[Pablo]

Se dezvaluie prima fatada renovata a Palatului cu Fluturi din Timisoara. Se intoarce la frumusetea de odinioara

Citeaza

TIMISOARA. Dupa sase ani de zile in care a fost acoperit cu schele, Palatul Marschall sau Palatul cu fluturi, cum este cunoscut in Timisoara, isi dezvaluie prima fatada proaspat renovata

Cladirea se afla imediat dupa podul dinspre Piata Maria, pe partea stanga, peste drum de Palatul Apelor. In anul 2017 au fost montate schelele si imobilul a fost acoperit cu panza. Lucrarile de reabilitare au decurs anevoios, fiind facute pe banii proprietarilor, dar iata ca prima aripa acum stralucitoare isi arata frumusetea.

Palatul Marschall este o cladire impozanta cu trei fatade decorate cu elemente impresionante. Este opera arhitectului Martin Gemeinhardt, unul dintre corifeii arhitecturii anilor 1900 din Timisoara. Gemeinhardt a construit mai ales in cartierele Elisabetin si Iosefin.

Cladirea corespunde stilului anilor 1900, szecesszió, cu elemente neo-gotice reinterpretate in curentul Art Nouveau eclectic.

In locul unde se afla acum Palatul Marschall nu s-a putut construi pana in 1892 pentru ca spatiul facea parte din cetate. Posibilitatea extinderii a aparut insa in planurile de urbanism dintre 1893 si 1895. Tot in acea perioada, arhitectul Martin Gemeinhardt a proiectat palatul.

Imobilul a apartinut unei familii instarite din acele timpuri, Marschall. Unul dintre membrii ei, Ferenc Marschall, nascut la Timisoara, a fost chiar ministru al Agriculturii in Ungaria anului 1938.

Palatul a fost construit intre 1903 si 1904 la granita cartierelor Elisabetin si Iosefin.

Palatul Marschall, decorat cu fluturi

Artizanul palatului, arhitectul Martin Gemeinhardt, un pionier al stilului szecesszió, era renumit pentru podoabele elaborate cu care isi decora cladirile. Ele cuprindeau diverse motive vegetale si animale. Palatul Marschall se inscrie si el in tipare, pe cladire regasindu-se elemente precum fluturi stilizati, decoratii florale, „pomul vietii” si detalii gotice care marcheaza axa mediana a fatadelor de la strada. In plus, cladirile pe care arhitectul le proiecta erau inaugurate festiv si se scria despre ele in publicatiile din acele vremuri.

[Pablo]

Transformarea radicală a unei biblioteci: modificări interioare și exterioare, mansardare, sala de lectură pe două etaje

Citeaza

Biblioteca Județeană Timiș intră în acest an într-un amplu proces de reabilitare. Sediul din Piața Libertății va arăta complet diferit peste aproximativ doi ani și jumătate. Consiliul Județean Timiș a reușit să obțină finanțare de la Ministerul Dezvoltării

Imobilul din Piața Libertății numărul 3, care adăpostește Biblioteca Județeană, se află într-o stare avansată de degradare. De ani buni se încearcă reabilitarea ei, dar toate tentativele de până acum s-au sfârșit cu eșec. Norocul s-a arătat în 2023, când Consiliul Județean Timiș a găsit o modelitate de finanțare, de la Ministerul Dezvoltării, pentru clădiri cu risc seismic. Vorbim de o lucrare de peste 17 milioane de lei, la care CJT trebuie să contribuie cu doar două milioane.

„În cursul anului 2023, pe baza documentelor realizate la Biblioteca Județeană Timiș, CJ Timiș a obținut o finanțare de 17,2 milioane de lei, ca parte a programului național antiseimisc, pentru reabilitarea sediului central al bibliotecii din Piața Libertății. Este partea cea mai mare a sumei necesare reabilitării. Întreaga sumă necesară e undeva la 22 de milioane de lei. În acest an se va face licitația și ulterior vor începe lucrările. Anul acesta ar urma să înceapă efectiv lucrările de reabilitare”, a spus scriitorul Tudor Crețu, directorul Bibliotecii Județene Timiș.

Reabilitarea clădirii va include modificări interioare și exterioare, reabilitarea fațadelor, transformarea în mansardă a podului, precum și amplasarea unui lift interior. Lucrările sunt estimate la 30 de luni, iar în timpul lucrărilor bilioteca se va muta în chirie, într-un spațiu nou.

“Se vor face mai multe operațiuni complexe și importante. De la consolidare, la înoirea rețelelor de utilități, de la funcționalizarea mansardei, la regândirea sălii de lectură – va fi pe două paliere, până la regândirea spațiilor alocate birourilor. Prin urmare, spațiile consecrate publicului, sălile de lectură, colecțiile disponibile în regim de acces liber la raft, vor fi altfel conectate. Nu mai discutăm de acoperiș, în mod clar și fațada va arăta bine”, a mai declarat Tudor Crețu.

Prima bibliotecă publică de împrumut, cu sală de lectură, a fost înființată la Timișoara în 1815 de Josef Klapka. Biblioteca Județeană Timiș a fost fondată în 1904, iar la acea dată avea un fond de publicații de aproape 28.000 de volume. Sediul instituției este în Piața Libertății nr. 3 din anul 1952.

“Suntem într-o clădire realmente istorică. Parterul e de secol 18, etajul unu și doi datează din secolul al 19-lea. Este parte din situl Piața Libertății”, a adăugat Tudor Crețu.

[Pablo]

Lucrările la Palatul Poștelor, o clădire emblematică a Timișoarei, sunt aproape gata

Citeaza

Deși ar fi trebuit să fie gata încă de anul trecut, din cauza unor întârzieri, lucrările la Palatul Poștelor vor fi finalizate abia în 2024. La clădirea monumentală din centrul Timișoarei sunt renovate fațadele, acoperișul și tâmplăria

În primăvara anului trecut, în martie, Compania Națională Poșta Română lansa licitația prin care căuta o firmă care să reabiliteze fațada și tâmplăria Palatului Poștelor și să instaleze echipamentele de iluminare exterioară, după ce lucrarea a fost amânată ani la rândul.

Contractul pentru „Reabilitare fațade și tâmplărie la OJP Timiș + OP Timișoara 1 – lucrări rest de executat” a fost câștigat de Constructim, care împreună cu un subcontractant, Elpro Instal, se ocupă de lucrări pentru aproximativ 10 milioane de lei, cu TVA inclus, echivalentul a 2 milioane de euro.

Trei luni mai târziu, Directorul General al Companiei Naționale Poștă Româna S.A., Valentin Ștefan, anunța că a semnat contractul pentru demararea lucrărilor. Acestea cuprind restaurarea ornamentelor, refacerea tâmplăriei, reparații la acoperiș, la care se adaugă instalarea unui sistem de iluminat.

Treptat, fațadele laterale ale Palatului Poștelor au fost dezvelite, acoperită rămânând doar fațada principală, unde încă se lucrează.

Potrivit directorului Sucursalei Regionale de Poștă Timișoara, Adrian Lulciuc, în ianuarie 2024, lucrările sunt gata în proporție de 90%. Totuși, conform caietului de sarcini, pentru execuția lucrărilor ar fi fost necesare doar 8 luni.

Palatul Poștelor, proiectat de faimosul arhitect maghiar Ignác Alpár într-o manieră Art Nouveau/Secession (o versiune germană a curentului Art Nouveau), este o clădire emblematică a Timișoarei. A fost construit între anii 1911 și 1914, pe amplasamentul fostelor fortificații ale cetății.

Construcția de dimensiuni monumentale, cu trei etaje, are o sumedenie de elemente decorative, printre care se regăsesc panouri cu ghirlande, motivul Omul Verde sau coloane cu capiteluri Secession decorate cu chipuri de femeie.

Despre renovarea clădirii Poștei din Timișoara se discută de ani buni. În 2015 se dorea atragerea de fonduri europene pentru reabilitarea Palatului Poștelor. Sorin Grindeanu, la acea vreme ministru pentru Societatea Informațională, anunța că „1,5 milioane euro sunt alocați de Compania Națională pentru refacerea acoperișului, a fațadei, a geamurilor, tot ce ține de refacerea clădirii”.

Aproape doi ani mai târziu, în 2017, directorul Oficiului Județean de Poștă Timiș de la acea vreme spunea că în primăvara acelui an va fi lansată licitația pentru găsirea unui constructor, însă și acest plan a fost abandonat. În 2020 a fost din nou anunțat șantierul de la Palatul Poștelor, pentru ca în cele din urmă licitația să fie lansată abia în 2022.

[timis2]

freeflow77, la 28 decembrie 2023 - 23:07, a spus:

La Palatul Ciobanu au dat schela jos ca aproape a cazut pe strada...dar se vede ca nu au terminat cornisa si alte detalii...

[/url]

Cornisa nu e gata in doua locuri, acolo unde scrie pe colt 1926 nu exista diferenta de nuanta de culoare, burlanul ala coboara acolo la parter intr-o forma... in fata intrarii a ramas stilpul vechi de semafor.

[Adian]

Piata Victoriei - Palatul Hilt:

*poza preluata de pe pagina de fb Best Of Timisoara pe care va recomand sa o urmariti

[Pablo]

Palatul Ciobanu, ultima clădire a Secessionului, prima care a îmbrățișat tema țăranului român

Citeaza

Una dintre clădirile de referință ale Timișoarei, Palatul Ciobanu, este prima care a îmbrățișat tema țăranului român, dar și ultima care a fost ridicată conform rigorilor stilului imperial Secession

În urma pierderii caracterului de fortificație al Timișoarei în 1892, s-a permis construirea de imobile pe fosta esplanadă. Ideea era ca dezvoltarea orașului din Timiș să se facă prin legarea cartierului Cetate cu cartierele istorice Fabric, Iosefin și Elisabetin. Planul era să se construiască bulevarde cu clădiri monumentale cu două sau trei etaje și s-a potrivit perfect cu perioada apariției stilului Art Nouveau.

Arhitecții formați la Viena sau la Budapesta erau la curent cu tendințele, astfel că au realizat multe opere arhitectonice în stilul Secession, fie cu influențe vieneze, fie maghiare. Ei lucrau atât la Budapesta, Lipot Baumhorn, cât și la Timișoara, precum Laszlo Szekely (primul arhitect-șef al orașului), Eduard Reiter, Martin Gemeinhardt sau Henrik Telkes.

Clădirile aveau acoperișuri înalte și volume impozante, iar colțurile sunt prevăzute cu turnuri și edicule. Clădirile erau nu doar monumentale, ci, conform stilului Secession, bogat ornamentate, ornamentele fiind inspirate de floră, faună, mitologie sau personaje antropomorfe. Modelul maghiar combina acestea cu elemente ale arhitecturii populare maghiare.

Casa de avocat cu tematica țăranului român

După unirea Banatului cu Regatul României, stilul arhitectural al construcțiilor se schimbă complet, însă în primii ani interbelici s-au mai construit câteva case în stil Secession. Pe spațiul viran rămas după dărâmarea vechilor ziduri ale cetății s-a ridicat, după planurile arhitectului Mathias Hubert, între 1924 și 1926, Palatul Ciobanu, considerat chiar ultima clădire construită în stil Secession din Timişoara.

Ridicarea clădirii a fost dorința lui Pompiliu Ciobanu, descendent al familiei Ciobanu, una de marea importanță în zona Banatului. Avocatul a fost participant activ la Marea Unire de la 1918, făcând parte din grupul de 40 de reprezentanţi ai Banatului la Marea Adunare Naţională de la Alba Iulia din 1 Decembrie 1918.

„Avocatul Pompiliu Ciobanu a fost unul dintre cei care s-au luptat pentru unirea Banatului cu România. A fost și pe la Alba Iulia, iar după aceea, după Primul Război Mondial, a construit palatul care îi poartă numele. Avocatul era impresionat de ceea ce se construise înainte în Timișoara între 1900 și 1914, de măreția palatelor de raport. Apartamentele de închiriat se numeau palate de raport. Așa că și-a făcut și el unul. Ciobanu era avocat, dar mai avea în plus tot felul de afaceri, ca orice avocat. Simte pulsul orașului, simte pulsul economiei și, având bani, sigur că a investit și în acest palat cu apartamente de închiriat. În lipsă de altceva, proprietarul poate trăi până la adânci bătrâneți din chiriile de acolo“, a spus istoricul Ioan Hațegan pentru „Weekend Adevărul“.

Interesant este că strada care duce spre Bastionul Theresia, pe care se află una dintre laturile Palatului Ciobanu, se numește Hector. Legenda locală spune că numele străzii a fost dat după numele câinelui de vânătoare al familiei Ciobanu.

Opera lui Ferdinand Gallas

Clădirea este apreciată pentru fațada decorată cu două statui ce înfățișează un cioban cu o oaie şi o ciobăniţă cu o suveică în mână, opera sculptorului Ferdinand Gallas. Este prima clădire din Timişoara cu această temă pe care o regăsim apoi şi în decoraţiile clădirii Prefecturii.

„Palatul Ciobanu a fost ultima clădire în stil Secession din Timișoara, pentru că în perioada interbelică s-a schimbat moda. S-au făcut clădiri după arhitectura cubistă. A fost o nouă orientare în toată Europa. Peste drum de Palatul Ciobanu este Facultatea de Stomatologie, clădire construită deja în stil cubist. Și apropo de numele lui Ciobanu, ca lucrurile să fie clare, a dorit ca pe clădire, în partea de sus, în colț, să fie un cioban și o ciobăniță. E ceva unic printre clădirile Secession“, a mai spus Ioan Hațegan.

Câțiva ani s-a lucrat la restaurarea clădirii, care a fost acoperită de schele și mash-uri cu reclame. Acum, după restaurare, ea poate fi admirată în toată splendoarea ei.

Proprietarii noi și vechi

Palatul Ciobanu este astăzi o casă particulară. Ani la rând, în Timișoara s-a știut că aparține din nou, după retrocedare, urmașilor avocatului Pompiliu Ciobanu. Această informație apare aproape în toate articolele care s-au scris despre palat în ultimele decenii.

Am încercat să stăm de vorbă cu scriitorul Radu Ciobanu, nepotul lui Pompiliu Ciobanu, însă acesta a transmis printr-un e-mail că nu poate da curs invitației, neavând acum disponibilitatea necesară, fiind angajat în alte direcții.

Acesta a ținut totuși să clarifice situația: „Cât despre mitul «scriitorul Radu Ciobanu, proprietarul palatului», adevărul este că, în anii ’90, când cu retrocedările, mi s-au restituit parterul comercial și trei apartamente, pe care le-am vândut și i-am cumpărat fiicei mele o casă în Germania. Ca să obțin și celelalte apartamente ar fi trebuit să acționez în instanță foștii chiriași, acum proprietari de bună credință, grație celebrei Legi 112. Nici timpul, nici nervii nu-mi îngăduiau să mă angajez într-o asemenea aventură, la urma urmelor, absurdă, așa că nu mai am nicio legătură cu palatul“.

Scriitorul Radu Ciobanu a povestit despre familia sa în romanele „Crepuscul“ și „Arhipelagul“.

Un Art Nouveau vienez

Secession a fost un stil artistic influențat de elegantul Art Nouveau, născut la Viena, la inițiativa unui grup de pictori, arhitecți, muzicieni și ilustratori. Primele semne ale noului stil apar în 1897 și, conform istoricilor de artă, supraviețuiește până la începutul Primului Război Mondial. Dintre cei mai cunoscuți reprezentanți ai stilului, îi avem pe Gustav Klimt, Max Kurzweil, Joseph Maria Olbrich și Josef Hoffmann.

[Pablo]

Cărturești s-a redeschis în palatul Emmer după patru ani. „Coada era mai mare la cafea și bere decât la cărți“

Citeaza

Librăria Cărturești s-a redeschis în palatul Emmer de pe strada Mercy din Timișoara, clădire care a fost supusă, timp de mai mulți ani, unui amplu proces de restaurare

La începutul anului 2020, în contextul pandemiei de COVID, oficialii de la Cărturești au decis să închidă pe termen nedefinit numeroase magazine din țară. Printre ele, și locația Cărturești de pe strada Mercy din Timișoara, unde funcționa librăria încă din anul 2005. Au trecut patru ani până la redeschidere.

Între timp, proprietarii palatului Emmer s-au apucat restaurarea imobilului istoric, iar asta i-a determinat pe cei de la Cărturești să reamenajeze complet interiorul. În spațiul de la etaj va funcționa ca pe vremuri o ceainărie, la care se adaugă cafea, dar se va bea și prosecco. La evenimentul de redeschidere a fost și bere, marca “Hamei x condei”, în stoc limitat.

Redeschiderea Cărturești Mercy a început cu tur ghidat cu scriitoarea Adriana Babeți, care a povestit despre viața literară a orașului.

“Am vrut să aduc un omagiu librăriei Moravecz, unde acum este un outlet, dar care a fost unul dintre cele mai mari librării din perioada interbelică din România. În Timișoara a fost mereu un cult al cititutlui, aici a fost și biblioteca Klapka, prima bibliotecă publică din imperiu. La 1900, populația Timișoarei era în proporție de 98 la sută alfabetizată. Asta spune ceva. Am mai vorbit despre cluburile de lectură, în toate limbile, despre prima revistă, tipăritură, de pe teritoriul actual al României. În perioada interbelică au fost peste 30 de ziare. Era o nevoie reală de citit. În perioada comunistă erau foarte multe librării. Librăria Noastră, Școlarul, Eminescu, Coșbuc, Sadoveanu. Iată că și acum, în centrul Timișoarei, pe o rază de 500 metri, avem două librării Cărturești, Ezotera, Cartea de nisip, La doua bufnițe, librăria germană. A mai fost și Humanitas, dar s-a închis. Au mai fost și două librării pentru copii, dar nu au mers”, a spus Adriana Babeți.

Din păcate prețurile la carte au urcat vertiginos în România, iar cei care au început să descopere plăcerea cititului sunt din nou îndepărtați de carte.

“S-a schimbat ceva în mecanismul din fiecare dintre noi în ultimii zece ani. Asta datorită telefoanelor. Suntem obișnuiți să scrolăm în continuu, să zapăm, sântem obișnuiți să gândim în clipe, ne-am micșorat capacitatea de a ne concentra a la long. O carte înseamnă un timp lung, ore în șir, o carte înseamnă câteva zile, oamenii nu mai au răbdarea să termine o carte. Nu sunt foate încrezător în viitorul cititului. Salvarea cititului ar putea să fie chiar gadgeturile. Vor apărea cărțile 3D, holograme, să fie mai prietenoasă decât telefoanele. O carte din hârtie, care are litere mici, devine un obiect neprietenos pentru cei care nu au trăit în lumea cărților. Nu contează suportul pe care citești, contează actul cititului. Alta e problema. Capacitatea noastră de concentrare, puterea de a evada într-o lume ficțională, a scăzut. Sunt alte tentații acum. Și la redeschiderea Cărturești, coada era mai lungă la bufet, la cafea și bere, decât la cărți. Oamenii vin să socializeze. Sunt singurul care are o carte în mână. Realitatea e că se vinde tot mai puțină carte, o spun cifrele. Suntem pe ultimul loc la toate capitolele; cărți vândute, numărul de cititori, timpul alocat cititutului”, a spus scriitorul Robert Șerban.

Un palat frumos restaurat

Cât despre palatul Emmer, acesta a fost construit în 1908 după planurile arhitectului László Székely. Stilul construcţiei este eclectic şi Art Nouveau. Ferenz Emmer a fost un negustor de pălării şi arme. În 1906, a obţinut autorizaţie de construire pentru un palat cu opt apartamente, 30 de camere, două spaţii comerciale şi două depozite. De la început, clădirea a fost gândită cu spaţii comerciale la parter, specific care s-a păstrat şi astăzi.

[DanielT]

Chiar daca ma plimb saptamanal prin centru, pe mine inca ma fascineaza potentialul lui si ma plimb cu placere. Tura asta am facut si cateva poze cu ce a mai intrat in renovare sau cu unele cladiri care sunt aproape gata.
Nu am ajuns chiar prin tot centrul, de exemplu am mai vazut ceva schele si prin spatele Domului.

Mai scriu a nu stiu cata oara poate citesc si oameni din primarie pe aici (da, am facut si sesizare), trebuie o curatenie mai in detaliu, chiar daca nu zboara pungi, cartoane sau altele prin aer, nu ai senzatia aia de curatenie, sunt chestii de detaliu pe care nu le face nimeni: pavaj murdar, muschi/verdeata crescuta printre dale, mucuri de tigara/gunoi mai mic ramas intre rosturile pietrelor, ar mai trebui re-rostuit pe unele stradute, adica bagat iar nisip, inlocuite/rearanjate unele pietre/placi crapate/sparte etc.

Palatul Hilt - iese bine de tot, arata excelent


Cinema Studio - aproape gata, mai e parterul si probabil mici detalii la etajele superioare


Casa cu flori - o surpriza frumoasa, sper sa fie o renovare cum merita la ce detalii are cladirea asta


blocul de pe Eugeniu de Savoya, vis-a-vis de Tucano


Cladirea din spatele Casei cu lei, parca si o parte din Casa cu lei, dar nu misca nimic din ce am observat


Emanuil Ungureanu 17 - https://www.google.c...i8192?entry=ttu



Eremia Grigorescu nr 3 - https://www.google.c...i6656?entry=ttu


Emanuil Ungureanu 12 cladirea lipita de liceul Lenau - https://www.google.c...i6656?entry=ttu


Gheorghe Lazar nr. 3 - nu mai are schele dar nu e gata, macar nu mai pica tencuiala https://www.google.c...i6656?entry=ttu

Aceasta postare a fost editata de DanielT: 26 februarie 2024 - 14:32

[DanielT]

Partea a 2-a:

Strada Marasesti nr. 9 - https://www.google.c...i6656?entry=ttu


Gheorghe Lazar nr. 8, cladirea cu Del Corso - alta surpiza placuta, sper sa fie o renovare serioasa avand in vedere termenul de executie


Strada Marasti nr. 6 - chin mare cu cladirea asta, au avut schele, le-au dat jos, acum iar au, vad ca fatada dinspre Marasti a iesit la lumina si arata bine https://www.google.c...i6656?entry=ttu


Piata Libertatii nr. 148?? - daca si-ar face si CJT-ul cladirea(Biblioteca Judetana) am avea toata aripa asta din Piata Libertatii facuta - https://www.google.c...i6656?entry=ttu


Lucian Blaga 2 - https://www.google.c...i6656?entry=ttu


Liceul Emanuil Ungureanu

Aceasta postare a fost editata de DanielT: 26 februarie 2024 - 11:45

[The Mechanic]

Poza de pe facebook

[Adian]

Piata Victoriei - Palatul Hilt

[Bogdan_tmtm]

Adian, la 08 martie 2024 - 21:13, a spus:

Piata Victoriei - Palatul Hilt
IMG_6159-compressed.jpeg

Cladirea frumoasa, readusa la viata. Apoi te uiti mai atent .. antena parabolica pe balcon. N-ai cum ...

[DanielT]

Dubla doi la clădirea cu Camera de Comerț , sper sa nu fie iar panou publicitar și sa se și apuce de ea serios.

Thumbnail atasat

• 

Aceasta postare a fost editata de DanielT: 10 martie 2024 - 16:24

[Gioco]

Autorizație de construire pentru Piața Victoriei nr. 1.

Se propune păstrarea urmelor de gloanțe de la Revoluție.

Citeaza

Autorizație de construire 172/14.03.2024
Tip: Autorizație de construire
Adresa lucrării: strada Piaţa Victoriei nr. 1
CF nr. 452986-C1 (CF vechi 405157-C1); CF nr. 452986(CF vechi 405157) nr. Cad/Top: 452986
Beneficiar
ASOCIATIA DE PROPIETARI
Descriere
Lucrări de tip B, Construcţii pentru locuinţe si functiuni caracteristice zonei centrale. Reabilitare, reparatii fatade, reparatii sarpante si schimbare invelitoare.

https://www.primaria...truire/2024/172
https://www.primaria...truire/2024/171
https://www.primaria...truire/2024/170

Thumbnail atasat

• 
• 
• 
• 
• 
• 
• 
• 
• 

Aceasta postare a fost editata de Gioco: 21 martie 2024 - 14:22

[Janto A.]

^
Bine că se păstrează.Este important pentru cei din generațiile tinere să cunoască istoria.Din păcate, în alte locuri din oraș nu s-a prea ținut cont, iar urmele au fost acoperite (Este un astfel de exemplu pe str. Popa Șapcă, o casă aflată în apropierea penitenciarului).

[Fantoma Tramvaiului 3]

Subscriu. Cel mai tare ma temeam sa nu dispara urmele. Cand le prezentam orasul unor prieteni straini le-am aratat si urmele alea si au ramas cu gura cascata. E cu siguranta ceva ce lumea isi doreste a fi pastrat

[free_flow77]

Ce m-am bucurat de veste, ca apoi sa observ asta! Oare chiar le da voie sa faca un sfert de cladire un buricul targului? Ar arata mai sinistru ca acum. Stiu ca acolo problema a fost mereu lipsa acordului unor proprietari....probabil ceilalti au continuat demersul separat.

Sent from my SM-S911B using Tapatalk

[Janto A.]

^
Bine punctat, eu nici nu observasem acea mențiune.Parcă era prea frumos să fie adevărat...

[Razvan23]

free_flow77, la 21 martie 2024 - 18:44, a spus:

Ce m-am bucurat de veste, ca apoi sa observ asta! Oare chiar le da voie sa faca un sfert de cladire un buricul targului? Ar arata mai sinistru ca acum. Stiu ca acolo problema a fost mereu lipsa acordului unor proprietari....probabil ceilalti au continuat demersul separat.

Sent from my SM-S911B using Tapatalk

Dacă te uiți mai atent, sunt 3 autorizații de construire, unde sunt prezentate toate fațadele clădirii. Pe scurt toată clădirea va fi reabilitată.


Sent from my iPhone using Tapatalk

[Lotilyx]

Rămân păcănelele la parter? Credeam că le-au scos din zonele istorice cu regulamentul pt autocolante pe geamuri.