[MHN]

Primul sau ambele?!

[MHN]

zf.ro

Citeaza

Marius Cristescu, Grupul Bega: Turbulenţele externe vor mai dura cel puţin două luni de zile

Marius Cristescu, proprietarul grupului Bega, care deţine companii pe bursă cu o capitalizare cu­mulată de 160 mil. euro, spune că activitatea din primul semestru a fost perturbată anul acesta de vremea nefavorabilă, dar se aşteaptă ca până la finalul anului companiile din grup să-şi majoreze afacerile cu 10% - 15%.

Grupul Bega, deţinut de fraţii Marius şi Emil Cristescu, rulează afaceri anuale care depăşesc 120 mil. euro.
Businessul grupului a fost afectat puternic în cei doi ani precedenţi pe fondul crizei. În 2008, cel mai bun an pentru grupul Bega, afacerile se ridicau la circa 250 mil. euro, potrivit reprezentanţilor companiei.

"În primul semestru afacerile au stagnat pentru că a fost o lună în plus de frig, însă pe tot anul cred că o să avem un avans de 10% - 15%. Faur Bucureşti şi Bega Tehnomet au mers bine pentru că au producţia destinată la export. La Bega Tehnomet, spre exemplu, este pentru prima dată când avem producţia asigurată şi pe anul viitor", a declarat Marius Cristescu.

Şapte dintre cele opt companii ale lui Cristescu care sunt listate pe piaţa RASDAQ, au înregistrat în primele şase luni o stagnare la nivelul afacerilor, respectiv un nivel de circa 92 mil. lei (21,8 mil. euro).

Pe de altă parte, profitabilitatea aceloraşi companii s-a îmbunătăţit substanţial, acestea raportând în primul semestru profituri cumulate de 7,8 mil. lei, faţă de un câştig de numai 0,1 mil. lei în acelaşi interval din 2010, arată datele de pe bursă.
Companiile lui Cristescu de pe bursă au o valoare cumulată de piaţă de 680 mil. lei (circa 160 mil. euro), însă au o lichiditate foarte redusă din cauză că cei doi oameni de afaceri concentrează aproape toate acţiunile şi au continuat să acumuleze pachete importante în ultima perioadă.
Cea mai valoroasă firmă a omului de afaceri este Bega Turism Timişoara (SCDE), compania care deţine hotelul de cinci stele Timişoara, având o capitalizare de 36,6 mil. euro.
Hotelul Timişoara a fost modernizat de curând în urma unor investiţii de 10 mil. euro şi fraţii Cristescu vor să mai aloce 9 mil. euro pentru o parcare subterană, un spa şi un centru de conferinţe.

"Bega Turism este deschis şi cred că inaugurarea oficială va avea loc în luna octombrie. Acum se lucrează la recepţie. Hotelul a fost extins de la 220 la 140 de camere şi are o rată de ocupare de 60%. Cred că ce-i peste 50% rată de ocupare este foarte bine", spune Cristescu.
Producătorul de material rulant şi utilaj greu Faur Bucureşti (FAU), controlat de fraţii Cristescu, şi-a majorat afacerile în primul semestru cu 31%, la 14 mil. lei, şi a raportat un profit uşor în creştere de 1,4 mil. lei. Totodată, Bega Tehnomet (TEHO) a înregistrat în aceeaşi perioadă un avans de 51% la nivelul afacerilor şi profitul s-a majorat substanţial la 1,5 mil. lei.
Proprietarul Bega spune că în Faur a investit în utilaje noi şi că noile comenzi au fost susţinute de investiţiile pe care le-a făcut pe platforma Faur.
"Un robot de sudură, echipamente în care am investit, înlocuieşte 18 sudori. Faur a început să reintre pe pieţe unde nu mai producea. De exemplu, acum produce cristalizatoare pentru fabricile de zahăr şi are comenzi în Senegal", a precizat Cristescu.

O altă firmă importantă din grupul pe care-l controlează este Foraj Sonde Craiova (FOSB), ale cărei afaceri au scăzut în primul semestru cu 11%, la 43,8 mil. lei. Totuşi compania a raportat un profit net de 3,1 mil. lei, faţă de un câştig de numai 0,3 mil. lei în intervalul similar din 2010.
Foraj Sonde Craiova deţine şi o participaţie de 7% din acţiunile Dafora Mediaş (DAFR), a omului de afaceri Gheorghe Călburean. Cele două companii sunt printre cele mai mari firme de foraj din România.

OMV Petrom a atribuit recent contracte de foraj în valoare de 248 mil. euro, cele mai mari contracte fiind câştigate de firma lui Cristescu, Foraj Sonde Craiova.

Aceasta din urmă va efectua pentru Petrom lucrări pe două loturi în valoare de 28,5 mil. euro şi respectiv 26,5 mil. euro.
"Contractele sunt semnate pe o perioadă de patru ani, aşa că nu este o cifră impresionantă, dar orice contract sigur că ajută. Valoarea anuală a contractelor este cam la acelaşi nivel cu perioada precedentă", mai spune Marius Cristescu.
Mai multe companii deţinute de omul de afaceri timişorean au aprobat transferarea acţiunilor de pe piaţa RASDAQ pe piaţa reglementată de la BVB, însă Cristescu spune că va mai amâna procesul din cauza turbulen­ţelor externe.
"Anul acesta sigur nu listez companiile pe bursă, probabil că anul viitor. Părerea mea este că turbulenţele de pe pieţe se vor menţine cel puţin două luni de zile şi în condiţiile acestea nu este un moment bun pentru listări. Singurul lucru care o să afecteze România în această perioadă este creşterea dobânzilor şi posibilitatea mai mică a statului şi companiilor de a se împrumuta", este de părere Cristescu.

La începutul anului 2009 Bega Minerale Industriale (BMI), deţinută de fraţii Cristescu, a deschis la Aghireşu o unitate de producţie de adezivi pentru gresie, faianţă şi polistiren. Fabrica are o capacitate de producţie de 60.000 de tone pe an. Cei doi oameni de afaceri din Timişoara au vândut la începutul acestui an grupului Knauf fabrica de adezivi pe care o deţineau în localitatea Aghireşu din judeţul Cluj în cadrul unei tranzacţii de peste 3 milioane de euro.

Fraţii Cristescu deţin, prin grupul Bega, circa 30 de firme din mai multe domenii, printre care industria chimică (Begachim, Chimforex), foraj petrolier (Foraj Sonde Craiova), comerţ (Bega Com), turism (Bega Turism), transport (Bega Trans Auto) şi imobiliare (Bega Imobiliare).
Firmele din grupul Bega au intrat în ultimii ani într-un proces de concentrare şi fuziune.
De exemplu, Foraj Craiova cu Foraj Vâlcea, Foraj Bascov şi Foraj Zădăreni, respectiv Bega Utilaje cu Bega Utilaj Construcţii şi Bega Ermat, cel mai mare închiriator de macarale din România. Imobiliarele s-au strâns la un loc, Bega Invest absorbind Bega Oltica.

[Chagall]

Ambele.

[Chagall]

Investiţie de peste 4 milioane de euro în apropierea Aeroportului Internaţional din Timişoara

09 Septembrie 2011



Una dintre cele mai mari investiţii din oraşul de pe Bega, în ultima perioadă, şi-a deschis oficial porţile, joi, în apropierea Aeroportului Internaţional “Traian Vuia” din Timişoara. Este vorba despre ce de-al doilea depozit logistic operat de Cargo-Partner România. Investiţia făcută până acum depăşeşte patru milioane de euro. Noul depozit a creat, momentan, 20 de locuri de muncă, dar investitorii sunt optimişti. Cargo-Partner, iniţiatorul acestui proiect, a avut o dezvoltare explozivă în serviciiile de depozitare şi logistică. Serviciile sunt destinate marilor companii din sfera automotivelor. Noul depozit, situat pe strada Aviatorilor 22, are deocamdată o suprafaţă de 6.000 de metri pătraţi. Terenul parcului logistic de aici este de aproape 80.000 de metri pătraţi.
Deschişi către toate marile companii din Timiş
Aproape 100 de oaspeţi - reprezentanţii unor companii consacrate pe plan mondial, ca: Hella, Dura, Valeo, Kromberg & Schubert, TRW, Nestle, Zoppas, Avery Dennison, Frigoglass, AEM, Elba, Elba Com, Siemens, dar şi companii de talie medie, firme cu capital privat românesc, au fost prezenţi la eveniment. Dezvoltatorul imobiliar Eurorent s-a pliat perfect pe cerinţele partenerilor de afaceri, oferindu-le posibilitatea să-şi desfăşoare activitatea având acces direct la cea mai modernă şi rapidă infrastructura a urbei noastre – soşeaua de centură, vecinătatea unui aeroport internaţional şi a Vămii Timişoara – totul într-un cadru modern, conform standardelor internaţionale din domeniu. Viitorul apropiat presupune pentru Cargo-Partner spaţii cu temperatura controlată, incinte speciale pentru păstrarea şi manipularea mărfurilor cu clasa ADR, antrepozitarea vamală . Atât dezvoltatorul Eurorent, cât şi Cargo-Partner sunt deschişi colaborării cu toate firmele din Timiş şi nu numai, oferind spaţii de lucru şi servicii la standarde internaţionale.

Sursa: Ziua de Vest

[Doppler]

Citeaza

Investiţie de 100 de milioane de euro în apa şi canalizarea din Timiş

Reţelele de apă şi canalizare din judeţul Timiş urmează să fie modernizate cu nu mai puţin de 118,87 de milioane de euro. Cea mai mare parte din bani vin din fondurile Uniunii Europene.

Aquatim a făcut deja primul pas în derularea programului după ce a semnat contractul de asistenţă tehnică de management pentru implementarea proiectului. Contractul, în valoare de 2,75 milioane de euro, a fost atribuit, în urma licitaţiei publice deschise, companiei Hill International şi are o durată de 5 ani.

Proiectul de extindere şi modernizare a sistemului de alimentare cu apă şi canalizare în judeţul Timiş este în valoare de 118,87 milioane de euro, din care autorităţile locale contribuie cu 1,73 la sută, restul fiind asigurat de Aquatim - 13,04 la sută, bugetul de stat - 11,30 la sută şi Uniunea Europeană - 73,93 la sută din fonduri nerambursabile, şi este destinat investiţiilor în infrastructura de alimentare cu apă şi canalizare în judeţul Timiş, respectiv.

Astfel, reţeaua de canalizare se va extinde cu 200 de kilometri, iar reţeaua cu apă cu 100 de kilometri. Urmează să fie realizate şi şapte staţii de epurare a apei uzate, respectiv trei staţii de tratare a apei potabile. Localităţile incluse în acest proiect sunt Timişoara, Sânnicolau Mare, Jimbolia, Deta, Buziaş, Gătaia, Recaş, Făget, Ciacova, Săcălaz, Sânmihaiu Român şi Utvin. Aquatim derulează al doilea mare proiect de investiţii cu fonduri nerambusabile, după ce în anul 2002 a accesat un alt proiect, în valoare de 45 de milioane de euro.

adevarul

[MHN]

zf.ro

Citeaza

Germanii de la Continental şi-au majorat afacerile cu 22%

Producătorul german de anvelope Continental Automotive Products a ajuns anul trecut la un business de peste 1,7 mld. lei (410,8 mil. euro), mai mult cu 22% faţă de 2009, conform site-ului Ministerului Finanţelor. Profitul net al companiei a înregistrat o uşoară scădere, Continental Automotive Products raportând un profit net de 191 mil. lei (45,4 mil. euro), faţă de 205,4 mil. lei (48,5 mil. euro) în exerciţiul anterior.

Pe piaţa locală, germanii de la Continental Automotive dezvoltă în cele trei centre din Timişoara, Sibiu şi Iaşi componente pentru toate cele trei divizii ale grupului - şasiu şi siguranţă, interior şi tren de rulare, precum şi unităţi de control al airbagului, sisteme de frânare electronice, unităţi de comandă a şasiului sau sisteme de navigaţie.

[...]

[MHN]

Au fost incepute lucrarile la proiectul VGP Park:

sursa

[MHN]

wall-street.ro

Citeaza

Americanii de la Three Pillar isi deschid birou in Timisoara

Compania americana de software Three Pillar, prezenta pe piata locala din 2008 cu un birou in Cluj-Napoca, a decis sa-si extinda operatiunile din Romania prin deschiderea unui sediu in complexul de birouri City Business Centre din Timisoara.
Americanii de la Three Pillar au inchiriat o suprafata de 200 mp in cladirea A din cadrul proiectului City Business Centre, dezvoltat de omul de afaceri Ovidiu Sandor in apropiere de Piata 700 din Timisoara.

Timisoara a fost aleasa pentru extinderea operatiunilor tinandu-se cont de indicatorii privind nivelul resursei umane, dar si de caracteristicile pietei. La aceastea s-au adaugat universitatea tehnica bine cotata, experienta programatorilor si comunitatea locala activa de dezvoltatori ai aplicatiilor mobile.
“In plus, majoritatea absolventilor din Timisoara, spre deosebire de alte centre din tara, doresc sa ramana si sa se dezvolte profesional in oras, ceea ce ne ofera constanta. Am tras linie si am ajuns la concluzia ca Timisoara pune la dispozitie resursele necesare care se muleaza pe modelul nostru de business”, spune Catalin Stef, general manager Three Pillar Global Romania.

In acest moment, compania are zece posturi libere in Timisoara si isi propune ca pana la finalul anului viitor sa ajunga la 50 de angajati.
In Cluj-Napoca, Three Pillar si-a deschis biroul in 2008 si a crescut numarul angajatilor de la 13 la 100, in prezent avand inca 15 posturi vacante.
Three Pillar a fost infiintata in 2006 in Virginia si are birouri in SUA, Argentina, India, Marea Britanie, Olanda si Romania. Principalele arii de expertiza ale Three Pillar Global sunt: software pentru dispozitive mobile, software de tip SaaS (Software as a Service) si software dedicat companiilor. Clientii Three Pillar Global sunt firme din domeniile: media, sanatate, educatie si servicii financiare.

Proiectul de birouri City Business Centre va totaliza cinci cladiri de birouri, cu o suprafata de 43.000 mp inchiriabili, investitia totala fiind estimata la circa 50 milioane de euro. Pana in prezent, au fost livrate trei cladiri, gradul acestora de neocupare fiind sub 10%.
Printre chiriasii birourilor lui Sandor se numara companiile: Alcatel-Lucent, Wipro, Microsoft/Ciao, PwC, Unicredit Bank, Deloitte si Autolive ... nota: etc.

[dAImon]

Momentan apare doar un job de Perl Developer pe saitul companiei: http://www.threepill...bal.com/careers / http://hire.jobvite....9Vfw8&page=Jobs

[MHN]

Apare un singur profil vrei sa spui...
Insa pot fi disponibile mai multe pozitii pentru acest profil.

Aceasta postare a fost editata de MHN: 23 septembrie 2011 - 21:25

[MHN]

Contitech... se extinde!

zf.ro

Citeaza

Producătorii germani de piese şi componente auto Continental şi Dräxlmaier vor să-şi extindă activitatea din România, fiind interesaţi să deruleze pe termen scurt şi mediu mai multe investiţii în producţie, cu o valoare cumulată de aproape 170 milioane euro, potrivit Ministerului Economiei.
Grupul Continental vrea să investească 15,7 milioane euro în extinderea capacităţii de producţie a Contitech Fluid Automotive România, iar pentru acest proiect a solicitat acordarea unui ajutor de stat, în conformitate cu reglementările legale. În urma investiţiei vor fi create 300 de locuri de muncă.

Totodată, Continental intenţionează să continue investiţiile în 2012 si 2013 la Timişoara, unde vor fi cheltuiţi 71 milioane euro şi vor fi create 400 de noi locuri de muncă, la Sibiu, unde compania va aloca aproximativ 35 milioane euro şi va crea 300 de locuri de muncă, dar şi la Braşov, unde va fi deschisă o fabrică de pompe de combustibil. Investiţia se cifrează la 20 milioane euro, iar numărul locurilor de muncă nou create va fi de 500.

Pe de altă parte, Dräxlmaier ia în calcul derularea unei noi investiţii în România, în valoare de 26,8 milioane euro. Noua fabrică ar crea 1.000 de locuri de muncă, iar clienţii principali vor fi producătorii germani de maşini Daimler şi Porsche.
Ministrul Economiei, Ion Ariton, a discutat aceste proiecte cu reprezentanţii celor două grupuri, cu prilejul unei vizite de lucru la Munchen, în Germania.

[MHN]

zf.ro

Citeaza

Tranzacţia anului?
Gazprom intră în România prin achiziţia a 130 de benzinării OMV Petrom.
...

Petrom, cea mai mare companie locală, este în negocieri cu sârbii de la NIS, controlaţi de Gazprom, pentru vânzarea a 130 de unităţi.
Petrom, controlată de austriecii de la OMV, analizează varianta vânzării a circa 130 de benzinării, aproape un sfert din întreaga sa reţea de distribuţie a carburanţilor.
Potrivit unor surse din piaţă, producătorul de petrol şi gaze local este chiar într-un proces de due diligence cu sârbii de NIS, grup petrolier controlat de ruşii de la Gazprom, dar nu se ştie dacă acest proces va rezulta şi într-o tranzacţie. Reprezentanţii Petrom nu au comentat pe marginea acestei informaţii până la închiderea ediţiei.

[...]

În România, în ultima perioadă două companii petroliere şi-au anunţat intenţia fermă de extindere: azerii de la SOCAR şi sârbii de la NIS, companie care este controlată de ruşii de la Gazprom.
"Petrom se află în proces de due diligence (proces de evaluare anterior unei tranzacţii - n.red.) cu NIS pentru 139 de benzinării. Totodată, NIS este în faza de studii de prefezabilitate pentru realizarea unui parc de rezervoare în zona Timişoarei în contextul în care există o serie de conducte care leagă acest oraş de Pancevo", susţin surse din piaţă.

[...]

[MHN]

fin.ro

Citeaza

Continental cumpara 6,8 hectare pentru extinderea fabricii de anvelope de la Timisoara

Fabrica de anvelope Continental Automotive Products intentioneaza sa achizitioneze un teren de 68.000 de metri patrati pentru suma de 3,9 milioane de euro fara TVA de la Uzinele Mecanice Timisoara (UMT).
Propunerea a fost inaintata actionarilor UMT, care vor decide pe 24 octombrie daca vor aproba vanzarea terenului.
Avand in vedere ca firmele UMT si Continental sunt vecine pe Aleea Imbroane, la numarul 7 si numarul 9, si ca terenul va trebui sa fie liber de orice constructie, va fi cel mai probabil vorba de o extindere a uzinei de anvelope.

De altfel, Ministerul Economiei a anuntat saptamana trecuta ca grupul Continental intentioneaza sa continue in 2012 si 2013 investitiile la Timisoara, unde vor fi cheltuiti 71 de milioane de euro si vor fi create 400 de noi locuri de munca.

Continental Automotive Products a inregistrat anul trecut o cifra de afaceri de 1,725 miliarde de lei, in crestere cu 22% fata de 2009.
Continental este cel mai important jucator din industria romaneasca de componente auto, cu investitii totale de 500 de milioane de euro si peste 10.000 de angajati. Grupul detine, pe langa uzina de anvelope de la Timisoara, trei fabrici la Timisoara, Sibiu si Brasov unde produce sisteme electronice de control pentru autovehicule. Potrivit Ministerului Economiei, investitiile vor fi continuate si la Sibiu si Brasov, unde Continental isi propune sa investeasca alte 55 de milioane de euro, urmand sa creeze aproximativ 800 de noi locuri de munca.

De asemenea, prin divizia ContiTech, grupul mai detine alte trei unitati de productie in judetele Timis, Arad si Satu Mare, care produc diverse elemente din cauciuc, precum furtune de racire sau curele de transmisie.

Cei care locuiesc prin zona, au pus-o!!!

[cseh_17]

Bun, si in cazul unei astfel de achiziti, ce se va intampla? Se schimba si numele benzinariilor?

Si apropo de asta... ARAl -ul romanesc al cui este? si Inafara de TIR-urile care transporta "marfa" au si altceva in comun ce ARAL-ul nemtesc?

[MHN]

zf.ro

Citeaza

În industria componentelor auto, germanii vin cu investiţii de 170 mil. euro, care vor crea 2.500 de noi locuri de muncă

Producătorii germani de piese şi componente auto prezenţi pe piaţa locală vor să-şi extindă activitatea din România, urmând să deruleze pe termen scurt şi mediu mai multe investiţii în producţie. Investiţiile sunt mai mult decât bine venite pe o piaţă în care numărul şomerilor este în continuă creştere.

Planurile de investiţii sunt o consecinţă a faptului că afacerile companiilor din industria automotive şi-au revenit considerabil anul trecut, în unele cazuri chiar s-au dublat faţă de anul anterior, ca urmare a redresării economice de pe pieţele internaţionale.

Cel mai mare jucător cu capital german prezent pe piaţa locală de piese şi componente auto, producătorul de anvelope Continental, vrea să investească 15,7 mil. euro în extinderea capacităţii de producţie a Contitech Fluid Automotive România (Carei, Satu Mare), proiect pentru care a solicitat acordarea unui ajutor de stat. În urma investiţiei vor fi create 300 de noi locuri de muncă.

Continental intenţionează să continue in­vestiţiile în 2012 şi 2013 la Timişoara, unde vor fi cheltuiţi 71 mil. euro şi vor fi create 400 de noi locuri de muncă, la Sibiu, unde com­pania va aloca aproximativ 35 mil. euro şi va crea 300 de locuri de muncă, dar şi la Bra­şov, unde va fi deschisă o fabrică de pompe de combustibil. Investiţia Continental de la Braşov se ridică la 20 mil. euro, urmând să fie create 500 de locuri de muncă.

La nivel naţional grupul Continental a investit în total peste 500 mil. euro şi are 10.000 de angajaţi. Continental are în România opt unităţi de producţie şi trei centre de cercetare şi dezvoltare în Timişoara, Sibiu, Carei, Arad şi Iaşi.

Cea mai mare companie a grupului Continental de pe piaţa locală este Continental Automotive Products, care a ajuns anul trecut la un business de peste 1,7 mld. lei (410,8 mil. euro), în creştere cu 22% faţă de exerciţiul financiar anterior. Profitul net al companiei în 2010 a fost de 191 mil. lei (45,4 mil. euro).

Pe de altă parte, producătorul german de rulmenţi Schaeffler România spune că 2010 a fost cel mai bun an din punct de vedere financiar, de la venirea companiei pe piaţa locală, în 2002. Schaeffler România a înregistrat anul trecut un profit de peste 12,2 mil. lei (circa 3 mil. euro), arată datele financiare publicate de companie. În 2010 Schaeffler România a avut o cifră de afaceri de peste 1,2 mld. lei (307 mil. euro), un avans de 30% faţă de exerciţiul financiar anterior.

Schaeffler România a angajat în prima jumătate a acestui an peste 250 de oameni la fabrica de rulmenţi din Braşov, unde lucrează în prezent aproximativ 3.400 de persoane. Compania produce la Braşov rulmenţi de mari dimensiuni pentru diverse sectoare de activitate, producţia mergând aproape în totalitate la export.
Un alt producător german de componente auto, Marquardt Schaltsysteme, care a intrat pe piaţa locală în 2004, la Sibiu, a avut anul trecut un profit net de 36,9 mil. lei (8,8 mil. euro), de 3,5 ori mai mult decât în anul precedent. Compania germană produce la Sibiu sisteme electronice şi electromecanice pentru Daimler, Volkswagen, Audi, BMW, dar şi PSA (Peugeot şi Citroen), cea mai mare parte a producţiei fiind vândută în afara României.

Compania Leoni Wiring Systems Arad, subsidiara grupului german Leoni, şi-a dublat anul trecut afacerile, la 306 mil. lei (73 mil. euro). Totodată numărul mediu de angajaţi ai companiei germane a crescut de la 1.548 de oameni în 2009 la 2.247 de per­soane anul trecut. Germanii de la Leoni sunt prezenţi pe piaţa locală cu trei fabrici, la Bistriţa, Arad şi Piteşti. Compania produce cabluri şi cablaje electrice pentru industria auto, aparate electrocasnice, produse de telecomunicaţie şi sisteme mecanice.
Grupul Kromberg & Schubert a realizat anul trecut pe piaţa locală o cifră de afaceri totală de 617 mil. lei (146 mil. euro), cu 27% mai mare faţă de nivelul realizat în 2009. Creşterea afacerilor a fost determinată în special de începerea producţiei la a treia fabrică a companiei din România, cea de la Nadab, judeţul Arad, preluată anul trecut de la fondul american de investiţii Platinum Equity.

Producătorul de cablaje electrice şi motoare mai deţine în România o fabrică în Timişoara şi alta în Mediaş, ambele investiţii greenfield. În cele trei unităţi de producţie locale lucrează 5.000 de angajaţi.
Draxlmaier analizează o investiţie de 26,8 mil. euro în România, într-o nouă fabrică, unde să lucreze circa 1.000 de oameni. Clienţii principali vor fi producătorii germani de maşini Daimler şi Porsche, conform Ministerului Economiei. Încă de anul trecut, Draxlmaier a demarat un program de automatizare a fabricilor locale. Grupul livrează din fabricile din Hunedoara, Satu Mare, Timişoara şi Piteşti componente pentru Audi, BMW, Mercedes şi Porsche.
Grupate, investiţiile planificate de producătorii germani de componente auto Continental şi Draxlmaier pentru perioada următoare ajung la circa 170 de mil. euro în România.

[MHN]

zf.ro

Citeaza

Campioni în business: Cum au reuşit antreprenorii din Banat să sfideze criza

Companii din domeniul construcţiilor, al mobilei şi al produselor pentru casă au obţinut majoritatea premiilor pentru cele mai mari rate de creştere ale afacerilor în ultimii doi ani, în cadrul evenimentului "Campioni în business" de la Timişoara.

Evenimentul organizat de Ziarul Financiar, Enterprise Investors şi BCR, cu sprijinul fundaţiei Triple Helix scoate în faţă antreprenorii locali care au reuşit să construiască afaceri cu rate importante de creştere în zona de vest a ţării.

Companiile de construcţii Axela Construcţii, controlată de Ioan Alexa şi Conar Arad, controlată de Georgică Cornu, alături de compania Naturavit Trade, condusă de Florentina Nica, ce activează în industria alimentară au fost desemnate drept cele mai dinamice companii cu afaceri de peste 40 milioane de lei.

Naturavit a înregistrat în ultimii doi ani o creştere medie a afacerilor de peste 190% până la 74 milioane de lei, în timp ce Axela Construcţii şi Conar au avut creşteri de 106,7% şi 67%, până la un nivel al afacerilor de 111,3 milioane de lei, respectiv 143 milioane de lei.

Clasamentul celor mai dinamici antreprenori a luat în calcul aproape 3.400 de companii din toată ţara conduse de antrepenori independenţi şi care au avut anul trecut o cifră de afaceri cumulată de aproape 100 de miliarde de euro şi peste 950.000 de angajaţi.

[...]

[MHN]

ziuadevest.ro

Citeaza

Fabrica DURA Automotive îşi dublează suprafaţa de producţie

DURA Automotive România a inaugurat cel de-al doilea modul de producţie al fabricii sale din Giarmata Vii. Prin construirea noii hale, suprafaţa totală a fabricii DURA s-a extins de la 5.000 la 10.900 de metri pătraţi. din care 9.600 de metri pătraţi sunt utilizaţi pentru producţie, restul fiind alocat birourilor.

Această extindere este impusă de dezvoltarea mediului business pentru clienţii Brose şi Renault, din partea cărora se înregistrează o creştere cu 50%, respectiv 20% a comenzilor. În plus, acesta era unul din paşii necesari pentru a putea demara colaborarea cu un nou client, Kiekert, urmând ca producţia să înceapă în luna noiembrie. Beneficiile aduse de noul spaţiu sunt numeroase. Pe lângă faptul că sunt create 140 de noi locuri de muncă, se obţine şi creşterea gradului de independenţă al fabricii datorită noilor facilităţi. Astfel, fabrica dispune în prezent de un laborator mai mare şi mai bine dotat şi de un departament de autoutilare care produce staţii şi echipamente de lucru, renunţând astfel să le mai importe de la terţi. În plus, o noutate o constituie construcţia unui atelier de prototipuri, acesta fiind un răspuns la cerinţele clientului, care determină totodată creşterea gradului de competitivitate. Nu în ultimul rând, condiţiile de lucru pentru angajaţi au fost îmbunătăţite prin reamenajarea vestiarelor şi extinderea cantinei. Tăierea panglicii de inaugurare s-a desfăşurat în prezenţa angajaţilor, clienţilor, reprezentanţilor autorităţilor locale şi a directorului de operaţiuni, Herfred Schwarz. Ea a fost urmată de discursurile oficialilor şi de un scurt moment artistic prezentat de Ansamblul Profesionist "Banatul", după care participanţii au asistat la înmânarea plachetei corespunzătoare Certificatul Q1 reprezentanţilor fabricii DURA Automotive Timişoara. Acest certificat reprezintă un standard de excelenţă în domeniul calităţii şi a fost acordat de către clientul Ford. La final, a fost plantat un stejar în curtea fabricii, pentru a marca momentul, după care a fost arborat steagul Q1 de către teamleader-ii echipei Ford de la DURA Timişoara.

DURA Automotive Systems este cel mai mare designer şi producător de sisteme de control pentru maşini din lume, fiind totodată un important furnizor de sisteme de control al scaunelor, ansambluri de inginerie, module structurale pentru uşi şi sisteme de ferestre integrate pentru industria automotive.

[MHN]

adevarul.ro

Citeaza

Oamenii de afaceri din Modena tatoneaza terenul la Timisoara

Un grup de oameni de afaceri din Modena, alături de Emilio Sabattini, preşedintele Provinciei Modena, se află la Timişoara, pentru a prospecta terenul în vederea unor viitoare investiţii în domenii precum construcţii, agricultură, zootehnie sau artizanat.

[...]

Printre obiectivele vizitate de italinei se află şi clădirea Fructus, cea mai înaltă construcţie din Timişoara, care este o investiţie de 30 de milioane de euro a unor oameni de afaceri din Italia.

[...]

Judeţul Timiş este pe locul doi în ţară după Bucureşti ca număr al societăţilor comerciale din Italia. Din cele 15.000 de firme active din România, peste 3.000 se află în Timiş. “Firmele italiene oferă 800.000 de locuri de muncă în România şi aduc circa 8-10 la sută din PIB. Timişul este un model pentru restul judeţelor. De menţionat că în judeţul Timiş se află circa 14.000 de cetăţeni italieni care circulă în interes de afaceri. Din cauza crizei economice au plecat multe firme, dar cred că au plecat cei care nu erau cei mai serioşi”, a declarat Stefano Mistretta, consulul italiei la Timişoara.

[MHN]

zf.ro

Citeaza

Prospero - o fabrică, 15 magazine şi cinci cafenele

Liviu Bugescu, 57 de ani, administrează o fabrică de 3.300 mp într-un parc industrial, 15 magazine de panificaţie şi cinci cafenele în Timişoara, dar totul a început de la un cuptor de cărămidă în curtea casei părinteşti unde făcea pâine pentru timişoreni împreună cu soţia lui. Cum a reuşit timişoreanul de profesie inginer mecanic să dezvolte un business de 4 mil. euro în panificaţie?

"În 1991 am ipotecat casa părintească şi am luat un credit de la bancă pentru a dezvolta o clădire cu două etaje în care să produc pâine chiar în curtea casei părinteşti.

Cu un cuptor de cărămidă, am făcut pe brutarul, iar soţia şi mama mea au frământat pâinea pe care am ajuns să o vindem în magazinele din Timişoara", îşi aduce aminte Liviu Bugescu, de profesie inginer mecanic, care a pus bazele afacerii în panificaţie Prospero.

Compania pe care o conduc cei doi soţi, Prospero, a ajuns la o cifră de afaceri de 16,8 mil. lei (4 mil. euro) anul trecut şi un profit de un milion de lei (240.000 euro), la un număr de 156 de angajaţi , potrivit datelor de la Ministerul de Finanţe.

Înainte de-a începe propriul business în panificaţie, Liviu Bugescu era inginer mecanic la o întreprindere de stat de prelucrare a lemnului pentru export, care începuse să trimită oamenii în şomaj. "În acea perioadă făceam şi taximetrie. Într-o zi, un coleg, Mircea Danciu, mi-a propus să ne facem o brutărie şi am acceptat. Eu trebuia să mă ocup de construcţie, iar el de utilaje", spune antreprenorul timişorean. În curtea casei părinteşti a ridicat o clădire de două etaje, dotată cu un cuptor de cărămidă.

"După două luni partenerul meu s-a retras din afacere. La şase luni după ce luasem creditul de la bancă dobânda crescuse de la 17% la 72%, iar eu nu produceam niciun ban cu cuptorul pe vatră. Am fost ne voit să vând tot din casă, covoare şi chiar şi bijuterii." În primăvara anului 1993 se produce prima pâine Prospero în brutăria soţilor Bugescu.


O nouă fabrică pusă pe picioare în 2008

De la câteva sute de pâini pe zi la un cuptor de cărămidă, cei doi soţi au ajuns să producă 5.000 de pâini pe zi în trei cuptoare de cărămidă. Datorită cererii mari pentru pâinea pe vatră, produsă cu făină din Ungaria, în 1997 Liviu Bugescu dezvoltă producţia aducând încă două cuptoare de cărămidă. În paralel, antreprenorul dezvolta magazine pentru distribuţia de pâine în Timişoara, inclusiv un minimarket pe 300 de metri pătraţi.

"Am avut o relaţie foarte bună cu băncile, tot ce am dezvoltat a fost cu bani de la bănci. Timp de 11 ani am lucrat cu BCR. Când s-a aflat că vrem să facem o construcţie în parcul industrial din Timişoara, a fost pentru prima dată când au venit băncile la noi şi am acceptat să lucrăm cu ING."

Bugescu a luat decizia să mute centrul de producţie din curtea casei părinteşti în parcul industrial din Timişoara după ce prin 2006 pe piaţă se stabileau norme care ţineau de calitatea şi siguranţa alimentară.

El a contractat un credit de 700.000 de euro de la ING şi a închiriat 3.300 de metri pătraţi în parcul industrial din Timişoara, unde a dezvoltat o fabrică de pâine. Pe un teren concesionat de la Consiliul Judeţean Timiş în Parcul Tehnologic şi Industrial Timişoara, compania a inaugurat în 2008 o nouă unitate de producţie. "Am început să producem pâine în condiţii occidentale. Mai mult, am dezvoltat gama de produse şi am început să producem alte produse de panificaţie şi chiar prăjituri şi torturi."


Un nou business pentru copii

Soţii Bugescu continuă să îşi extindă şi reţeaua de magazine de panificaţie, ajungând în prezent la 13 magazine. Anterior, pâinea era distribuită în reţele de magazine precum Profi, Selgros şi Metro.
Mai mult, la sfârşitul anului 2009 soţii Bugescu inaugurau prima cafenea Prospero Delicii, fiind dezvoltat un laborator de cofetărie chiar lângă secţia de brutărie-patiserie.

În prezent, familia Bugescu administrează cinci cafenele. Antreprenorul şi-a dezvoltat businessul şi prin fonduri europene, contractând 1,2 milioane de euro bani europeni.
"Vom continua să ne dezvoltăm businessul. Chiar avem în plan deschiderea unui nou magazin în Timişoara în decembrie. De reţeaua de cafenele se ocupă copiii noştri." În Timişoara, compania Prospero este unul dintre cei mai mari jucători de pe piaţa brutăriilor.

[...]

[MHN]

Da, ar fi o investitie importanta pentru judet dar mai ales pentru comunitatea italiana din Romania.
Chagall a postat stirea vineri, pe thread-ul Autostrada Timisoara - Vrsac - Beograd.