[Visor]

TRANSPORTUL CU AUTOBUZUL

Lucrările de reconstrucție la Podul Ștefan cel Mare au ajuns la final după doi ani, iar din anul 1958 autobuzul de pe traseul provizoriu Gara Mare - Catedrala Ortodoxă a fost repus în circulație pe linia suspendată nr. 11, cu parcursul P-ța Sarmisegetusa - cartier Plopi.

Dezvoltarea economică a Timişoarei a atras spre uzinele şi intreprinderile sale o mare parte din locuitorii comunelor şi satelor din apropierea oraşului. Pentru aceştia era necesară o legătură de transport. Chiar dacă în Banat reţeaua de transport al căilor ferate era destul de densă, multe localităţi nu beneficia de un mijloc de transport, iar cele care aveau gară, aceasta se afla la distanţă de 2-5 km, astfel era un plus traseele de transport prin mijlocul localităţilor.

Întrucat pentru înfiinţarea unor trasee lungi, spre marginea oraşului sau în afara acestuia, nu se justifica introducerea tramvaiului sau troleibuzului, s-a recurs la folosirea autobuzelor, cea mai eficientă soluţie. S-a realizat traseul 13 pentru deservirea Aeroportului Timişoara şi a satului Giarmata Vii, în lungime de 10 km, cu plecarea din P-ţa Unirii (din faţa Domului Romano-catolic), prin Str. G. Coşbuc - Bd. T. Ionescu - Str. S. Bărnuţiu - Cl. Lugojului, pe unde ieşea din oras. Acum reţeaua de autobuze dispunea de trei trasee, iar parcul de autobuze avea tot atâtea maşini la dispoziţie, pentru punerea în circulaţie a câte unul pe fiecare traseu. Chiar dacă rețeaua de autobuze era formată din trei linii, în circulația zilnică nu se aflau decât două mașini, care alternau pe trasee, programul de mers pe aceste linii nefiind unul constant. Cel de-al treilea autobuz era păstrat ca rezervă, iar un al 4-lea autobuz a fost achiziționat până la sfârșitul anului, acesta fiind de tip M.T.D.

Linia de autobuz nr. 13


Trasee
- Linia 11 - P-ța Samisegetusa - cartier Plopi
- Linia 12 - Cimitir Fabrică - cartier Ciarda Roșie
- Linia 13 - P-ța Unirii - Aeroport / Giarmata Vii

Parcul de autobuze 31.12.1958 = 4 Ab
- 1 buc. - tip Skoda 706 RO
- 3 buc. - tip M.T.D.

Statistici an 1958
Tramvaie
> reţeaua exploatabilă - 36 km
> numărul călătorilor transportaţi - 58.123.900
> numărul locuitorilor oraşului - 146.359
> numărul tramvaielor în parc - 98 Tv = 81 VM + 17 VR
> numărul tramvaielor în circulaţie zilnică - 78 Tv = 60 VM + 18 VR
Troleibuze
> reţeaua exploatabilă - 12,510 km
> numărul călătorilor transportaţi - 3.147.600
> numărul troleibuzelor în parc - 11 Tb
> numărul troleibuzelor în circulaţie zilnică - 7 Tb
Autobuze
> reţeaua exploatabilă - 16,450 km
> numărul călătorilor transportaţi - 421.300
> numărul autobuzelor în parc - 4 Ab
> numărul autobuzelor în circulaţie zilnică - 2 Ab
Taximetre
> numărul taximetrelor în parc - 26
> numărul taximetrelor în circulaţie zilnică - 18

[Visor]

Anul 1959

TRANSPORTUL CU TRAMVAIUL

Rețeaua de tramvaie

Pe traseul liniilor de tramvai de la interseția Bd. 6 Martie / Str. Ghe. Doja (P-ța Maria) grupuri de muncitori efectuau de zor lucrările de încruțișări în vederea închiderii liniei de tramvai nr. 5 care deservea cartierul Fratelia, între piețele Bălcescu și Ștefan Furtună. Astfel se va forma un circuit închis între P-ța Mocioni, Str. Ghe. Doja și P-ța Bălcescu. În felul acesta călătorii care veneau dela Fratelia putau circula în ambele sensuri până la locul de întâlnire cu liniile principale, alegându-și drumul cel mai scurt. Odată cu construirea încruțișărilor pe aceste linii s-au putut utiliza și vagoane motor cu un singur controller. Încruțișările, macazele, care au funcționat automat, și celelalte piese necesare au fost executate în atelierele I.C.O.T., iar proiectele au fost întocmite de ingineri și tehnicieni din intreprindere.

Pe lângă alte lucrări pregătitoare, efectuate în ultima vreme, într-o singură noapte s-a făcut și amplasarea încruțișărilor, nefiind nevoie de întreruperea circulației. A urmat apoi prin grija secției de transport orășenesc, care a condus lucrările, să se treacă la ridicarea la nivel a liniei, introducerea tronsoanelor între încruțișări și macaze, refacerea pavajelor, trotuarelor și construirea unei noi săli de așteptare. În paralel au început și lucrări de legare a liniilor 2 și 3 de la Alea CFR până la Spitalul Epidemic. Prin aceasta se puteau folosi vagoane de mare capacitate pe linia nr. 3. Totodată s-a creat posibilitatea de legare a depoului cu rețeaua liniilor de tramvai pe două căi, ceea ce a permis o mai bună organizare a intrării, respectiv ieșirii vagoanelor din depou. De remarcat că o parte din lucrări s-au executat prin muncă voluntară, la care au participat salariații intreprinderii.

Pentru avantajul călătorilor din Fratelia, în luna octombrie 1959 liniei 5 i s-au conectat capetele P-ţa Mocioni şi P-ţa Bălcescu, aflate la distanţa de doar trei staţii, luând astfel formă de circuit. Era cea de-a doua linie cerc din Timişoara. Vagoanele cu un post de conducere puteau circula şi pe această linie. Pentru virajul din Bd. 16 Decembrie 1989 pe Str. Ghe. Doja, s-a construit în P-ţa Maria o linie de legătură, astfel că intersecţia şinelor din P-ţa Maria a devenit în formă de triunghi. Până în acest an pe Str. Ghe. Doja se putea intra cu tramvaiul doar dinspre Cetate. În ciuda extinderii traseului de la 5956 m la 7300 m, doar un singur tramvai a fost adăugat în plus. Chiar și așa, noul circuit a evitat în mare parte aglomerația din orele de vârf.

Foto: Ziarul Drapelul Roșu - octombrie 1959, lucrări la încruțișările liniilor de tramvai din P-ța Maria


Foto: Ziarul Drapelul Roșu - 1 noiembrie 1959, tramvai în P-ţa Maria la puțin timp după inaugurarea liniei 5 în formă de circuit


Din luna octombrie până la sfârșitul anului 1959 s-a construit linia dublă de la Spitalul V. Babeş pe lângă Pădurea Verde, luând virajul spre stânga, pe Str. Ghe. Adam, pe lângă linia CFR spre Lugoj, până la Bariera CFR, de lângă stadionul Progresul, în lungime de 1050 m, legând astfel capătul liniei 2 de linia 3. Șinele utilizate erau de tip Vignol de 40 kg/m, așezate pe traverse de stejar. Planul acestui traseu exista încă de dinaintea Primului Război Mondial, într-un studiu din anii 1911-1912. Linia era necesară prin acel loc, fiind construită o nouă platformă industrială cu Uzinele Mecanice Timisoara - U.M.T., inaugurată la 1 ianuarie 1960. Se prevedea astfel traficul intens de călători şi numărul enorm de mare al muncitorilor care vor lucra la această intreprindere.

Foto: Ziarul Drapelul Roșu - 12 noiembrie 1959, construcția liniei de tramvai din Str. Ghe. Adam pentru Uzinele Mecanice


U.M.T. s-a înființat prin comasarea Intreprinderii Metalurgice Bănăţene cu Atelierele Pădurea Verde, din cadrul Atelierelor C.F.R. Timişoara. La început, s-au produs: maşini şi utilaje pompieristice, autodube izoterme, constucţii metalice diverse şi material rulant. Ulterior, U.M.T. şi-a extins producţia, fabricând vinciuri navale, utilaje pentru industria alimentară, tractoare forestiere şi poduri rulante manuale. O caracteristică specială a liniei UMT a fost construirea unei linii de refugiu, o a treia linie, paralelă cu liniile curente, în lungime de 250 m, între stațiile Stația Meteo și U.M.T. Această linie de refugiu se putea folosi doar de către tramvaiele care circulau pe sensul invers acelor ceasornicului a marii bucle P-ța Traian - UMT. Linia aceasta a fost utilizată aprox. până în anul 1990, în principal punându-se la dispoziție tramvaie speciale pentru aducerea muncitorilor la intreprinderea UMT și pentru transportarea acestora de la uzine spre oraș.

Fosta linie de garaj de la UMT


În vederea decongestionării traficului de călători, intreprinderea a introdus mai multe tramvaie care și-au făcut serviciul doar în orele de vârf ale zilei, în vederea ajutării tramvaielor care erau în circulaţie pe toată durata zilei, pe perioada aglomeraţiei. Câte 6 garnituri au fost introduse în orele de varf de dimineaţă şi după-amiază pe liniile principale 2 și 3. Acestea au circulat sub denumirea de "vârfuri" (cele în circulaţie toată ziua s-au numit "trenuri"), fiind pe trasee în intervalele orare 04:30 - 08:30 pentru schimbul 1 şi 13:00 - 17:00 pentru schimbul 2. Până în acest an, tramvaie-vârfuri au mai fost prezente doar pe linia 2, introduse în anul 1955, dar în număr de până la 4 unități. Pe liniile secundare nu au putut fi introduse tramvaie "vârfuri" deoarece liniile erau simple şi nu existau suficiente deviatoare. Circulaţia pe liniile 2 şi 3 s-a desfăşurat în mod egal, cu câte 12 trenuri şi 6 vârfuri pe fiecare linie, turele fiind efectuate în 60 min, astfel intervalul era de 5 min în afara orelor de vârf, iar în orele de vârf intervalul era de 3-4 min, însă pe tronsonul comun Bd. Regele Carol - P-ţa Traian tramvaiele veneau alternativ la 2-3 min, iar în orele de vârf la fiecare 1-2 min.

Rețeaua de tramvai din decembrie 1959


Trasee
- Linia 2 - Gara Mare - UMT
- Linia 3 - Str. Reșița - UMT
- Linia 4 - P-ţa Libertăţii - P-ţa A. Iancu
- Linia 5 circuit - P-ța Maria - Fratelia
- Linia 6 circuit - P-ţa Traian - P-ţa Maria
- Linia 8 - Str. Reșița - Str. Răscoala din 1907
- Linia 9 - P-ţa Libertăţii – Ronaţ

Program circulaţie tramvaie
- Linia 2 - Nr. unităţi 12T+6V - Tura 60 min - Interval 3-4/5 min
- Linia 3 - Nr. unităţi 12T+6V - Tura 60 min - Interval 3-4/5 min
- Linia 4 - Nr. unităţi 3+3 - Tura 22,5 min - Interval 7,5 min
- Linia 5 - Nr. unităţi 8 (4/4) - Tura 40 min - Interval 10 min
- Linia 6 - Nr. unităţi 12 (6/6) - Tura 30 min - Interval 5 min
- Linia 8 - Nr. unităţi 4+4 - Tura 40 min - Interval 10 min
- Linia 9 - Nr. unităţi 2 - Tura 30 min - Interval 15 min
Total vagoane în circulaţie: 72 VM + 18 VR

[Visor]

De la sfârșitul anului 1959, odată cu darea în folosință a șinelor de la U.M.T., s-a reorganizat și exploatarea vagoanelor de tramvai pe traseele existente. Pe linia 3 se puteau introduce pentru prima dată vagoane cu un singur post de comandă, în special vagoanele mari pe boghiuri, capacitatea mare a acestora fiind vitală pentru Uzinele Mecanice. Linia 2 a devenit primul traseu ce conecta marile gări ale orașului, Gara Mare de Gara Fabrică, cunoscută și ca Gara Mică. Vagoanele Gemene, detașate în mare parte de la linia 3, în favoarea vagoanelor mari unidirecționale, și-au găsit un nou domeniu de activitate pe liniile secundare 4, 8 și 9, însă câteva cupluri Gemene mai erau utilizate și pe liniile 2 și 3. Introducerea vagoanelor Gemene pe cele trei linii a făcut posibilă renunțarea și abandonarea ultimelor deviatoare existente la capetele de traseu din P-ța Libertății, Str. Războieni și P-ța Avram Iancu, nemaifiind nevoie exploatarea remorcilor pentru aceste cartiere. În Mehala, la P-ța A. Iancu, stația terminală a liniei 4 era prevăzută cu deviator și o linie de garare îngrădită pentru remorcile care nu se aflau în circulație, de la înființarea liniei, din anul 1923, până la această reorganizare în exploatare de la terminarea anului 1959, când această linie moartă a fost scoasă, de asemenea și gardul.

Fosta linia de garare a remorcilor din Mehala


Exploatarea vagoanelor în funcție de tip, începând cu decembrie 1959 era următoarea:
- Linia 2 - linie cu bucle de întoarcere - 6 vagoane unidirecționale de capacitate mare și 6 cupluri Gemene
- Linia 3 - linie cu bucle de întoarcere - 6 vagoane unidirecționale de capacitate mare și 6 cupluri Gemene
- Linia 4 - linie fără bucle de întoarcere - 3 cupluri Gemene
- Linia 5 - linie circuit - câte 4 trenuri vagon motor + remorcă pe sens
- Linia 6 - linie circuit - câte 12 tramvaie pe sens: trenuri vagon motor + remorcă, vagoane unidirecționale de capacitate mare și cupluri Gemene
- Linia 8 - linie fără bucle de întoarcere - 4 cupluri Gemene
- Linia 9 - linie fără bucle de întoarcere - 2 cupluri Gemene

Parcul de tramvaie

S-a cumpărat ultimul lot de vagoane Electroputere V-54 de la fabrica din Craiova, în număr de 8 buc., nr. 220-227, Timişoara având 20 astfel de tramvaie în 1959. Prin programul de modernizare a vechilor vagoane cu caroserie din lemn, început anul trecut, atelierele de reparaţii au mai reconstruit 5 vagoane tip B şi două vagoane tip D.II în vagoane motor tip Pionier, dintre care 3 vagoane simplu și două trenuri Gemene. Acestea purtau numerele de parc ale vechilor vagoane din care proveneau. În decembrie 1959 existau în total 6 vagoane Pionier simple şi 4 perechi Pionier Gemene. Trecând un an de când au apărut 6 tramvaie reconstruite la ICOT, la sfârșitul lunii mai alte două au fost date în circulație. În cinstea zilei de 23 August s-au pus în circulație alte 3 vagoane Pionier, dintre care două Gemene.

Vagoane reconstruite în anul 1959:
- vagonul motor tip B nr. 20 - reconstruit în vagon motor Pionier simplu cu nr. 20;
- vagonul motor tip B nr. 31 - reconstruit în vagon motor Pionier simplu cu nr. 31;
- vagonul motor tip B nr. 32 - reconstruit în vagon motor Pionier simplu cu nr. 32;
- vagonul motor tip B nr. 40 - reconstruit în vagon motor Pionier Geamăn cu nr. 40;
- vagonul motor tip B nr. 41 - reconstruit în vagon motor Pionier Geamăn cu nr. 41;
- vagonul motor tip D.II nr. 49 - reconstruit în vagon motor Pionier Geamăn cu nr. 49;
- vagonul motor tip D.II nr. 50 - reconstruit în vagon motor Pionier Geamăn cu nr. 50.

Perechile Pionier Gemene formate în 1959 erau: 49-50 și 40-41.

Parcul de tramvaie 31.12.1959 = 106 vagoane
> Vagoane motor = 89
- 15 buc. - tip B - nr. parc 21, 24-25, 28-30, 33-39, 42-43
- 1 buc. - tip D - nr. parc 46
- 5 buc. - tip D.II - nr. parc 45, 47-48, 51-52
- 6 buc. - tip F - nr. parc 101-106
- 2 buc. - tip F.a - nr. parc 82-83
- 19 buc. - tip F.II - nr. parc 107-125
- 7 buc. - tip Gb 2/2 - nr. parc 201-207
- 20 buc. - tip Ep V-54 - nr. parc 208-227
- 6 buc. - tip Pionier simple - nr. parc 20, 23, 26-27, 31-32
- 8 buc. - tip Pionier Gemene - nr. parc 17-19, 22, 40-41, 49-50
> Vagoane remorci = 17
- 2 buc. - tip A.II - nr. parc 7, 13
- 13 buc. - tip C - nr. parc 4, 8, 11, 64-73
- 2 buc. - tip C.II - nr. parc 80-81
> Alte vagoane
- 3 buc. - locomotive electrice - nr. parc L1-L3
- 1 buc. - tip A, pentru linia aeriană
- 1 buc. - vagon cu plug de zăpadă
- 1 buc. - vagon electrostropitor
- 1 buc. - vagon serviciu platformă
- 1 buc. - vagon remorcă turn
- 2 buc. - vagoane platformă
- 1 buc. - truc
- 1 buc. - instalaţie Taurus

[Visor]

TRANSPORTUL CU TROLEIBUZUL

După ce alte patru sisteme de transport cu troleibuzul au fost puse în operație în București în anul 1949 și Brașov, Cluj și Constanța în 1959, acest sistem de transport s-a stabilit în sfârșit în România, după cel De-al Doilea Război Mondial. De atunci, toate traseele au fost reparate, însă, precum și liniile noi înființate, au fost montate doar ca linie simplă. În asemenea condiții, infrastructura existentă a împiedicat un program de circulație cu frecvență mică între vehicule. În anii '50 doar porțiunea dintre P-ța Bălcescu și Podul Tinereții era formată din linie dublă. Pentru a facilita stabilirea ulterioară a troleibuzului ca un supliment la tramvai, ICOT a început echiparea traseelor cu linie simplă cu o doua linie. În anul 1959 s-a dublat tronsonul de la Gara Mare la P-ța Horațiu (P-ța Regina Maria), pe o lungime de 1800 m. În același an s-a elaborat proiectul pentru înființarea unei linii de troleibuz cu traseul Gara Mare - Gara Fratelia. În acest sens, în luna noiembrie s-au început lucrări de modernizare și lărgire a Str. Brâncoveanu.

TRANSPORTUL CU AUTOBUZUL

De la Uzinele T.V. Bucureşti a fost achiziţionat primul autobuz de tip T.V.1 (Uzinele Tudor Vladimirescu seria 1) în 1959. Parcul de autobuze de la sfârșitul anului 1959 avea în dotare 5 mașini, din care trei se aflau în circulație, câte unul pe fiecare traseu. Autobuzele TV 1 au fost produse în România din 1957 până în 1960. Acestui tip de autobuz i s-au adus o serie de îmbunătăţiri constructive, faţă de predecesorul său M.T.D. Cu această achiziție, s-a putut pune în circulație câte un autobuz pe fiecare linie pe toată durata zilei, fără ca acestea să mai alterneze de la un traseu la altul.

Parcul de autobuze 31.12.1959 = 5 Ab
- 1 buc. - tip Skoda 706 RO
- 3 buc. - tip M.T.D.
- 1 buc. - tip T.V. 1

Foto: primariatm.ro - harta oraşului în anul 1959


Statistici an 1959
Tramvaie
> reţeaua exploatabilă - 40 km
> numărul călătorilor transportaţi - 59.693.200
> numărul locuitorilor oraşului - 146.786
> numărul tramvaielor în parc - 106 Tv = 89 VM + 17 VR
> numărul tramvaielor în circulaţie zilnică - 90 Tv = 72 VM + 18 VR
Troleibuze
> reţeaua exploatabilă - 14,310 km
> numărul călătorilor transportaţi - 3.497.600
> numărul troleibuzelor în parc - 11 Tb
> numărul troleibuzelor în circulaţie zilnică - 7 Tb
Autobuze
> reţeaua exploatabilă - 16,450 km
> numărul călătorilor transportaţi - 657.500
> numărul autobuzelor în parc - 5 Ab
> numărul autobuzelor în circulaţie zilnică - 3 Ab
Taximetre
> numărul taximetrelor în parc - 25
> numărul taximetrelor în circulaţie zilnică - 19

Rețeaua de transport la sfârșitul anului 1959