat în vagonul de tramvai: Budapesta din 1887, iar Viena din 1897. În alte oraşe maghiare provinciale, tramvaiul electric s-a introdus deja înaintea Timişoarei: Pozsony - în anul 1895, iar Miskolc, Szabadka şi Szombathely - în anul 1897. În Austria de atunci, cu excepţia capitalei, oraşul Baden s-a dotat cu tracţiune electrică la tramvai din 1894, Linz - din anul 1897, iar Graz - din 1898. În România, Bucureştiul a introdus tramvaiul electric înaintea Timişoarei, în anul 1894, pe o lungime de 5,5 km.

Anul 1881 - Berlin, primul tramvai electric
Imagine atasata: First_electric_tram-_Siemens_1881_in_Lichterfelde.jpg
0

#3 Useril este offline   Visor 

  • Moderator
  • Grup: Moderatori
  • Postari: 8413
  • Inregistrat: 09 martie 08
  • Sexul:masculin
  • Locatia:Timisoara
  • Interese:STPT, Trenuri, Fotografia, Desenul, PC

Postat 31 octombrie 2016 - 18:12

Modernizarea transportului cu tramvaie în Timişoara

În oraşul de pe Bega, lucrările de amploare care cuprindeau construirea de linii noi, precum şi asamblul construcţiei firelor electrice aeriene care trebuiau susţinute de stâlpi, ancore şi legăturile necesare, au început încă din luna iulie 1898, de la punctele finale spre Cetate. Datul în folosinţă a noului sistem de tracţiune a fost posbilă în luna iulie, deşi lucrările necesare erau terminate la începutul anului. Acest pas însemna o nouă eră în transportul cu tramvaiul, o nouă etapă spre modernizarea transportului timişorean, care ajută la dezvoltarea oraşului. De pe urma acestei îmbunătăţiri, avea de câştigat şi societatea, fiind o afacere rentabilă. Anul 1898 a reprezentat punctul de vârf al folosirii transportului cu cai, înregistrând 874.000 călători transportaţi, însă după electrificare, în primul an complet de tramvai electric, 1900, se vor înregistra 2.400.000 pasageri. Şi numărul salariaţilor a crescut acum, de la 39 la 233 persoane. Cetăţenii timişoreni de etnie nemţească supranumeau tramvaiul electric ca "Elektrische", "Tschanga" sau "Tranka".

În baza contractului din anul 1896 şi a actului de concesiune din 1897, societatea de tramvaie a primit acordul concesiunii de a transforma liniile sale pentru exploatare electrică şi de a construi noile linii ferate electrice:

- în Cetate: P-ţa Balaş - Str. Eminescu - P-ţa Libertăţii - Str. Alba Iulia - P-ţa Huniade;
- în Fabric: P-ţa Romanilor (P-ţa Coronini) - P-ţa Traian - Prinţul Turcesc - P-ţa Sarmisegetusa;
- în Fabric: P-ţa Traian - Podul Dacilor - P-ţa Badea Cârţan - Gara Fabrică;
- în Fabric: P-ţa Traian - Str. Ştefan cel Mare - Cimitir Buziaşului;
- în Iosefin: P-ţa Mocioni (P-ţa Axente Sever) - Bd. Regele Carol (Str. Bonnaz) - Bd. Gen. Dragalina (Str. I. C. Brătianu) - Gara Iosefin;
- în Iosefin: Bd. Regele Carol (Str. Bonnaz) - P-ţa Iosefin (P-ţa Scudier) - Str. Reşiţa (Str. General Foch) - Podul Muncii;
- în Iosefin: Bd. 16 Decembrie (Str. V. Stroescu), de la intersecţia cu Str. Iancu Văcărescu - P-ţa I. Maniu;
- în Elisabetin: P-ţa Maria - Str. Ghe. Doja - P-ţa Bălcescu - Str. Memorandului.

Reambularea tehnică a liniilor a avut loc în 30 iunie, când s-au făcut teste cu primele 10 vagoane motor electrice, dar nu s-a dat în folosinţă decât după eliminarea tuturor lipsurilor constatate de către comisie. Ziua de 27 iulie 1899 este marcată ca prima zi de circulaţie cu tramvaie electrice în Timişoara. Datorită acestui fapt, reţeaua s-a extins mult, înfiinţându-se mai multe trasee, pentru deservirea mai bună a oraşului. Pentru că acum există linie de tramvai către Gara Fabrică, transportul cu omnibuse, operat tot de către societatea de tramvaie pe traseul P-ţa Romanilor - Gara Fabric, a fost desfiinţat în Timişoara. Datorită introducerii vagoanelor de tramvai cu motor electric, vitezele de deplasare vor fi mărite, turele pe trasee micşorate, precum şi intervalele de circulaţie, astfel distanţa Fabric - Iosefin nu va mai fi realizată în 90 de minute. Porţiunile cele care vor fi circulate intens au fost dublate. Primele porţiuni cu linie dublă la reţeaua de tramvaie au fost: P-ţa Mocioni - Zidul Cetăţii (Poarta Petruvaradin) şi P-ţa Sf. Gheorghe - P-ţa Romanilor.

În cartierul Cetate, şinele cu firul electric au fost trasate prin altă parte, faţă de reţeaua cu cai. Noua linie trecea prin P-ţa Victoriei - P-ţa Libertăţii - P-ţa Sf. Gheorghe - Parcul Poporului. Tronsoanele liniei ferate ale tramvaiului cu cai abandonate erau:

- în Iosefin: Gara Iosefin - Str. I. Văcărescu - Bd. 16 Dec. 1989;
- în Cetate: P-ţa Huniade - Str. Tunarilor - P-ţa Balaş;
- în Fabric: P-ţa Romanilor - P-ţa A. Vlaicu - Str. Titu Maiorescu - Prinţul Turcesc, cu tot cu remiza din P-ţa A. Vlaicu.

Foto: STPT - reţeaua tramvaiului electric din 1899 până în 1923
Imagine atasata: Tranvaie Timisoara-page-034.jpg

Suprastructura a trebuit să fie construită după un nou sistem corespunzător cerinţelor de circulaţie, pentru a permite libera trecere, fără a împedica sau îngreuna circulaţia vehiculelor peste liniile de tramvai, pe bulevarde, străzi şi în pieţe. Acest sistem consta în aplicarea şinelor de oţel cu canal, de 33,6 kg/m liniar, cu macazurile si încrucişările corespunzătoare pentru străzile pavate cu piatră sau ceramică, elocarea acestora făcându-se cu piatră spartă. Şine Vignol de 20 kg/m liniar, aşezate pe traverse de stejar, elocate prin pietriş de râu sau de carieră, s-au amplasat pe străzile neconstruite, nepavate şi prin alei. Dimensiunile traverselor erau de 2,20 m lungime, 0,16 m lățimea superioară la traversele prevăzute cu plăci de suport și 0,14 m la celelalte, 0,20 m lățimea inferioară, 0,14 m grosimea.

Pentru scurgerea apei s-au construit de-a lungul liniei canale pardosite, iar pentru menținerea în stare uscată a stratului de pietriș de pe linii s-au aplicat tuburi de drenaj, puse în legătură cu canalizarea orașului. Golurile dintre șine și pavaj au fost umplute cu asfalt.

S-a construit din aprilie 1898 stabilimentul central electric, depoul tramvaielor pe locul de astăzi - curtea sediului STPT - la sud de Bd. Take Ionescu, iar depoul din P-ţa A. Vlaicu a fost abandonat, acesta existând nefuncţional şi în anul 1928, mai târziu demolat. Întregul stabiliment a fost terminat în 1899, când s-a şi mutat administraţia şi direcţiunea. Noua hală cuprindea 5 linii de garare cu o capacitate de 25 vagoane, prevăzut cu canale de revizie, lângă aceasta construindu-se şi sediul administrativ, atelierele de reparaţii şi magazia. Întregul depou a fost construit pe un teren liber, iniţial câmp deschis, acea zonă nefiind dezvoltată încă. Linia pentru accesul în depou a fost ramificată din linia III, în intersecţia Bd. T. Ionescu / Str. Dacilor, numită P-ţa Badea Cârţan.

Pentru producerea energiei electrice în scopul acţionării tramvaielor şi a utilajelor din atelierul de reparaţii, s-a construit o centrală termoelectrică, formată din 3 cazane de 750 cp şi 3 maşini cu aburi, cu toate accesoriile, un şopron pentru cărbuni, la care se ducea o linie de garaj, prevăzută în capăt cu un pod basculant de 15 t capacitate. Această uzină se cumpunea din clădirea cazanelor și, anexată acesteia, clădirea mașinilor. În clădirea cazanelor s-au instalat două cazane sistem ”Steinmuler”, având fiecare o suprafață de încălzire de 181,7 mp și o presiune de 10 atmosfere. În clădirea mașinilor s-au instalat două mașini cu abur, sistem ”Compound”, fiecare cu condensare, de 250 CP efectivi. Acestea erau cuplate direct cu două generatoare de curent continuu (dinamuri) cu bobine Compound”. Puterea dinamurilor era de 150 kW, la o tensiune de 550 V. Tabloul de distribuție din marmură conținea reostate, care serveau la reglarea generatoarelor, și întrerupătoare care conectau mașinile electrice la conductorii de alimentare.

Pentru a elimina efectele scurtcircuitelor din rețeaua exterioară se utilizau două întrerupătoare maximale, cu funcționare automată, reglate pentru o intensitate a curentului de 250 A. Unul dintre acestea deservea liniile din Fabrică, iar celălalt liniile din Iosefin. Mașinile unelte ale atelierului de reparații erau antrenate de un motor de curent continuu de 20 CP, care era alimentat din rețeaua de alimentare a tramvaiului.

În anul 1904 pe acest teren se va construi intreprinderea Indutria Lânii, producerea energiei electrice pentru tramvaie fiind asigurată de Uzina Electrică Comunală, odată cu trecerea tramvaiului în proprietatea oraşului. Pentru acestă centrală s-a început transportul de combustibil, pe liniile de tramvai, cu vagoanele căilor ferate M.A.V., pe relaţia Gara de Est - Dep. T. Ionescu (curtea sediului STPT). Acest transport se va efectua tot până în anul 1904, când municipalitatea oraşului va preia transportul cu tramvaie.

Traseul vagoanelor de marfă
Imagine atasata: 1899 b.jpg

Locul fostei conexiuni a șinelor de tramvai cu șinele Căilor Ferate la Gara Fabric
Imagine atasata: conexiune.pngImagine atasata: gara est.pngImagine atasata: gara est-1.png

Exploatarea electrică era aranjată inițial pentru linia aeriană sistem ”Dickinson”. Pentru reconducerea curentului s-au utilizat șine, ale căror capete erau legate la rosturi cu legături de șine din cupru. Ulterior condițiile de reconducere a curentului s-au îmbunătățit deoarece rosturile șinelor s-au sudat, electric sau aluminotermic. Pentru captarea curentului s-a utilizat troleul ”Dickinson”. Sârmele de lucru erau din cupru, cu diamentrul de 8 mm, și au fost întinse la o înălțime de 5,5 m deasupra liniei tramvaiului. Suspendarea sârmelor s-a făcut inițial pe stâlpi de lemn și stâlpi de țeavă de oțel ”Mannesmann”. Deoarece în scurt timp stâlpii de lemn au putrezit au trebuit să fie înlocuiți în primii ani, astfel încât în anul 1904, în afară de 7 stâlpi ”Mannesmann”, toți erau din profile ”U” sau corniere. Acolo unde nu era posibilă montarea de stâlpi, sârmele de lucru au fost suspendate de sârme de oțel dispuse transversal, fixate pe rozete de pereții clădirilor învecinate și prevăzute cu surdine pentru a atenua zgomotul produs de scripetele troleului.

Foto: STPT
Imagine atasata: Tranvaie Timisoara-page-069.jpg
0

#4 Useril este offline   Visor 

  • Moderator
  • Grup: Moderatori
  • Postari: 8413
  • Inregistrat: 09 martie 08
  • Sexul:masculin
  • Locatia:Timisoara
  • Interese:STPT, Trenuri, Fotografia, Desenul, PC

Postat 31 octombrie 2016 - 18:27

Schiţe ale reţelei de tramvai din data de 27 iulie 1899

Foto: Maximilian Dörrbecker
Imagine atasata: Straßenbahnnetz_Timișoara_1899.png
Legendă:
- roşu - linie dublă electrificată;
- portocaliu - linie simplă electrificată;
- verde - linie abandonată a tramvaiului cu cai;
- I-V - numerele traseelor.

Imagine atasata: 1899 b.jpg

Lista staţiilor finale ale celor 5 trasee noi înfiinţate se prezintă astfel:
- Linia I - P-ţa Sarmisegetusa - Gara Iosefin
- Linia II - Calea Buziaşului - Agenția Erste Donau-Dampfschiffahrts-Gesellschaft (agenție a Primei Companii cu nave cu aburi de pe Dunăre)
- Linia III - P-ţa Traian - Gara Fabrică
- Linia IV - Str. Doja - Str. Coroana de Oţel
- Linia V - P-ţa Axente Sever - Str. Vasilie Stroescu

Bineînţeles, pe panourile exterioare laterale ale tramvaielor, traseul se prezenta în limba maghiară:
- Linia I - Malom tér - Belváros - Józsefvárosi Indóház
- Linia II - Buziási út – Belváros – Dunagőzhajózási ügynökség
- Linia III - Kossuth tér - Gyárvárosi Indóház
- Linia IV - Hunyadi út - Király utcza
- Linia V - Küttl tér - Temető utcza

Reţeaua s-a expandat de la 6,05 km (6,636 km cu tot cu linii de depou) la 10,315 km, de la două trasee radiale s-a ajuns acum la 5 trasee, din care două linii dispuse diametral si trei radial. Faţă de perioada tramvaiului cu cai, când cele două trasee nu au purtat nicio diferenţiere, în ceea ce priveşte purtarea unor indicative sau numere pentru deosebirea acestora, acum celor 5 trasee electrificate sunt atribuite literele (care reprezintă cifre romane): I, II, III, IV, V. Cifrele romane ale liniilor erau folosite doar pentru uz intern. Pentru public, au fost amplasate pe acoperişul vagoanelor panouri mari înscrise cu capetele ori ruta traseelor. De asemenea, tramvaiele aveau montate un simbol circular de culoare albă, tăiată de o bară oblică colorată pentru fiecare linie în parte. Fiecare traseu având propria culoare, oamenilor analfabeţi, cât şi minoritarilor care nu cunoşteau limba maghiară, le erau uşor distincţia rutelor.

Punctele importante străbătute de aceste linii, precum şi lungimea lor:
- Linia I - P-ţa Sarmisegetusa - P-ţa Traian - P-ţa Libertăţii - P-ţa Victoriei - P-ţa Maria - P-ţa Mocioni - Gara Iosefin, în lungime de 5,159 km;
- Linia II - Banatim - P-ţa Traian - P-ţa Libertăţii - P-ţa Victoriei - P-ţa Maria - P-ţa Mocioni - P-ţa Iosefin - Malul Begăi, capăt Podul Muncii / Bd. I. Maniu / Spl. T. Vladimirescu, în lungime de 5,2 km;
- Linia III - P-ţa Traian - P-ţa Badea Cârţan - Gara Fabric, în lungime de 1,1 km;
- Linia IV - P-ţa Maria - P-ţa Bălcescu - Str. Memorandului, cu lungimea de 1,288 km;
- Linia V - P-ţa Mocioni - P-ţa I. Maniu, lungime de 0,979 km.

Nu s-a mai efectuat porţiunea de 250 m de pe malul Begăi pe Spl. T. Vladimirescu, cuprinsă între Str. Reşiţa şi Str. Mangalia, până la portul Bega, deşi era cuprinsă în plan.

Din cauza a două tronsoane care se aflau încă în construcţie în prima zi de tramvaie electrice, porţiunea liniei I dintre P-ţa Traian - Str. I. Mihalache - P-ţa Sarmisegetusa din Fabric şi porţiunea liniei II din Str. Reşiţa dintre Bd. Regele Carol - Spl. T. Vladimirescu, aceste două trasee din primele zile erau:

- Linia I - Piața Traian – Gara Iosefin
- Linia II - Banatim – Bd. Regele Carol I

Lucrările aflate în construcţie au fost terminate peste câteva zile, astfel că reţeaua de tramvai a putut fi folosită în întregime, conform contractului. Linia cale de tramvai, atât cea simplă cât și cea dublă, a fost amplasată lângă bordura străzilor, pentru siguranța călătorilor care urcau și coborau din vagoane. Un dezavantaj prezentau străzile pe care circulau celelalte vehicule (căruțe, diligențe etc.) ce conțineau linia simplă, doar pe o parte a străzii, ceea ce însemna că tramvaiul circula în sens opus într-o direcție, necesitând eliberarea liniei la apropierea vagoanelor. La momentul electrificării, pe străzile de astăzi, șinele erau aranjate astfel:

- Strada Alba Iulia / Strada Victor Vlad Delamarina – Hotel Continental - linie simplă cu canal - amplasare pe partea stângă dinspre centru;
- Hotel Continental – Baia Neptun - linie dublă Vignol - amplasare pe partea dreaptă dinspre centru;
- Baia Neptun – Piața Romanilor - linie dublă cu canal - amplasare în lateral în ambele sensuri;
- Piața Romanilor – Piața Traian - linie simplă cu canal - amplasare în axul străzii;
- Piața Traian – Piața Badea Cârțan - linie simplă cu canal - amplasare pe dreapta dinspre centru;
- Piața Badea Cârțan – Gara de Est - linie simplă Vignol - amplasare pe dreapta dinspre centru;
- Piața Traian – Parcul Uzinei - linie simplă cu canal - amplasare pe stânga dinspre centru;
- Piața Traian – Piața Aurel Vlaicu - linie simplă cu canal - amplasare în axul străzii;
- Piața Aurel Vlaicu – Banatim - linie simplă cu canal - amplasare pe stânga dinspre centru;
- Strada Alba Iulia / Strada Victor Vlad Delamarina – Operă - linie simplă cu canal - amplasare pe stânga dinspre centru;
- Operă – Catedrala Mitropolitană - linie dublă Vignol - amplasare pe stânga dinspre centru;
- Catedrala Mitropolitană – Piața Alexandru Mocioni - linie dublă cu canal - amplasare în lateral în ambele sensuri;
- Piața Maria – Piața Nicolae Bălcescu - linie simplă cu canal - amplasare pe dreapta dinspre centru;
- Piața Nicolae Bălcescu – Strada Independentiei / Strada Memorandului - linie simplă Vignol - amplasare pe dreapta dinspre centru;
- Piața Alexandru Mocioni – Piața Iuliu Maniu - linie simplă Vignol - amplasare pe dreapta dinspre centru;
- Piața Alexandru Mocioni – Bulevardul Regele Carol I / Strada Iancu Văcărescu - - linie simplă Vignol - amplasare pe dreapta dinspre centru;
- Bulevardul Regele Carol I / Strada Iancu Văcărescu – Splaiul Tudor Vladimirescu / Strada Mangalia - linie simplă cu canal - amplasare pe dreapta dinspre centru;
- Bulevardul Regele Carol I / Bulevardul Iuliu Maniu – Splaiul Tudor Vladimirescu / Bulevardul Iuliu Maniu - linie simplă cu canal - amplasare pe stânga dinspre centru;
- Bulevardul Regele Carol I / Strada General Ion Dragalina – Gara Iosefin - linie simplă Vignol - amplasare pe stânga dinspre centru.

Odată cu începerea lucrărilor infrastructurii de tramvai, municipalitatea a adaptat Podul Ștefan cel Mare la noile condiții de circulație a vagoanelor, extinzându-l în 1899 de la 5 la 7 arce. De asemenea, structura Podului Traian a trebuit întărită, pentru traversarea în deplină siguranță a vagoanelor electrice ce aveau greutatea mai mare față de cele cu cai, societatea de tramvaie participând cu un sfert din costurile necesare lucrărilor acestui pod.
0

#5 Useril este offline   Visor 

  • Moderator
  • Grup: Moderatori
  • Postari: 8413
  • Inregistrat: 09 martie 08
  • Sexul:masculin
  • Locatia:Timisoara
  • Interese:STPT, Trenuri, Fotografia, Desenul, PC

Postat 31 octombrie 2016 - 18:33

Imagini de pe reţeaua de tramvaie

Cartier Iosefin

Gara Iosefin – linia I
Imagine atasata: Frontal 1a.jpgImagine atasata: Frontal 3.jpg
Imagine atasata: Frontal 24.jpgImagine atasata: Frontal 25.jpg

Bd. Gen. Dragalina (Uri utca) - linia I
Imagine atasata: Frontal 29.jpgImagine atasata: Frontal 28.jpg

Podul Ştefan cel Mare din Bd. Gen. Dragalina (Str. Uri) şi Palatul Ancora - linia I
Imagine atasata: Palais Anker 4.jpgImagine atasata: Palais Anker 14.jpg

Bd. Gen. Dragalina (Bonnaz utca) – linia I
Imagine atasata: Bonnaz utca.jpg
0

#6 Useril este offline   Visor 

  • Moderator
  • Grup: Moderatori
  • Postari: 8413
  • Inregistrat: 09 martie 08
  • Sexul:masculin
  • Locatia:Timisoara
  • Interese:STPT, Trenuri, Fotografia, Desenul, PC

Postat 31 octombrie 2016 - 18:40

P-ţa Iosefin (Scudier tér) - linia II
Imagine atasata: Piata Iosefin 16a.jpg

Intersecţia Bd. Regele Carol / Gen. Dragalina (Str. Bonnaz) - liniile I, II
Imagine atasata: Sparkasse 8.jpgImagine atasata: Sparkasse 22.jpgImagine atasata: Eckhaus 2.jpg

P-ţa Mocioni (Küttl tér) - liniile I, II, V
Imagine atasata: Hunyady utca Süd 1.jpg

P-ţa Mocioni (Küttl tér) – linia V
Imagine atasata: Hunyady utca Nord 3.jpgImagine atasata: Zinspalais 18.jpg

Bd. 16 Decembrie (Hunyady utca), între P-ţa Mocioni şi P-ţa Maria - liniile I, II
Imagine atasata: Kasino 6.jpgImagine atasata: Kasino 14.jpg
Imagine atasata: Kirche 10.jpgImagine atasata: Kirche 11.jpg
0

#7 Useril este offline   Visor 

  • Moderator
  • Grup: Moderatori
  • Postari: 8413
  • Inregistrat: 09 martie 08
  • Sexul:masculin
  • Locatia:Timisoara
  • Interese:STPT, Trenuri, Fotografia, Desenul, PC

Postat 31 octombrie 2016 - 18:49

P-ţa Maria - liniile I, II, IV
Imagine atasata: Kirche 2.jpgImagine atasata: Kirche 17.jpg
Imagine atasata: Kreuzung 1.jpgImagine atasata: Kreuzung 2.jpg

Bd. 16 Decembrie (Hunyady utca), între P-ţa Maria şi Podul Traian - liniile I, II
Imagine atasata: Kirche 14.jpgImagine atasata: Regulierung 5.jpg
Imagine atasata: Regulierung 14.jpgImagine atasata: Regulierung 15.jpg

Podul Traian - liniile I, II
Imagine atasata: Alte Brücke 2.jpgImagine atasata: Alte Brücke 3.jpgImagine atasata: Alte Brücke 6a nachkoloriert.jpg

Bd. 16 Decembrie (Hunyady utca / Schager Straße), între P-ţa Mocioni şi Str. Brâncoveanu - linia V
Imagine atasata: Schager Straße, Blickrichtung Küttl-Platz 2.JPGImagine atasata: Schager Straße, Blickrichtung Küttl-Platz 3b.jpgImagine atasata: Schager Straße, Blickrichtung Küttl-Platz 3c.jpg
Imagine atasata: Zinspalais 16.jpgImagine atasata: Zinspalais 17.jpg

Bd. 16 Decembrie, intersecţie cu Str. Brâncoveanu - linia V
Imagine atasata: Klosterkirche 1.jpgImagine atasata: Klosterkirche 2.jpg

Bd. 16 Decembrie (Hunyady utca / Schager Straße), între P-ţa Mocioni şi P-ţa I. Maniu - linia V
Imagine atasata: Schager Straße, Blickrichtung Küttl-Platz 4.jpg

Bd. 16 Decembrie 1989 (Hunyady utca), în faţa Cazarmei Pompierilor - linia V
Imagine atasata: Feuerwehr 2.jpgImagine atasata: Feuerwehr 3.jpg
0

#8 Useril este offline   Visor 

  • Moderator
  • Grup: Moderatori
  • Postari: 8413
  • Inregistrat: 09 martie 08
  • Sexul:masculin
  • Locatia:Timisoara
  • Interese:STPT, Trenuri, Fotografia, Desenul, PC

Postat 31 octombrie 2016 - 18:57

Cartier Elisabetin

Str. Ghe. Doja (Dosza utca) - linia IV
Imagine atasata: Dozsa utca 7 -Maria.jpgImagine atasata: Bahnübergang 4.jpg

P-ţa Bălcescu - linia IV
Imagine atasata: Dozsa utca 5.jpg

Cartier Cetate

Teatrul Naţional - liniile I, II
Imagine atasata: 1899 1.jpgImagine atasata: 1899 3.jpg
Imagine atasata: 1899 4.jpgImagine atasata: 1899 15.jpg

Str. Alba Iulia - liniile I, II
Imagine atasata: Strada Alba Iulia 1a.jpgImagine atasata: Strada Alba Iulia 2.jpg

P-ţa Libertăţii - liniile I, II
Imagine atasata: Diagonale vor 1906 1.jpgImagine atasata: Diagonale vor 1906 2.jpgImagine atasata: Diagonale vor 1906 3a.jpg
Imagine atasata: Diagonale vor 1906 4.jpgImagine atasata: Diagonale vor 1906 5.jpg
0

#9 Useril este offline   Visor 

  • Moderator
  • Grup: Moderatori
  • Postari: 8413
  • Inregistrat: 09 martie 08
  • Sexul:masculin
  • Locatia:Timisoara
  • Interese:STPT, Trenuri, Fotografia, Desenul, PC

Postat 31 octombrie 2016 - 19:02

P-ţa Sf. Gheorghe (Szent György tér) - liniile I, II
Imagine atasata: Kirche 1900.jpgImagine atasata: Nordseite 1.jpgImagine atasata: Ostseite 3.jpg
Imagine atasata: Ostseite 4.jpgImagine atasata: Ostseite 8.jpgImagine atasata: Ostseite 9b.jpg
Imagine atasata: Ostseite 12.jpgImagine atasata: Sparkasse 12.jpgImagine atasata: Sparkasse 22.jpg

P-ţa Balaş (Balázs tér) - liniile I, II
Imagine atasata: Bulevardul Regina Maria 5.jpgImagine atasata: Bulevardul Regina Maria 13.jpg
Imagine atasata: Bulevardul Regina Maria 14.jpgImagine atasata: 13.PNG

Şcoala de Fete, Str. Ludwig van Beethoven - liniile I, II
Imagine atasata: Sylva 9.jpg
0

#10 Useril este offline   Visor 

  • Moderator
  • Grup: Moderatori
  • Postari: 8413
  • Inregistrat: 09 martie 08
  • Sexul:masculin
  • Locatia:Timisoara
  • Interese:STPT, Trenuri, Fotografia, Desenul, PC

Postat 31 octombrie 2016 - 19:14

Cartier Fabric

Parcul Poporului, Str. 3 August 1919 (Liget utca) - liniile I, II
Imagine atasata: Liget 2.jpgImagine atasata: Liget 3.jpgImagine atasata: Liget 4.jpg
Imagine atasata: Liget 5.jpgImagine atasata: Liget 10.jpg
Imagine atasata: Liget 15.jpgImagine atasata: Synagoge 2.jpg

Str. 3 August 1919 (Andrassy utca) - liniile I, II
Imagine atasata: Andrassy 1.jpgImagine atasata: Andrassy 2.jpgImagine atasata: Andrassy 7.jpg
Imagine atasata: Andrassy 8.jpgImagine atasata: Andrassy 10.jpg

P-ţa Romanilor (Coronini tér) - liniile I, II
Imagine atasata: Platz 5.jpgImagine atasata: Platz 8.jpg
0

#11 Useril este offline   Visor 

  • Moderator
  • Grup: Moderatori
  • Postari: 8413
  • Inregistrat: 09 martie 08
  • Sexul:masculin
  • Locatia:Timisoara
  • Interese:STPT, Trenuri, Fotografia, Desenul, PC

Postat 31 octombrie 2016 - 19:37

P-ţa Traian, Str. Ion Mihalache - linia I
Imagine atasata: Griechisch-orthodoxe Kirche 1.jpgImagine atasata: Griechisch-orthodoxe Kirche 16.JPGImagine atasata: Griechisch-orthodoxe Kirche 23.jpg
Imagine atasata: Griechisch-orthodoxe Kirche 24.jpgImagine atasata: Timișoara,_Strada_Ion_Mihalache.jpg

Str. Ştefan cel Mare (Fö utca) - linia II
Imagine atasata: Fö utca - Nägele-palota.jpgImagine atasata: Fö utca - Schwarzer Bär 2.jpgImagine atasata: Timișoara,_Strada_Ștefan_cel_Mare.jpgImagine atasata: Außenansicht Strada Stefan cel Mare.jpg
Imagine atasata: Gyarudvar_utca.jpgImagine atasata: Strada Stefan cel Mare - ehemalige Kirche am Piata Vlaicu.jpgImagine atasata: Strada Stefan cel Mare - Ecke Strada Stefan Octavian Iosif.jpg

Fabrica Turul / Banatim - linia II
Imagine atasata: Turul 4.jpgImagine atasata: Turul 10.jpg

Str. Dacilor (Fö utca) - linia III
Imagine atasata: Palatul Mercur 2.jpgImagine atasata: Palatul Mercur 1.jpgImagine atasata: Palatul Mercur 3.jpg

Pod peste fostul canal al morii în Str. Dacilor - linia III
Imagine atasata: Heuplatz Mühlenkanal 1a.jpg

Str. M. Kogălniceanu (Vasuti utca), Fabrica de Ciorapi - linia III
Imagine atasata: fabrica de ciorapi.jpg
0

#12 Useril este offline   Visor 

  • Moderator
  • Grup: Moderatori
  • Postari: 8413
  • Inregistrat: 09 martie 08
  • Sexul:masculin
  • Locatia:Timisoara
  • Interese:STPT, Trenuri, Fotografia, Desenul, PC

Postat 31 octombrie 2016 - 19:41

Parcul de tramvaie

În urma contractului referitor la introducerea tramvaiului electric, încheiat între societatea TVVV Rt. şi antreprenorii "Societatea Unită de Electricitate Budapesta - Viena" şi "Societatea de Electricitate Felix Singer & Comp. Berlin", aceştia erau obligaţi să pună la dispoziţie 17 vagoane motor şi 10 vagoane remorci, pentru asigurarea bunului mers la cele cinci trasee noi electrificate. Cele două firme străine au furnizat în anul 1899 vagoanele motor cu nr. 1 - 17, de tip A, prin Fabrica de Vagoane "Weitzer Johann" Arad (Weitzer János Gép,- Waggongyár és Vasöntöde). Acestea reprezintau prima generaţie de tramvaie electrice din Timişoara.

Vagon motor tip A
Imagine atasata: Sankt-Georgs-Platz.png

Conform contractului, ca vagoane remorci s-au folosit 10 dintre vagoanele tramvaiului cu cai, care au fost modificate pentru a putea fi trase de tramvaiele electrice. Li s-au întărit trucurile, li s-au aplicat tampoanele necesare şi au primit nr. de identificare de la 1 la 10. De asemenea, iluminaţia interioară prin lămpi cu petrol a fost schimbată cu lămpi incandescente, mai târziu prin becuri electrice. Restul de 11 vagoane cu cai au fost scoase din circulaţie şi casate. Acestea circulau după trebuinţă, la orele de vârf, fiind cuplate cu câte unul din cele 17 vagoane motor tip A şi folosite pe liniile I şi II. În afara orelor de vârf, erau depozitate în P-ţa Sf. Gheorghe. Din cele 7 vagoane lowry existente, 4 buc. au fost casate odată cu electrificarea, 2 buc. fiind folosite la transportul intern pentru diferite scopuri ori lucrări, iar unul a fost transformat în vagon turn, pentru montarea liniei aeriene şi pentru diferite intervenţii la cablurile aeriene. Celelalte două vagoane de transport bagaje, vagonul truc pentru transport marfă, precum şi cele 5 vagoane mici trase de cai au fost toate casate.

Vagoane remorci depozitate pe linia moartă în P-ţa Sf. Gheorghe
Imagine atasata: Sankt_Georgs-Platz.jpg

Dacă la vagoanele trase de cai în perioada 1869-1899 nu sunt date despre schema de culoare a vagoanelor, odată cu vagoanele electrice societatea a introdus o schemă de culori în alb și roșu. Cu roșu au fost vopsite panourile de la extremitățile platformelor, între marginea de jos a ferestrelor conducătorului și platforma cutiei vagonului. Pe laterală, culoarea roșie se afla pe jumătatea superioară a suprafeței dintre ferestre și șasiu. Culoarea albă se afla la aceeași laterală, dar în partea inferioară, dedesubt de culoarea roșie. Tot cu alb s-a vopsit suprafața unde se aflau ferestrele. Această schemă de vopsire a fost adoptată atât de noile vagoane motor cât și de remorcile provenite de la vagoanele cu cai.

Parcul de tramvaie 31.12.1899 = 27 vagoane
> Vagoane motor = 17
- 17 buc. - tip A - nr. parc 1-17
> Vagoane remorci = 10
- 10 buc. - din vagoane cu cai - nr. parc 1-10
> Alte vagoane
- 1 buc. - vagon remorcă turn
- 2 buc. - vagoane platformă
0

#13 Useril este offline   Visor 

  • Moderator
  • Grup: Moderatori
  • Postari: 8413
  • Inregistrat: 09 martie 08
  • Sexul:masculin
  • Locatia:Timisoara
  • Interese:STPT, Trenuri, Fotografia, Desenul, PC

Postat 31 octombrie 2016 - 20:09

Programul de circulaţie

Dintre vagoanele motor tip A, câte 13 buc. se aflau în circulaţie zilnică, 4 fiind disponibile de rezervă. Au fost repartizate câte 6 vagoane pe linia principală (linia I), 4 vagoane pe linia II, iar pe liniile scurte, de legătură cu extremităţile oraşului (linia III - Gara Fabric, linia IV - Elisabetin, linia V - P-ţa I. Maniu), câte un singur vagon, fiind transportaţi în primul an de tramvai electric un număr impresionant de călători. Remorcile, vagoanele cu cai modificate, puteau fi exploatate doar pe liniile I şi II, pentru că doar staţiile finale acestor trasee au fost prevăzute cu deviator, pentru manevrarea remorcii: la Gara Iosefin, Spl. T. Vladimirescu, P-ţa Sarmisegetusa şi Banatim.

Deviatorul de la Gara Iosefin
Imagine atasata: Frontal 1b.jpg

Programul de mers al tramvaielor începând cu anul 1899 era de la ora 05:25 şi se încheia seara la 22:00. În timpul nopţii, la ora 03:30, s-a păstrat cursa de noapte cu tramvai cu cai spre Gara Iosefin, fiindcă transportul tramvaielor electrice din cadrul societăţii trebuia oprit pe timpul nopţii, pentru încărcarea bateriilor în vederea furnizării energiei electrice. Pe lângă această cursă de noapte, se mai puneau la dispoziţia publicului, la cereri, tramvaie cu cai, cu ocazia diferitelor spectacole pe timp de noapte.

Program circulaţie tramvaie
- Linia I - Nr. unităţi 6 - Tura 60 min - Interval 10 min
- Linia II - Nr. unităţi 4 - Tura 60 min - Interval 15 min
- Linia III - Nr. unităţi 1 - Tura 15 min - Interval 15 min
- Linia IV - Nr. unităţi 1 - Tura 15 min - Interval 15 min
- Linia V - Nr. unităţi 1 - Tura 15 min - Interval 15 min
Total vagoane în circulaţie: 13 VM
0

#14 Useril este offline   Visor 

  • Moderator
  • Grup: Moderatori
  • Postari: 8413
  • Inregistrat: 09 martie 08
  • Sexul:masculin
  • Locatia:Timisoara
  • Interese:STPT, Trenuri, Fotografia, Desenul, PC

Postat 31 octombrie 2016 - 20:10

Tarifuri de transport, reclame, personalul

Prin contractul din 1896, noile tarifuri ale biletelor au intrat în vigoare, odată cu tramvaiul electric, pentru mai multe secţiuni, rămânând la aceste preţuri până în anul 1917:

- secţiunea I - de la punctul extrem al unui cartier mărginaş până la încrucişarea sau bifurcarea liniilor din acelaşi cartier sau viceversa - 4 cr.;
- secţiunea II - de la punctul extrem al unui cartier mărginaş până la alt punct extrem din acelaşi cartier, precum şi din Cetate până la o încrucişare sau bifurcare dintr-un cartier mărginaş sau viceversa - 6 cr.;
- secţiunea III - de la punctul extrem al unui cartier mărginaş până în Cetate sau viceversa - 7 cr.;
- secţiunea IV - un parcurs ce străbate trei secţiuni - 10 cr.;
- secţiunea V - dintr-un punct extrem al unui cartier mărginaş prin Cetate până la punctul extrem a altui cartier mărginaş - 12 cr.

Copiii sub 10 ani au avut reduceri, bilet pentru secţiunile I - IV costa 4 cr., iar pe secţiunea V costa 6 cr. Copiii sub 2 ani, ţinuţi în braţe, erau scutiţi de taxe. Punctele de încruţişări au fost considerate numai punctele din P-ţa Traian, P-ţa Mocioni, P-ţa Maria, unde se putea face legătura dintre trasee. Cartierele Iosefin şi Elisabetin erau considerate a fi un singur cartier. În urma unei înţelegeri cu administraţia teatrului, biletele de galerie, eliberate de casieria teatrului, erau valabile pentru o călătorie cu tramvaiul. Conform contractului încheiat cu comuna, societatea era obligată a acorda abonamente cu preţuri moderate numai pentru elevii de şcoală. Preţurile abonamentelor valabile pentru curse nelimitate aveau următoarele preţuri:
- funcţionari comunali - 3 coroane;
- muncitori - 4 cor.;
- elevi de şcoală şi funcţionari de stat - 6 cor.;
- angajaţi particulari - 8 cor.;
- particulari - 10 cor.;
- abonament anual particulari - 100 cor.

Bilete:
- pentru o secţie (stânga-sus);
- pentru două secţii (dreapta-sus);
- pentru trei secţii (dreapta-jos);
- pentru trei secţii - două călătorii, dus-întors (stânga-jos)

Imagine atasata: Fahrkarten_der_Straßenbahn_Timișoara_1899-1906.jpg

Pe dosul biletelor se imprimau reclamele diferitelor firme, în schimbul plăţii a unei taxe. Reclamele s-au mai afişat şi pe geamurile tramvaielor, iar reclamele vopsite se aplicau numai pe uşile de peron ale vagoanelor. Dreptul de afişaj a reclamelor pe tramvaie era concesionat printr-un contract.

Extinderea intreprinderii a condus la creşterea numărului de salariaţi şi la apariţia unei noi meserii, cea de vatman. Numărul personalului societăţii tramvaiului electric în 1899 era de 65 persoane (faţă de 39 până acum), cu un salariu anual total de 79,752 cor. Instruirea personalului de mişcare, în executarea serviciului la exploatarea electrică, a fost făcut timp de un an, de către un specialist al firmelor "Elektrizitats-Gesellschaft Felix Singer & Co. A.-G." Berlin şi "Vereignite Elektrizitats-Aktiengesellschaft" Budapesta-Viena, antreprenorii responsabili de construirea tramvaiului electric. Societatea a întocmit un regulament pentru angajaţii săi, fiind aprobat de Reprezentanţa Municipală, în şedinţa din 24 aprilie 1899, şi de Minister în 31 iulie 1899. Regulamentul era format din condiţiile de angajare, raporturile de serviciu, atribuţiile şi obligaţiile personalului. Programul serviciului personalului era de 15 zile, iar ziua următoare liberă. După scurt timp, o mare parte dintre angajaţi s-au îmbolnăvit, astfel că direcţiunea a schimbat programul orelor de lucru, împărţind serviciul pe trasee. Pe liniile I şi II, personalul era în serviciu 48 ore, apoi 24 ore se odihneau. Pe celelalte linii, serviciul dura 72 ore, după care 48 ore odihnă.
0

#15 Useril este offline   Visor 

  • Moderator
  • Grup: Moderatori
  • Postari: 8413
  • Inregistrat: 09 martie 08
  • Sexul:masculin
  • Locatia:Timisoara
  • Interese:STPT, Trenuri, Fotografia, Desenul, PC

Postat 31 octombrie 2016 - 20:13

Desfăşurarea primei zile de transport cu tramvaiele electrice

În dimineaţa zilei de 27 iulie circulaţia tramvaielor electrice s-a desfăşurat în mod regulat, pe toată reţeaua, conform contractului, în afară de două porţiuni scurte care nu au putut fi date în exploatare în acel moment. Dar circulaţia s-a desfăşurat normal doar dimineaţa, pe parcursul zilei existând câteva probleme mici de natură tehnică. Acestea au fost rezolvate cu promptitudine, astfel că a doua zi mersul tramvaielor a decurs fără probleme, timp de 10 ore. Toţi investitorii şi cetăţenii erau fericiţi de acest progres tehnic epocal în traficul local. Cei care au simţit pe pielea lor ce înseamnă acest progres fantastic au fost primii pasageri din primele curse. Acum, chiar şi cele mai îndepărtate şi nedevelopate cartiere ale oraşului au fost conectate între ele şi toate punctele oraşului pot fi accesate într-un mod rapid şi ieftin.

La ora 5, primul vagon a pornit din depou, urmat la scurte intervale de celelalte vagoane care deserveau toate traseele. Doar tronsoanele P-ţa Traian - Str. I. Mihalache - P-ţa Sarmisegetusa (Fabric) şi linia din Str. Reşiţa până la Spl. T. Vladimirescu (Iosefin) se aflau încă în construcţii, putând fi date în exploatare peste câteva zile. Directorul Henric Baader şi ing. şef dl. Hirsch au asistat la startul circulaţiei şi pe toată perioada zilei, asigurându-se că totul decurge în mod normal.

În prima zi nu au avut loc accidente, doar mici incidente cu vagonul nr. 1 care a deraiat de două ori la macazul din P-ţa Balaş (zona Hotelului Continental de azi), unde se bifurca linia dublă din Fabric în linie simplă spre Cetate. Au constatat ca vagonul avea probleme din construcţie, astfel că a fost transportat la fabricant pentru reparaţiile necesare. Toată lumea a urat bun venit noului mijloc de transport ca o realizare genială pentru o Timişoară modernă.

Harta oraşului cu liniile de tramvai şi de tren din anul 1899
Imagine atasata: Stadtplan 1900.jpgImagine atasata: 1899 b.jpg

Statistici an 1899
> reţeaua exploatabilă - 10,315 km
> numărul călătorilor transportaţi - 1.409.722
> numărul tramvaielor în parc - 27 Tv = 17 VM + 10 VR
> numărul tramvaielor în circulaţie zilnică - 13 VM

Statistici an 1900
> reţeaua exploatabilă - 10,315 km
> numărul călătorilor transportaţi - 2.397.492
> numărul locuitorilor oraşului - 55.000
> numărul tramvaielor în parc - 27 Tv = 17 VM + 10 VR
> numărul tramvaielor în circulaţie zilnică - 13 VM
0

#16 Useril este offline   Visor 

  • Moderator
  • Grup: Moderatori
  • Postari: 8413
  • Inregistrat: 09 martie 08
  • Sexul:masculin
  • Locatia:Timisoara
  • Interese:STPT, Trenuri, Fotografia, Desenul, PC

Postat 02 noiembrie 2016 - 13:19

Anul 1901

Reţeaua de tramvaie era străbătută de vagoanele motor cumpărate în 1899. Ataşate de acestea, vagoanele remorci se aflau în circulaţie doar în orele de vârf, după trebuinţă, numai pe liniile I şi II. În afara orelor de vârf, remorcile erau garate în P-ţa Sf. Gheorghe, pe linia moartă. Constatând numărul crescut de călători de pe cele două trasee, societatea a introdus în 1901 două remorci în plus, pentru liniile I şi II. Faţă de vagoanele care staţionau în afara orelor de vârf, acestea se aflau în circulaţie pe toată perioada zilei.

Tramvai cu remorcă pe linia II, la staţia punctului de încrucişare a liniei I cu II, la intersecţia Bd. Regele Carol / Bd. Gen. Dragalina
Imagine atasata: Linea_II_cu_remorca.JPG

Statistici an 1901
> reţeaua exploatabilă - 10,315 km
> numărul călătorilor transportaţi - 2.513.083
> numărul locuitorilor oraşului - 55.000
> numărul tramvaielor în parc - 27 Tv = 17 VM + 10 VR
> numărul tramvaielor în circulaţie zilnică - 15 Tv = 13 VM + 2 VR
0

#17 Useril este offline   Visor 

  • Moderator
  • Grup: Moderatori
  • Postari: 8413
  • Inregistrat: 09 martie 08
  • Sexul:masculin
  • Locatia:Timisoara
  • Interese:STPT, Trenuri, Fotografia, Desenul, PC

Postat 02 noiembrie 2016 - 13:29

Anul 1902

Încă din anul 1869 circulaţia tramvaiului cu cai a suferit din cauza trecerilor la nivel cu Căile Ferate Maghiare - Magyar Államvasutak - MAV, în două puncte: între P-ţa Maria şi zidul Cetăţii şi între Parcul Poporului şi zidul Cetăţii. Deschiderea liniilor electrificate în 1899 tot nu a ajutat circulaţia tramvaielor să respecte programul, vagoanele aşteptând la bariere între 3 şi 15 minute. Mai mult, din 1899 erau trei puncte de treceri la nivel cu calea ferată ungară:

- la liniile I şi II, între zidul Cetăţii (Poarta Ardeleană) şi Parcul Poporului;
- între P-ţa Maria şi zidul Cetăţii (Poarta Petruvaradin) - locul de astăzi staţia de tramvai Catedrala Mitropolitană;
Imagine atasata: Übergang_Kathedrale.jpg

- la linia IV încruţişarea cu calea ferată cu bariere se află pe Str. Ghe. Doja.
Imagine atasata: Bahnübergang 4a.jpg

Datorită finalizării demolărilor fortificaţiilor din acest an, M.A.V. a mutat în sfârşit linia Timişoara - Caransebeş, prin nordul Cetăţii, de-a lungul cartierului, fără a-l mai străbate. O îmbunătăţire s-a făcut în circulaţia tramvaielor, nemaifiind o piedică nivelul de trecere cu C.F. de la Podul Decebal (Parcul Poporului), rămânând celelalte două puncte cu bariere, dar cu mai puţine trenuri la barierele din centru.

Foto: Colecţia Valentin Ivănescu - Tren Expres pe noul traseu spre Gara Fabric
Imagine atasata: ivanescu.PNG

Harta cu liniile de tramvai şi liniile de tren din perioada 1902-1905
Imagine atasata: Stadtplan 1902 bis 1905 - wie Original.JPGImagine atasata: 1903 mit Töchterschule und Loga - wie Original b.jpgImagine atasata: 1903 mit Töchterschule und Loga - wie Original c.JPG

Statistici an 1902
> reţeaua exploatabilă - 10,315 km
> numărul călătorilor transportaţi - 2.648.311
> numărul locuitorilor oraşului - 55.000
> numărul tramvaielor în parc - 27 Tv = 17 VM + 10 VR
> numărul tramvaielor în circulaţie zilnică - 15 Tv = 13 VM + 2 VR
0

#18 Useril este offline   Visor 

  • Moderator
  • Grup: Moderatori
  • Postari: 8413
  • Inregistrat: 09 martie 08
  • Sexul:masculin
  • Locatia:Timisoara
  • Interese:STPT, Trenuri, Fotografia, Desenul, PC

Postat 02 noiembrie 2016 - 13:34

Anul 1903

Mutarea liniei ferate Timişoara - Orşova a invitat tot mai mulţi oameni pentru utilizarea tramvaielor. Pentru aceştia au fost introduse 4 remorci zilnic pe liniile aglomerate, unde a fost posibilă circulaţia lor, pe liniile I şi II.

Una din cele 10 remorci provenite din tramvaie cu cai (nr. 1 - 10), la capătul liniei I - Gara Iosefin
Imagine atasata: tm_gara_300.jpg

Abonament pentru luna octombrie 1903 valabil pe toate liniile
Imagine atasata: 20141210195402!239128951-82554-500_500.jpg

Din cauza modului de suspendare a firelor de lucru de suspensii fixate pe rozete de pereții clădirilor, societatea a avut conflicte cu proprietarii de case din străzile Eminescu, Avram Iancu și Alba Iulia din Cetate. În anul 1903, prin notificarea notarului, aceștia au interzis societății de tramvai să atingă pereții, acoperișurile și orice alte accesorii ale clădirilor lor, prin fixare de sârme sau orice alte obiecte, atât de-a lungul liniei a II-a proiectată, cât și a liniei existente. S-au interzis orice modificări și reparații la sârmele și obiectele existente, până la lichidarea litigiului.

Această interdicție se va menține atâta timp cât societatea nu îi va asigura pe proprietari în scris că nu va construi linia a II-a proiectată pe niciuna din străzile amintite, că recunoaște ”de precarium” legarea și fixarea de până atunci a sârmelor și a altor obiecte pe edificiile lor și că aceste obiecte vor fi înlăturate, în cazul când proprietarii de case interesați vor cere acest lucru. În caz că societatea nu va da această declarație în scris în termen de 30 de zile, proprietarii de case și-au rezervat dreptul de a împiedica, cu forța admisă de lege, orice încercare de tulburare a proprietății, precum și de a cere pe cale juridică îndepărtarea lucrărilor deja executate.

Societatea a refuzat să dea o asemenea declarație, arătând că linia a II-a în discuție fusese proiectată în baza unei hotărâri a comunei, iar evitarea stâlpilor de linie aeriană în aceste străzi înguste era în interesul publicului din oraș. În baza acestor motive, societatea a cerut Consiliului Comunal protejarea față de aceste lovituri prin măsuri preventive polițienești. Reprezentanța Municipală a decis, în ședința din 31 august 1903, cu nr. 16.834/335, că, în baza dreptului său de autoritate, va apăra intreprinderea pe cale polițienească împotriva oricăror tentative de violențe particulare, care împiedică bunul mers al circulației tramvaiului.

Harta Timişoara – 1903
Imagine atasata: 1903.jpg

Statistici an 1903
> reţeaua exploatabilă - 10,315 km
> numărul călătorilor transportaţi - 3.005.008
> numărul locuitorilor oraşului - 55.000
> numărul tramvaielor în parc - 27 Tv = 17 VM + 10 VR
> numărul tramvaielor în circulaţie zilnică - 17 Tv = 13 VM + 4 VR
0

Arata acest topic


Pagina 1 din 1
  • Nu puteti crea un topic nou
  • Acest topic e inchis

1 useri citesc topicul
0 membri, 1 vizitatori, 0 utilizatori anonimi