[SPECTR-2]

Cred că ar fi perfect să avem și un topic pentru transportul pe cablu, un subiect destul de slab atins în comunitățile dedicate transportului public. Voi încerca, în funcție de timp și material disponibil, să fac o prezentare cât mai detaliată a acestor mijloace, din țara noastră.
România este norocoasă să beneficieze de toate aceste mijloace de transport pe cablu, listate în descriere: telecabină, telegondolă, telescaun, teleschi și funicular. Cu excepția telegondolei și a funicularului (turistic, că industrial am avut), toate aceste "vehicule" există la noi încă din perioada comunistă.

Telecabinele din România
Acestea au fost construite în perioada comunistă, în zonele montane cu potențial turistic mare și relativ greu accesibile. Dacă nu cumva am uitat vreuna, sunt în număr de 9:
- telecabina Bușteni - Babele
- telecabina Babele - Peștera
- telecabina Sinaia - Cota 1400
- telecabina Cota 1400 - Cota 2000
- telecabina Brașov - Tâmpa
- telecabina Bâlea Lac - Bâlea Cascadă
- telecabina Capra Neagră (telecabina mare, Poiana Brașov)
- telecabina Kanzel (telecabina mică, Poiana Brașov)
- telecabina Heniu Mare (Prundu Bârgăului) - e excepția de la regulă, vă voi spune mai târziu de ce.

1. Telecabina Bușteni - Babele
Acesta e, probabil, cel mai emblematic teleferic de la noi, datorită Babelor și a Sfinxului de la capătul de sus al telecabinei, dar și a traseului pitoresc, pe deasupra canionului Jepii Mari. Să nu mai vorbim de cozile kilometrice, care înconjoară stația de la bază, de la Hotelul Silva, de măresc timpul de așteptare la câteva ore. Din experiență proprie, acum 4 ani am vrut să ajung la Peștera, am ajuns la telecabină în jurul orei 7:30, cu jumătate de oră înainte de deschidere. Doar pe la 10 am putut să mă îmbarc în telecabină, abia pe la 11 am ajuns la Peștera Ialomiței.

Să trecem în revistă un istoric al acestei telecabine: prin anii '60-'70, se dorea dezvoltarea unui turism național de anvergură, așadar Ministrul Turismului din acea perioadă, Ion Cozma, a întocmit o listă de proiecte ce prevedeau revigorarea turismului la nivel național și aducerea sa la
standardele celorlalte țări dezvoltate. Așa se face că în vara anului 1970 se poartă discuții cu compania milaneză Ceretti e Tanfani prin intermediul guvernului italian, ce oferea un pachet tehnic pentru dezvoltarea instalațiilor pe cablu din stațiunilor montane ale României socialiste. Cu 4 ani înainte, în 1966, se fondează în cadrul Facultății de Silvicultură catedra "Exploatări Forestiere", unul dintre obiectele de studiu fiind "Funiculare forestiere", cu rolul de a pregăti specialiști pentru execuția telecabinelor Sinaia - Cota 1400/Cota 1400 - Cota 2000, Kanzel, Brașov - Tâmpa, Bâlea Cascadă - Bâlea Lac și Babele - Peștera. Construcția telecabinei Bușteni - Babele are loc în perioada 1973-1978. Primii 3 piloni, din cauza problemelor de accesibilitate și ale reliefului din zonă, au fost cei mai dificili de executat: normele tehnice ale calității betonului folosit la fundație (tip B400 sau C25/30) prevedeau ca acesta să fie turnat în flux continuu, nicidecum în etape, așadar pentru primii 2 stâlpi au trebuit instalate funiculare miniere, pentru a putea asigura fluxul necesar de beton. Pilonul 3 a fost, de asemenea, dificil de executat, din cauza reliefului stâncos, îngust și instabil. Cei trei piloni de pe platou (4, 5 și 6) au fost mai ușor de executat, mai ales datorită accesibilității. Pentru montarea cablurilor pe toată distanța, au fost necesare 2 săptămâni de muncă din partea a 3 trolii electrice. După toate aceste eforturi uriașe, pe 12 august 1978 se inaugura telecabina.

Date tehnice:
- lungime: 4,35 km
- proiectant al sistemului și constructor al cabinelor: Ceretti e Tanfani Milano.
- constructor structură metalică piloni: Combinatul Siderurgic Reșița.
- executant lucrări: Ministerul Minelor, Petrolului și Geologiei, prin intermediul Trustului de Construcții și Montaje Miniere București (șantier Brașov).
- an inaugurare: 1978
- diferență nivel: 1235 m
- număr piloni: 6
- durată parcurgere traseu: ~ 12 minute și 40 de secunde.
- capacitate cabină: 24 locuri + operator (26 locuri + operator în cazul copiilor sub 14 ani)
- condiții de funcționare: condiții meteo favorabile, viteza vântului să fie cel mult 52 km/h (15 m/s). În cazul în care viteza vântului e la limită, se circulă în stare de alertă de vânt, cu restricție de viteză în zona pilonilor de pe platou (4, 5 și 6). Viteza maximă admisă a vântului pentru funcționare corespunzătoare a telecabinei este de 57,6 km/h.
- viteza maximă: 36 km/h
- viteza medie: 20,7 km/h
- diametru cablu purtător: 40 mm
- diametru cablu tractor: 25 mm

Și partea cea mai așteptată, pozele!
- una dintre cabine, în 2018. Sursa: Tramclub.

- pilonul 1:

- pilonul 2:

- pilonul 3:

- pilonul 4, sau "Stâlpul periculos"; porecla îi vine de la faptul că se află pe marginea prăpastiei:

- pilonul 5; cel mai scund și totodată cel mai lung stâlp. Are 7 grinzi transversale și câte 10 rotițe pe fir. Aici, telecabina își schimbă radical înclinația, de la 35-45 de grade la 1-2 grade, aproape drept. Din păcate, e stâlpul cel mai expus condițiilor meteo nefavorabile, astfel că aici vântul poate atinge chiar și 100 km/h, pe când în Bușteni e soare și frumos, abia dacă adie vântul acolo:

- pilonul 6:

Și stația de la Babele:

Toate pozele cu pilonii și stația de la Babele sunt preluate de pe Wikipedia.

L.E.: Vă rog să mă scuzați, nu știam că pozele apar la o rezoluție așa mică atunci când le deschid, pe viitor voi căuta alte surse pentru fotografii.

Aceasta postare a fost editata de SPECTR-2: 06 iunie 2020 - 10:09

[SPECTR-2]

2. Telecabina Babele - Peștera
Este o telecabină aflată în continuarea celei dintre Bușteni și Babele, ce facilitează accesul de partea cealaltă a masivului Bucegilor, către obiective precum cabana Padina sau Peștera Ialomiței. Cum spuneam în mesajul anterior, am mers acum 4 ani la Peștera Ialomiței, așadar am avut prilejul să călătoresc cu ea. La coborâre spre Peștera abia dacă am fost câteva persoane, însă la urcare (ora 14-15) era destul de încărcată. Din păcate, această telecabină are proasta reputație de a sta mai mult oprită. Gândiți-vă că în ianuarie 2010, când a fost reluată circulația, trecuseră... 12 ani de când a fost oprită! Deci din '97-'98, telecabina aceasta era nefuncțională. Acum, de când au mai relaxat restricțiile pentru COVID, din 16 mai, telecabina de la Bușteni și-a reluat activitatea. Cea de la Peștera, însă, e închisă pentru mentenanță... Pe 25 mai 2019, telecabina își relua circulația după niște lucrări de schimbare a cablurilor și reparație a motoarelor telecabinei, ca în august să fie oprită din cauza altor deficiențe la motor și automatizările telecabinei.
Telecabina Babele-Peștera a fost inaugurată în 1982 și este proiectată tot de Cerreti e Tanfani. Numele "Peștera" provine, firește, de la Peștera Ialomiței, dar mulți identifică această stație cu Hotelul Peștera, aflat lângă telecabină.

Date tehnice:
- lungime: 2,6km.
- proiectant și constructor cabine: Cerreti e Tanfani Milano
- executant: Ministerul Minelor, Petrolului și Geologiei, prin intermediul Trustului de Construcții și Montaje Miniere București
- executant structură metalică piloni: Combinatul Siderurgic Reșița
- număr piloni: 3
- diferență de nivel: 680m

Înainte de poze, aș dori să menționez programul și tarifele pentru ambele telecabine.
Program Bușteni - Babele:
- marți: revizie tehnică.
- miercuri - luni: 8:30 - 16:00 (ultima urcare la 15:00)
Tarife:
1) Bușteni - Babele:
- adulți: 45 RON/sens, 80 RON tur-retur
- copii (5-12 ani): 20 RON/sens, 40 RON tur-retur
2) Babele - Peștera:
- adulți: 40 RON/sens, 70 RON tur-retur
- copii (5-12 ani): 15 RON/sens, 30 RON tur-retur.

Și acum, poze!
- vedere a traseului telecabinei dinspre Peștera (Sursa):

- stația de la Peștera (Sursa):

- pilonii 2 și 3, numerotați dinspre Babele, văzuți din lateral (Sursa):

[SPECTR-2]

3 (și 4). Telecabinele de la Sinaia
Cu toate că sunt 2 telecabine diferite (Sinaia - Cota 1400 și Cota 1400 - Cota 2000), acestea au fost tratate de I.T.O. (și mai apoi de O.J.T.) ca o singură telecabină, cu o stație intermediară la Cota 1400. Acestea sunt cele mai vechi telecabine din țară, alături de telecabinele Kanzel și Tâmpa, toate cele 4 fiind inaugurate în 1971. În prezent, reprezintă o alternativă mai puțin aglomerată a telefericului de la Bușteni, mai ales de când s-au construit recent noile teleferice ce merg în paralel cu telecabinele: 2 telegondole și un telescaun.

Date tehnice:
- lungime totală: 4,25 km
- diferență de nivel: 1200m
- număr piloni: 5 (3 pe Sinaia - 1400 și 2 pe 1400 - 2000)
- executant: Ministerul Minelor, Petrolului și Geologiei, prin intermediul Trustului de Construcții și Montaje Miniere București
- proiectant și constructor cabine: Ceretti e Tanfani Milano
- executant structură metalică piloni: Combinatul Siderurgic Reșița.

Program:
- luni: revizie tehnică
- marți - vineri: 8:30 - 15:45 (ultima urcare: 15:30)
- sâmbătă - duminică: 8:30 - 16:45 (ultima urcare: 16:30)

Tarife:
a) Sinaia - Cota 1400
- adulți: 15 RON/sens, 25 RON tur-retur
- copii (5-12 ani): 8 RON/sens, 14 RON tur-retur
b ) Cota 1400 - Cota 2000
- adulți: 15 RON/sens, 25 RON tur-retur
- copii (5-12 ani): 8 RON/sens, 14 RON tur-retur
c) Sinaia - Cota 2000
- adulți: 25 RON/sens, 50 RON tur-retur
- copii (5-12 ani): 14 RON/sens, 25 RON tur-retur

Iată și câteva fotografii:
- telecabina Cota 1400 - Cota 2000, în fundal pilonul 1; pe stânga, telescaunul de care am pomenit mai sus (Sursa):

- Telecabina Sinaia - Cota 1400, vedere de la Cota 1400 spre Sinaia; în fundal, pilonul 3 (Sursa):

Aceasta postare a fost editata de SPECTR-2: 06 iunie 2020 - 13:17

[SPECTR-2]

5. Telecabina Tâmpa
Dacă ați fost măcar o singură dată în Brașov după 2004, e aproape imposibil să nu fi văzut numele Brașovului scris pe Muntele Tâmpa cu litere uriașe, în stilul Hollywood. Zona aceea se numește terasa Belvedere și oferă o priveliște unică asupra Brașovului. Cum ajungeți acolo? Fie puteți face o drumeție ușoară de câteva ore, fie puteți lua Telecabina Tâmpa din orașul vechi.

Telecabina Tâmpa este, așa cum am menționat anterior, una dintre primele din țară. Construcția trebuia să fie gata în 1967, dar a avut o întârziere de 4 ani. Contextul? Ilustrul festival "Cerbul de Aur". Pe vremea aceea, Brașovul nu era foarte primitor pentru turiști, era mai degrabă o simplă urbe pentru lucrătorii de la Steagu Roșu sau Tractorul. Cum autoritățile județene nu doreau cu niciun chip să le crape obrazul de rușine în fața concurenților străini de la festival, au decis că trebuia neapărat să fie construit un obiectiv turistic care să ia ochii străinilor, și anume o telecabină pe unul dintre simbolurile Brașovului, Muntele Tâmpa. În 1971, a fost inaugurată, iar în 1986 a fost construit și releul de televiziune vizibil din oraș. O particularitate a acestei instalații pe cablu e lipsa pilonilor - e un traseu scurt, de altfel.

Date tehnice:
- proiectant și executor cabine + rețea: Ceretti e Tanfani Milano
- lungime: 573 m
- durată: ~2 minute și 20 de secunde
- viteză deplasare: 6m/s
- diferență de nivel: 320 m
- capacitate: 20 persoane (440/oră)

Program:
- luni: revizie
- marți - duminică: 9:30 - 17:00

Tarife:
- adulți: 10 RON/sens, 18 RON tur-retur
- copii (6-12 ani): 6 RON/sens, 10 RON tur-retur

Câteva fotografii:
- anii '70 (Sursa):

- vedere a Brașovului în colorit specific toamnei (Sursa):

Aceasta postare a fost editata de SPECTR-2: 06 iunie 2020 - 13:32

[SPECTR-2]

6. Telecabina Bâlea
Când spui Bâlea, spui Transfăgărășan. Când spui Transfăgărășan, spui Bâlea. Unii zic că nu poți să pretinzi că ai fost pe Transfăgărășan dacă nu ai ajuns la Bâlea. Din 20 septembrie 1974, odată cu inaugurarea acestui drum, Bâlea și Transfăgărășan au devenit sinonime.

Proiectarea Transfăgărășanului a luat în seamă condițiile meteo din zonă și faptul că în anotimpul rece drumul trebuia închis pe o anumită porțiune, mai exact între Bâlea Cascadă și Km 104, pentru a proteja turiștii de accidente. Și totuși, Bâlea e fascinantă chiar și pe timpul iernii, unde mai pui că trebuie să rămână cineva acolo să întrețină cabana. Din acest motiv, pentru a asigura o legătură permanentă între Bâlea și restul țării, s-a decis execuția unei telecabine. Aceasta a fost inaugurată în 1976, și oferă una dintre cele mai mirobolante priveliști ale golului alpin prin care trece DN7C.

Date tehnice:
- lungime: 3,61 km
- diferență de nivel: 780 m
- număr piloni: 4
- timp de deplasare: ~ 8 minute și 20 secunde
- viteză de deplasare: 8 m/s
- capacitate de transport: 16 persoane, 110 pasageri/oră
- proiectant și executant cabine: Ceretti e Tanfani
- executant: Ministerul Minelor, Petrolului și Geologiei, prin intermediul Trustului de Construcții și Montaje Miniere București
- executant structură metalică piloni: Combinatul Siderurgic Reșița
- condiții de circulație: condiții meteo favorabile și să fie minim 10 persoane.

Program: luni-duminică 9:00 - 17:00

Tarife:
- adult: 35 RON/sens
- copil (2-12 ani): 15 RON/sens
- bagaj mare de mână: 10 RON
- bagaj mic de mână: 5 RON
- marfă: 2 RON/kg

Și acum vă las să vă delectați cu niște poze:
- peisaj de iarnă, pilonul 3 (Sursa):

- o priveliște a golului alpin din telecabină (Sursa):

- așteptându-și, cuminte, turiștii (Sursa):

- pilonii, în ordine, de la 1 la 4 (aceeași sursă de mai sus):

[SPECTR-2]

7. Telecabina Kanzel (telecabina mică)
Poiana Brașov este astăzi o stațiune renumită în țara noastră pentru pârtiile sale de schi, dar și pentru masivul Postăvaru, cu potecile sale turistice. Pentru a facilita dezvoltarea pârtiilor, dar și accesul la drumurile turistice, oficialii comuniști de la finalul anilor '60 - începutul anilor '70 au decis să construiască o telecabină în Poiana Brașov, și anume Kanzel. Cum am precizat deja în repetate rânduri, face parte din prima serie de telecabine inaugurate la noi în țară, în 1971. Spre deosebire de cele 2 telecabine de la Sinaia și de cea de la Tâmpa, însă, capacitatea unei cabine a fost mărită la 44 de persoane, pentru a transporta cât mai mulți schiori și drumeți pe Vârful Cristianul Mare (Kanzel), de unde începe mai multe pârtii și de unde pleacă mai multe trasee turistice. Porecla de "telecabină mică" a apărut după inaugurarea telecabinei Capra Neagră, din 1982, deoarece Kanzel e mai scurtă și are capacitatea mai mică. Terminalele superioare ale celor două teleferice sunt apropiate, la câteva sute de metri unul de celălalt. Mai multe detalii, însă, în episodul următor.

Date tehnice:
- lungime: 2,45 km
- diferență de nivel: ~ 700 m
- viteză: 7,5 m/s
- timp de parcurgere traseu: aproximativ 6 minute
- capacitate: 44 pasageri/cabină, 350 călători/oră
- număr piloni: 3
- proiectant și producător cabine: Ceretti e Tanfani Milano
- executant: Ministerul Minelor, Petrolului și Geologiei, prin intermediul Trustului de Construcții și Montaje Miniere București.
- executant structuri metalice piloni: Combinatul Siderurgic Reșița

Program: zilnic 9:00 - 16:00

Tarife:
- adulți: 25 RON/sens (35 RON dus-întors)
- copii (6-12 ani): 12 RON/sens (20 RON dus-întors)

Și acum vă invit să urmăriți câteva fotografii cu această telecabină, toate sunt preluate de aici:
- terminalul inferior:

- pilonul 1. A se observa și pilonul roșu dezafectat, semn că a fost, cel mai probabil, înlocuit:

- telecabină în acțiune:

Aceasta postare a fost editata de SPECTR-2: 06 iunie 2020 - 15:50

[SPECTR-2]

8. Telecabina Capra Neagră (telecabina mare)
Cum spuneam, Poiana Brașov a devenit o stațiune cunoscută și renumită în țară încă de pe vremea comunismului. Numărul de turiști a crescut foarte mult, iar telecabina Kanzel nu mai făcea față de una singură. Atunci, s-a proiectat o nouă telecabină, însă cu niște diferențe tehnice esențiale: în primul rând, cabinele au fost comandate de la Ceretti cu o capacitate mai mare, de 61 de locuri, cu bănci interioare și uși pe ambele părți, suferind o modificare a aspectului. Apoi, instalația montată (cablurile și motoarele) nu a mai fost comandată de la Ceretti, ci de la compania elvețiană Habegger. Pilonii au suferit și ei modificări, fiind eliminate "urechile de pisică" specifice pilonilor de telecabină și de telescaun de la noi, în favoarea capului paralelipipedic specific instalațiilor moderne din prezent. Terminalul a fost amplasat aproape de cel de la Kanzel special pentru a putea exista acces facil la pârtie.
Acum 6 ani am ajuns în Poiana Brașov, într-un weekend de la mijlocul lui mai. Cum telecabina Kanzel era închisă (probabil în revizie), am fost cu Capra Neagră. Mi-a plăcut faptul că era spațioasă și nu era prea multă lume în ea. Partea care m-a frustrat e că am prins o ceață pe vârf de nu puteam să văd nimic, așadar am stat doar câteva minute la stația superioară și am făcut cale întoarsă. Imediat după ce am coborât, a ieșit soarele pe vârf...

Date tehnice:
- lungime: 2,8 km
- diferență de nivel: 737 m
- viteză: 8 m/s
- timp parcurgere traseu: ~ 6 minute 30 de secunde
- capacitate: 61 pasageri (500/oră)
- număr piloni: 3
- producător cabine: Ceretti e Tanfani Milano
- proiectant: Institutul "Proiect Brașov".
- producător rețea: Habegger A.G.
- executant: Ministerul Minelor, Petrolului și Geologiei, prin intermediul Trustului de Construcții și Montaje Miniere București.
- Executant structuri metalice piloni: Posibil tot CS Reșița

Program: zilnic 9:00 - 16:00

Tarife:
- adulți: 25 RON/sens (35 RON dus-întors)
- copii (6-12 ani): 12 RON/sens (20 RON dus-întors)
Menționez că biletele sunt valabile atât la Kanzel, cât și la Capra Neagră.

Și acum, iată câteva fotografii:
- telecabina între pilonii 1 și 2 (Sursa):

- telecabina la stația superioară. Cu reclama aceasta am prins-o eu atunci când am fost:
(Sursa):

- stația inferioară (Sursa):

Aceasta postare a fost editata de SPECTR-2: 06 iunie 2020 - 18:16

[SPECTR-2]

9. Telecabina Heniu Mare
Ei, și acum discutăm, după părerea mea, despre cea mai interesantă telecabină dintre toate: telecabina Heniu Mare.
Sunt convins că numele nu prea vă sună cunoscut. Dacă celelalte telecabine sunt ușor de recunoscut, aceasta vă induce, cel mai probabil, în eroare.
Spuneam în primul mesaj al acestui topic că este o excepție de la regula principală, că telecabinele au fost executate în zone montane cu potențial turistic ridicat și relativ greu accesibile. Accesibilitatea se justifică, însă potențialul turistic mai greu. Să vă explic de ce:

Începem cu o mică lecție de geografie, cu o tentă puternică de istorie: locația este Vârful Heniu Mare, cel mai înalt din Munții Bârgăului (1611m), în zona Văii Secului, în apropiere de satul Prundu Bârgăului, în județul Bistrița-Năsăud. Dacă nu vă sună încă familiar, localitatea e pe drumul care trece prin Pasul Tihuța. În 1972, se execută un releu de radio și televiziune, releul Heniu Mare, aflat în prezent în proprietatea Societății Naționale de Radiodifuziune. Construcția releului are loc cu mare dificultate, în principal din cauza lipsei accesibilității și a resurselor (apa și electricitate). Releul a fost inaugurat pe 31 decembrie 1977.

Prin acea perioadă - nu se știe exact când - a fost montată o telecabină pentru a asigura transportul muncitorilor din zonă la releu. Are 16 piloni, cu înălțimi între 3 și 29 de metri. Stația inferioară se află la aproape 5 kilometri de DN17 - care trece prin localitate -, la capătul unui drum forestier numit Strada Secu 1. Și în ziua de astăzi, telecabina este folosită strict pentru transportul angajaților spre/dinspre releu, nefiind inclusă în circuitul turistic. Nu se acceptă personal neautorizat.

Ceea ce mi se pare izbitor la această telecabină este anomalia puternică a ei în ceea ce privește structura:
1. Cabinele sunt mici, sub formă cilindrică, seamănă cu niște butoiașe.
2. Numărul foarte mare de piloni. Ținând cont că aici nu sunt nici 3 kilometri, iar Bușteni - Babele, care are peste 4 kilometri, are doar 6 stâlpi, e destul de mind-blowing că aici există 16.
3. Structura pilonilor e, de asemenea, bizară. Mai mulți dintre ei sunt scunzi, precum cei de telescaun. Mai mult, "urechile de pisică" de aici sunt bidimensionale, ca la telescaune, pe când la telecabine sunt, de obicei, tridimensionale. Să nu mai zic că există și stâlpi care nu prezintă aceste "urechi" - ați ghicit - exact ca la telescaune.

Să dăm și câteva date tehnice disponibile:
- tip teleferic: 2P Reghin.
- lungime: 2,5 km
- piloni: 16
- înălțimi: 3-29m
- proprietar: Societatea Națională de Radiodifuziune, Stația TV Heniu.

Să vedem și câteva fotografii:
- câțiva piloni (Sursa):

- vedere a stației superioare (Sursa):

- stația inferioară și stația superioară, a se observa telecabina (Sursa):

[SPECTR-2]

Aceasta a fost prezentarea despre telecabinele de la noi, sper că v-am lăsat o impresie bună. Fiți pe fază pentru următoarele prezentări, care privesc...

Telegondolele din România
Acestea au apărut cel mai recent la noi în țară, din 2004 încoace. În principiu, deservesc stațiunile montane cu pârtii de schi (excepție Mamaia și Piatra Neamț). Iată o listă a lor, am numărat 11, dacă am omis cumva vreuna din neatenție, vă rog să mă completați:
- telegondola Mamaia
- telegondola Piatra Neamț
- telegondola Sinaia
- telegondola Carp
- telegondola Azuga
- telegondola Postăvaru Expres
- telegondola Straja
- telegondola Pasul Vâlcan
- telegondolele de pe Transalpina (x2)
- telegondola Rarău

• în execuție/proiect:
- telegondola Borșa
- telegondola Durău
- telegondola Cheișoar

1. Telegondola Mamaia
Aceasta este prima telegondolă de pe teritoriul României, inaugurată pe data de 16 iulie 2004, în prezența notoriului personaj politic, pe atunci primar al Constanței, Radu Mazăre. Telegondola face legătura între rondul de la intrarea de sud în stațiune și cazinoul din centrul stațiunii, fiind concepută pentru a atrage turiștii în Mamaia. Priveliștea e una superbă, mai ales la apus, am avut norocul să călătoresc cu acest teleferic de 4-5 ori, deci pot confirma din proprie experiență.

Iată și câteva date tehnice:
- producător: Doppelmayr GmbH.
- tip instalație: 8-MDG
- durată transport: 7-8 minute
- altitudine maximă: 50 de metri
- lungime traseu: 2 kilometri
- viteză deplasare: 5 m/s
- număr piloni: 10
- capacitate cabine: 8 persoane (1500/oră)
- înclinație maximă: 19,72%
- interval succedare: 30 de secunde

Program: zilnic 11:00 - 21:30 (circulă doar în sezonul estival)

Tarif: 20 lei/bilet.

Și acum, câteva poze:
- telegondolele la pilonul 7 (Sursa):

- la Aqua Magic, în fundal pilonul 3 (Sursa):

- de la aceeași sursă, terminalul de la Cazino și Telegondolele la pilonul 9:

Aceasta postare a fost editata de SPECTR-2: 07 iunie 2020 - 10:15

[timis2]

DA foarte interesant. Gondolele au acelasi principiu de functionare ca si telecabinele, cablu tractor si cablu purtator? parca la sosire/plecare gondolele incetinesc dar in parcurs nu se observa incetinirea.

[SPECTR-2]

Depinde. În funcție de sistemul de tracțiune, telegondolele pot fi de 3 tipuri: cu 1, cu 2 sau cu 3 cabluri. Cele cu un singur cablu au asigurată tracțiunea și susținerea masei gondolelor de către un singur cablu, ca la telescaune. E cazul tuturor telegondolelor de la noi din țară. Cele cu 2 cabluri funcționează după modelul telecabinelor, cu cablu tractor și cablu purtător, iar cele cu 3 cabluri au un cablu tractor și 2 cabluri purtătoare, dar acolo vorbim deja despre niște gondole de mărimea unei telecabine.
Legat de frânare, acest lucru este posibil doar la terminale pentru că telegondolele din România sunt detașabile, la fel ca și telescaunele mai noi. Practic, există 2 tipuri de telescaune/telegondole: cu prindere fixă (telescaunele construite pe vremea comunismului) sau detașabile (telescaunele mai noi și telegondolele). Cele detașabile funcționează în modul următor:
Fiecare teleferic e prins de cablu cu o prindere. La detașabile, când se ajunge la terminal, prinderea aceea se desface, iar telefericul iese de pe cablu, intră pe o șină și e antrenat de niște rotițe, cu viteze diferite, pentru a-l frâna la intrare, respectiv accelera la ieșirea din terminal, când prinderea se recuplează pe fir. Ceea ce e un avantaj enorm. Cele cu prindere fixă nu pot fi frânate decât frânând toată rețeaua, ceea ce ar fi un calvar pentru turiști, să frânez și să accelerezi la fiecare câteva secunde.

[SPECTR-2]

2. Telegondola Piatra Neamț
Aceasta realizează legătura între gara din Piatra Neamț și pârtia Cozla. A fost inaugurată în februarie 2008 și reprezintă una dintre cele mai importante investiții ale orașului. Din telegondolă poate fi observat lacul de acumulare "Bâtca Mare" și Dealul Pietricica, iar în zilele senine se pot vedea și Munții Ceahlău. Din punct de vedere tehnic, este similară cu cea din Mamaia, fiind executată de același constructor.

Date tehnice:
- lungime: 1,92km
- constructor: Doppelmayr GmbH.
- număr gondole: 22
- număr piloni: 10
- diferență de nivel: 309 m
- viteză: 8 m/s
- înălțime maximă piloni: 64 m
- capacitate cabine: 8 persoane (1200/oră)

Program:
- miercuri 12:00 - 20:00
- joi - marți: 10:00 - 20:00

Tarife:
a) grupuri mai mici de 20 persoane/individual:
- adulți: 15 RON/sens, 25 RON tur-retur
- copii (5-14 ani): 12 RON/sens, 18 RON tur-retur
b ) grupuri de minim 20 de persoane:
- adulți: 18 RON tur-retur
- copii (5-14 ani): 12 RON tur-retur
c) grupuri de minim 100 de persoane:
- adulți: 15 RON tur-retur
- copii (5-14 ani): 8 RON tur-retur

Să vedem și câteva fotografii:
- stația superioară, la Cozla, și pilonii 9 și 10 (Sursa):

- stația de la gară și pilonii 1 și 2 (Sursa):

- privire de ansamblu a telegondolei, în prim plan cred că e pilonul 4 (Sursa):

Aceasta postare a fost editata de SPECTR-2: 08 iunie 2020 - 05:42

[SPECTR-2]

3. Telegondola Sinaia (Cota 1000 - Cota 1400)
Aceasta a fost inaugurată în decembrie 2007 pentru a facilita accesul schiorilor din Sinaia spre Cota 1400, deoarece telecabina era foarte aglomerată în sezonul rece, iar drumul spre Cota 1400 era pe atunci execrabil. Am fost cu aceasta acum 10-11 ani. Mi-a plăcut călătoria, peisajul e frumos, însă o mare problemă a fost accesibilitatea: dacă la dus am mers cu o dubă, la întoarcere a trebuit să merg pe jos, deoarece nu era niciun taxi, nicio dubă acolo jos. Și nici nu aveam telefon. Între timp, problema a fost rezolvată, există linia de autobuz T2 ce ajunge la telegondolă.

Date tehnice:
- tip instalație: 8-MGD
- constructor: Doppelmayr GmbH.
- diferență de nivel: 410 m
- număr piloni: 8
- lungime: 1,38 km
- număr gondole: 35
- capacitate: 8 persoane, 1700/oră
- viteză: 6 m/s
- timp parcurgere traseu: ~ 5 minute

Program: zilnic 9:00 - 17:00

Tarife:
- adulți: 20 RON/sens, 35 RON tur-retur
- copii (5-12 ani): 15 RON/sens, 25 RON tur-retur

Vă prezint mai jos câteva fotografii:
- stația superioară și pilonii 7-8 (Sursa):

- pe traseu, între pilonii 4 și 5 (Sursa):

- trăgând un pui de somn (Sursa):

Aceasta postare a fost editata de SPECTR-2: 07 iunie 2020 - 20:32

[SPECTR-2]

4. Telegondola Carp (Cota 1400 - Cota 2000)
Aceasta a fost inaugurată pe data de 11 februarie 2016. A fost contractată de primărie, ca o alternativă la telecabina și telescaunul operate de Teleferic Prahova. Știați că există trei recorduri pentru telefericele de la noi din țară îndeplinite de această telegondolă?

1. Ajunge la cea mai mare altitudine atinsă de un teleferic, 2062 m.
2. Are cea mai mare înălțime față de sol, de 120 de metri, în Valea cu Brazi.
3. Are cea mai mare înclinație, de 45 de grade, tot în zona Valea cu Brazi, grație primilor 3 piloni.

Exact ca în cazul telecabinei, telegondola aceasta e considerată de unii o extensie a primului segment. Doar că stațiile celor 2 instalații sunt diferite și telegondolele folosite sunt diferite, din moment ce diferă și constructorii. Din câte am înțeles de la cunoștințe care au fost, peisajul este unul mirific.

Date tehnice:
- constructor: Leitner Ropeways, în colaborare cu Tancrad S.A. Galați
- lungime: ~ 2 km
- număr piloni: 12
- diferență de nivel: 652 m
- număr gondole: 42
- capacitate: 8 persoane (1500/oră)
- condiții de circulație: viteză vântului să nu depășească 60 km/h
- viteză de circulație: 21 km/h
- durată călătorie: 9-10 minute

Program: zilnic 9:30 - 16:30

Tarife:
a) doar Telegondola Carp:
- adulți: 20 RON/sens, 35 RON tur-retur
- copii (5-12 ani): 15 RON/sens, 25 RON tur-retur.
b ) Telegondola Sinaia + Telegondola Carp:
- adulți: 35 RON/sens, 55 RON/sens tur-retur
- copii (5-12 ani): 25 RON/sens, 35 RON tur-retur

Reduceri (valabile și pentru Telegondola Sinaia):
- 20-29 persoane: 10%
- 30-49 persoane: 15%
- minim 50 persoane: 20%
- persoane cu dizabilități: 30-50%.

Și poze:
- înainte de inaugurare (Sursa):

- peste Valea cu Brazi (Sursa):

- hei-rup! Petrecere cu rotile!
Stația inferioară și primii 3 piloni (Sursa):

[Chagall]

Cate cabine sunt la telegondola din Mamaia ?
Idea acestui topic este foarte bun, dar ar fi interesant sa mentionezi si costurile acestor telegondole.

[SPECTR-2]

Mulțumesc pentru feedback! Bună idee, de acum voi include și costurile în prezentare.
La Mamaia sunt 49 de gondole, am uitat să menționez.
Costurile sunt următoarele:
- Mamaia: 3,5 milioane euro, din care 1,5 milioane euro suportate de Primăria Constanța
- Piatra Neamț: 12 milioane euro (prețul include și teleschi și alte construcții aferente de la Cozla); LE: am aflat, a costat 10 milioane euro
- Sinaia: 7 705 950 euro, din care 7,5 milioane euro alocate de la Guvern. Achiziționată în leasing.
- Carp: 9 milioane de euro, prin împrumut al Primăriei Sinaia

Aceasta postare a fost editata de SPECTR-2: 24 iunie 2020 - 15:32

[SPECTR-2]

5. Telegondola Azuga
Aceasta este o investiție privată a companiei Romenergo la Azuga, înlocuind vechiul telescaun montat în perioada comunistă. Asigură transportul schiorilor spre cele mai importante pârtii din stațiune, anume Cazacu și Sorica. Terminalul superior se află la 1540m altitudine, pe Culmea Sorica. A fost inaugurată pe 15 decembrie 2007, simultan cu cea de la Sinaia.

Valoarea estimată a investiției: 5 milioane euro

Date tehnice:
- lungime: 1,85km
- număr gondole: 49
- capacitate de transport: 8 persoane/gondolă (2000 pasageri/oră capacitate declarată la inaugurare, 1200 pasageri/oră în prezent)
- număr piloni: 12
- viteză deplasare: 6 m/s
- constructor: Aici e ceață, nu e specificat nicăieri cine e. Acum 10 ani, când am fost ultima dată cu telegondola, pe piloni scria - parcă - Leitner, și tind să cred că așa e, deoarece telegondolele seamănă mai mult cu cele de la Carp decât cu cele de la Sinaia.
- timp de deplasare: 6 minute
- diferență de nivel: 572 m

Program: sâmbăta și duminica 9:00 - 16:00.

Tarife:
- adulți: 25 RON/sens, 35 RON tur-retur
- copii (<14 ani): 15 RON/sens, 25 RON tur-retur

Și câteva poze, toate preluate de aici:
- stația inferioară și stația superioară:

- Cei 3 piloni de la stația superioară:

- peisaj de iarnă vs. peisaj de vară:

Aceasta postare a fost editata de SPECTR-2: 08 iunie 2020 - 10:39

[SPECTR-2]

6. Telegondola Postăvaru Expres
Această instalație se află în Poiana Brașov, și circulă paralel cu Telecabina Kanzel, pe aceeași pârtie, până la pilonul al 3-lea al telecabinei. A fost inaugurată în decembrie 2005, pentru a facilita accesul schiorilor pe pârtiile din zonă și pentru a degreva telecabina vecină. Înlocuiește o instalație mai veche pe cablu, o precursoare a telegondolei moderne, cu cabine de 2 locuri, ce a funcționat din 1977. Telegondola este deschisă doar în sezonul rece, când pârtiile sunt deschise.

Date tehnice:
- constructor: Doppelmayr GmbH.
- lungime: 2,14 km
- număr gondole: 69
- capacitate: 2200 persoane/oră
- diferență de nivel: 661 m
- număr piloni: 16
- viteza: 6m/s
- timp estimativ parcurgere traseu: 12 minute

Valoare estimată: 6 milioane euro

Program: zilnic 9:00 - 16:00; Atenție, repet, doar în perioada în care pârtiile sunt deschise.

Tarife: se fac doar pe bază de puncte, cu abonament. O călătorie costă 5 sau 6 puncte, în funcție de perioadă. Tariful pentru 10 puncte este:
- adulți: 45 RON
- copii: 25 RON.

Și poze:
- instalația veche, poza e intitulată "teleschi" (Sursa):

- ora de vârf (Sursa):

- stația inferioară (Sursa):

Aceasta postare a fost editata de SPECTR-2: 08 iunie 2020 - 19:42

[SPECTR-2]

7. Telegondola Straja
Reprezintă atât o cale de acces pentru schiori de la baza pârtiei până la începutul acesteia, cât și o legătură modernă între orașul minier Lupeni și stațiunea Straja, cea mai mare din județul Hunedoara. A fost inaugurată pe data de 20 decembrie 2012, pentru a înlocui bătrânul telescaun cu câte 2 locuri ce urca la Straja încă din perioada comunistă, similar cu cel din Parâng. Instalația este deschisă doar în sezonul rece (decembrie - martie).

Valoarea aproximativă a investiției este de 8 milioane de euro.

Date tehnice:
- lungime: 2,53 km.
- constructor: Leitner Ropeways, în colaborare cu asocierea Termogaz Company Haţeg - Acomin - Kranz Eurocenter.
- număr piloni: 13
- diferență de nivel: 593m
- număr gondole: 46
- viteză: 5 m/s
- capacitate: 1524 pasageri/oră
- timp estimativ parcurgere traseu: 9 minute 10 secunde

Program:
- marți: revizie tehnică
- miercuri - luni: 9:00 - 16:30
Atenție, repet, deschisă doar în sezonul rece.

Tarife: - 10 RON/sens (conform site-ului Complexului Montan; e foarte probabil să se fi scumpit sau să fi fost eliminat tariful acesta, din moment ce și abonamentul s-a scumpit de la 100 la 110 RON, conform Centrului de Informare Turistică, neapărând tariful respectiv).
- abonament 1 zi valabil pe toate telefericele: 110 RON

Și câteva poze:
- fostul telescaun, 2008 (Sursa):

- stația superioară a telegondolei (Sursa):

- deasupra pârtiei (Sursa):

[SPECTR-2]

8. Telegondola Pasul Vâlcan
Rămânem pe Valea Jiului de Vest și discutăm despre o telegondolă renumită de la noi, ce face legătura între orașul minier Vulcan (zona "Porcărie") și stațiunea montană Pasul Vâlcan. Aceasta e cunoscută pentru că s-a blocat timp de 30 de minute la inaugurare, pe 4 februarie 2011, în prezența Ministrului Turismului de atunci, renumita Elena Udrea.

Valoarea investiției este de 32 964 438 RON, fără TVA.

Date tehnice:
- lungime: 3,1 km
- constructor: Leitner Ropeways
- capacitate de transport: 1800 pasageri/oră
- diferență de nivel: 528m
- timp estimativ parcurgere traseu: 8 minute 40 secunde
- număr gondole: 72
- viteză: 6m/s
- număr piloni: 14

Program: luni - duminică 10:00 - 16:00.
De luni până vineri, pauze în intervalele orare 11:00 - 12:00 și 13:00 - 14:00.

Tarife:
- adulți: 7 RON/sens, 10 RON tur-retur
- copii: 5 RON/sens, 8 RON tur-retur

Să vedem și poze:
- stația inferioară, vara vs. iarna (Sursa 1); (Sursa 2):

- pe traseu (Sursa):