[Chagall]

Timisoara se schimba la fata! 150-200 de cladiri monument istoric vor fi renovate in urmatorii 30 de ani

Marti, 10 08 2010

Timisorenii care locuiesc in cele aproximativ 600 de cladiri monument istoric din oras, majoritatea intr-o stare avansata de degradare, au sansa sa ia un credit, cu ajutorul Primariei pentru a-si renova imobilele.

Proprietarii nu vor primi insa banii in mana, ci municipalitatea va plati lucrarile la firme. Ramane de vazut cati proprietari se vor inghesui sa acceseze finantarile care se acorda fara dobanda, aceasta fiind suportata de Primaria Timisoara.

O delegatie alcatuita din reprezentanti ai Kfw (Banca de Credit pentru Reconstructie a Germaniei) si ai Ministerului Dezvoltarii si Cooperarii din Germania s-a aflat marti la Primaria Timisoara pentru a negocia conditiile acordarii a cinci milioane de euro pentru reabilitarea cladirilor istorice, trei sub forma de imprumut si doua sub forma de grant (imprumut nerambursabil).

Primaria va restitui banii in 30 de ani, cu o dobanda extrem de avantajoasa. imprumutul a fost ratificat recent de Guvern.

„Primaria Timisoara va executa lucrarile, iar locatarii vor rambursa valoarea lor in zece ani”, a precizat Aurelia Junie, directorul Directiei de Dezvoltare din Primarie.

De asemenea, viceprimarul Adrian Orza a declarat ca trebuie gasite solutii, atat legislative cat si financiare pentru ca autoritatile locale sa poata contribui alaturi de cetateni la renovarea cladirilor istorice.

Intr-o prima etapa, crede Aurelia Junie, ar putea avea parte de reparatii capitale in jur de 52 de cladiri monument istoric, insa cum creditul se deruleaza pe 30 de ani, iar banii vor fi restituiti de proprietari, numarul cladirilor renovate ar putea ajunge la 150, chiar 200.

In Timisoara sunt 14.500 de cladiri istorice, dar numai vreo 600 sunt monumente istorice si doar acestea vor beneficia de fonduri. Adrian Bodo, seful Directiei Fiscale a Primariei, care a luat parte la negocieri, a spus ca are in vedere promovarea unei hotarari de consiliu local prin care proprietarii de apartamente din imobilele vechi care au resurse financiare sa fie determinati sa le renoveze.

Reprezentantii Primariei s-au gandit la unele crierii de departajare in cazul in care numarul doritorilor va depasi fondurile. Astfel, ordinea cartierelor care vor avea prioritate este Cetate, Iosefin, Fabric. Apoi, se va tine cont de starea de degradare a cladirii si de pericolul pe care il reprezinta pentru trecatori si locatari.

Lucrarile ar putea incepe anul viitor, insa locatarii trebuie sa prezinte garantii ca vor restitui imprumuturile. Ipoteca este luata in calcul. inainte de inceperea renovarii, proprietarii vor beneficia de expertiza gratuita, insa vor trebui sa achite contravaloarea proiectului si a lucrarilor de renovare.

Sursa: Agenda

[Chagall]

Citeaza

În şedinţa de miercuri, senatorii au mai ratificat şi Acordul de împrumut şi finanţare între KfW, Frankfurt pe Main şi România, pentru un împrumut de 3.000.000 euro şi o contribuţie financiară de 2.000.000 euro pentru reabilitarea cartierelor istorice ale Timişoarei.

Ambele Acorduri au fost ratificate şi de către Camera Deputaţilor, Senatul fiind for decizional.

Sursa: Romania Libera

[Chagall]

Interesant de vizualizat, bisericile istorice din oras in format 3D!

http://www.banat-med...ro/biserici.php

[AlexIP]

Asa, ca fapt divers, va zic ce am patit un pic mai devreme...

Pe la 5 AM treceam eu pe langa Politehnica veche, veneam cu o prietena de la gara perpedes cu directia cafea Unirii si numa bine cand ne apropiam noi de cladire si ne minunam de schele si de plasa de protectie vin 2 troleibuze. Ea zice hai sa fugim dupa primul, eu zic hai sa mergem lejer si sa-l luam pe al doilea, ea zice hai pe la pietoni eu zic ca nu ma bag pe sub schele, oricat de bine ar fi acoperita trecerea de persoane. Numa bine, chiar cand trece troleul pe langa noi si da sa opreasca in statie pica zgomotos la cativa metri in fata noastra, chiar in dreptul troleului, o bucata de fatada sau zid, nici nu stiu ce, cam cat jumatate de om si se sparge pe jos si sub schela si ne umple tot de praf. Asa tare s-a auzit bufnitura ca a oprit si soferul de troleibuz, crezand ca a picat pe masina.

Dupa aia, ma intorc eu de la cafei si in dreptul cladirii de la Materna vad cazute pe jos cateva bucati de tencuiala cat pumnul de mari... desprinse proaspat. Aveti grija, se destrama orasul.

[Chagall]

Ceva superb realizat de LRK - forum SSC

[Viktor]

Superb videoclip . Felicitari celui care l-a realizat.

[MHN]

Bisericile sunt iluminate feeric

adevarul.ro

Citeaza

Timişoara are mai multe biserici care se transformă în fiecare noapte în şemineuri uriaşe şi încălzesc cu lumina lor bulevardele oraşului. Tabloul zugrăvit de cei care au gândit jocul de lumini este de o frumuseţe care îţi taie respiraţia.

Catedrale ale credinţei bănăţenilor, români, nemţi, sârbi, unguri, care trăiesc în pace de sute de ani la Timişoara, bisericile oraşului spun deopotrivă povestea fiecărui copil botezat în ele dar şi a fiecărei comunităţi care a dat suflet oraşului.













etc...

Bisericile oraşului, cele construite acum două sute de ani, dar şi cele noi, îşi schimbă culoarea în fiecare seară. Pe zidurile lor se caţără flăcări de lumină care le îmbracă în culoare, căldură şi magie. Cerul parcă îşi schimbă şi el culoarea când razele puternice ale lămpilor uriaşe ricoşează din zidurile care străjuiesc atâta credinţă.

Iarna spectacolul este şi mai uimitor. Zăpada care a acoperit oraşul reflectă, în albul ei perfect, toate culorile pe care lumina puternică le capătă de la nuanţele în care sunt zugrăvite bisericile. Mulţi trec grăbiţi pe străzile încălzite de catedralele transformate în uriaşe şemineuri. Puţin văd căldura şi lumina pe care o emană zidurile cu puterea rugăciunii credinciosului, care se închină în lumina sufletului şi credinţei.

[Chagall]

O analiza foarte buna a stadiului actual al cladirilor din oras.


Fata mutilata a Timisoarei… Capitala Banatului: un oras gri, haotic si trist

21 februarie, 2011

„Timisoara este trista”, „Timisoara a ramas in urma”, „Timisoara nu mai vine cu nimic nou”, „Timisoara e haotica”, „Timisoara e in urma Clujului”, „Timisoara nu e un oras de cinci stele” s.a.m.d. Sunt doar cateva dintre lucrurile care se spun tot mai des despre orasul in care traim, studiem sau muncim.


Blocul din Piata Marasti este dat drept exemplu negativ studentilor arhitecti din toata tara

Ruine abandonate in mijlocul Timisoarei, aurolaci aciuati in cladiri parasite, constructii de sticla care estompeaza frumusetea altor cladiri cu traditie, balcoane colorate in nuantele preferate ale cate unui cetatean vesel, tencuiala veche ce se desprinde si pica pe masini sau in capul trecatorilor, piete de legume si fructe ticsite de cersetori care poposesc pe treptele unor cladiri de birouri. Ciment, mult ciment si parca tot mai putina verdeata. Este Timisoara un haos urbanistic?

Incercam sa va aratam Timisoara prin ochii unui arhitect cu experienta. Vlad Gaivoronschi, presedintele Ordinului Arhitectilor din Romania, filiala Timis, a definit Timisoara drept un oras „trist”.

Comparatia cu Clujul este tot mai frecventa si o resimt chiar si tinerii, care aleg sa invete, tot mai des, aceasta meserie in capitala Transilvaniei. La Timisoara s-au plans ca nu sunt luati in seama. Totusi, in capitala Banatului, se dezvolta, in viziunea lui Gaivoronschi, si proiecte bune. Din fericire…

Capitala Banatului: oras gri, haotic si trist


In Piata 700 cladirile de birouri de lux se imbina nefericit cu buticurile si piata agro-alimentara spre disperarea arhitectilor

„De la guvernatorul Claudius Florimund Mercy la Stan Vidrighin, primul primar dupa unirea Banatului cu Romania, la cel mai longeviv in functie, Carol Telbisz, sau la personalitati contemporane, administratorii au contribuit decisiv la dezvoltarea orasului, indiferent de epoca. Timisoara a avut parte, de-a lungul secolelor, de administratori vizionari, inzestrati cu foarte mult simt practic. (…) Fiecare si-a pus amprenta asupra Timisoarei, intr-un fel sau altul. Toti au contribuit la dezvoltarea orasului, indiferent de epoca. (…) De departe cel mai longeviv in functia de primar a fost Carol Telbisz, care a administrat orasul cu succes, vreme de… 29 de ani. A fost si cel mai performant? Raspunsul poate fi gasit intr-o gluma care inca mai circula: daca ar mai fi trait, Telbisz ar fi fost si acum primarul Timisoarei”. Este un citat dintr-o prezentare a oamenilor care au schimbat fata orasului, de pe pagina de web a Primariei Timisoara. Realizarile fostilor primari au fost semnificative, la vremea aceea, administratia timpurilor noastre avand sarcina de a imbunatati si de a pastra tot ceea ce s-a realizat. Daca au reusit aceste lucruri, numai cetatenii pot judeca.

Arhitectii spun ca se putea mai mult. „Timisoara este foare trista, mai ales daca circuli pe afara, daca vezi orase din Austria sau chiar orase unguresti, cand te intorci aici te intristezi”, spune Vlad Gaivoronschi, presedintele Ordinului Arhitectilor din Timis. Exemplul altora este vizibil. Altii au sentimentul spatiului public, la romani pare ca e o lipsa.

„Timisoara a fost un oras in care vocea svabilor, a maghiarilor, a sarbilor a contat. Asa s-a nascut Corso sau alte spatii publice, piete, acestea sunt tipic central-europene. Este un oras condus de ingineri, cu bune si rele, exista traditia lui Vidrighin, au fost si altii. E un oras militar, care a devenit un oras de ingineri, dar uneori mai si gresesc. Sa le ocupi cu tot felul de nazbatii… Va plac acele casute de lemn care inunda Corso-ul? Uitati-va cum arata Piata 700! Un lucru pozitiv e Bastionul. Este de laudat potentarea unui spatiu public care inainte era trist. Ramane sa vedem cum se foloseste”, explica arhitectul.

Pietele – punctele vulnerabile din punct de vedere urbanistic


Piata agro din Balcescu este ca o carie in tesutul urban

In discutia cu Gaivoronschi, abordam tematica locurilor din oras care sunt… „gresite”, arhitectural vorbind. Primul exemplu oferit este bulevardul Tineretii. „Este o opinie a breslei noastre ca bd. Tineretii arata mai bine inainte. Bulevardul s-a sistematizat avand ca si proiect important cel de drumuri, dar nici macar acela nu functioneaza. Faptul ca a disparut esplanada este o catastrofa. Asta ar trebui sa le dea de gandit edililor”.

Piata Traian, locul dorit de edili sa focalizeze traditiile mestesugaresti, nu prea da roadele scontate. Cu unele cladiri reabilitate si altele nu, din punctul de vedere al arhitectului, lucrurile parca s-au oprit undeva in timp. Sfatul sau este ca Primaria sa isi continue treaba, pentru ca s-au facut si lucruri bune.

Piata Badea Cartan este un loc „complicat”, dar cert este ca zona trebuie asanata, dupa vreo 15 ani de la ultima schimbare la fata. „Putem promova inlocuirea prelatelor, imbunatatirea unor detalii, dar sunt probleme nerezolvate acolo. Noi cand am facut proiectul, mizam pe o parcare, nu a mai fost posibil si nu a interesat mai departe. Sunt lucruri care tin de managamentul orasului, de ceea ce ar face un city manager. Trebuie gandita si relatia dintre piata si biserica. Noi putem sa propunem tot soiul de lucruri, dar nu stiu daca ele pot prinde si contur”, spune presedintele OAR Timis.

Zona Balcescu – Elisabetin – un cartier de traditie al orasului, care merita mult mai mult. „Trebuie sa apara o modernizare pe locul actualei piete agro, care e ca o carie in tesutul urban. S-au facut planuri urbanistice, studii in anii de demult, chiar si la Facultate. E un nod de circulatie complicat, cred ca pe viitor acolo va trebui mers si pe separarea circulatiei pietonale de cea auto si a tramvaiului”, opineaza arhitectul.

Blocul cu etaj din Piata Marasti, care se vede inestetic din Piata Unirii, „a fost dat drept exemplu negativ la generatii de studenti din Romania, la arhitectura. Generatii! Cei care ne predau urbanismul, fostul rector al Universitatii „Ion Mincu”, ne dadea acest exemplu”, precizeaza Gaivoronschi. Omul de afaceri Marius Cristescu a avut, recent, o initiativa de a „modifica” aripa dinspre piata a acelui imobil, printr-un proiect 3D care sa ii schimbe infatisarea in asa fel incat sa se potriveasca perfect in arhitectura zonei. Ideea s-a oprit in birourile din Primarie.

Subiectul cazarmei „U” era inevitabil in acest context, iar arhitectul spune ca pot exista si alte solutii pentru cladirea ramasa in paragina si care a fost cumparata de un investitor privat. Varianta care a nemultumit arhitectii timisoreni a fost de inaltare la 14 etaje. Cetatenii au avut si ei reactii de revolta, ba chiar au creat imaginea turnului de sticla, asemuit cu „acvariul de sticla” din centru.

Piata 700 este un melanj intre cladiri de sticla si tarabe cu shaorma si manele. Arhitectii au gandit, inca de acum 3 ani, un proiect de schimbare completa a zonei, insa lucrurile au stat pe loc, parca pentru a respecta „traditia” locala. „Noi ne-am pus problema acelui spatiu ca unul de tranzitie, in care Piata 700 spuneam noi ca trebuie sa isi potenteze vocatia de poarta urbana dinspre vest catre Cetate. Noi am introdus in ecuatie si o posibila transformare si refunctionalizare a Spitalului Militar. Ideea era ca acea cladire sa devina cu totul altceva, o institutie de cultura, daca va apartine Primariei intr-un final, si care sa devina o cladire deschisa in zona ei de parter si subsol, sa poti sa treci prin ea si sa te duci catre centru. Au trecut doi ani de atunci. Ne imaginam operatiunea Piata 700 ca o operatiune comparabila pe zona Corso la final de secol XIX inceput de secol XX”, spune Gaivoronschi.

Nimeni nu are grija de cromatica blocurilor


În Calea Şagului, un proprietar şi-a vopsit exteriorul apartamentului cum a vrut el

Reabilitarea termica a fatadelor blocurilor din cartierele orasului poate lasa impresia unui curcubeu, pentru ca nu exista niciun regulament care sa stipuleze asa ceva. Nu e de mirare atunci si ca apar blocuri unde proprietarul unui apartament si-a vopsit singur fatada apartamentului in ce culoare a dorit el. „Asociatiile de proprietari obtin autorizatii de constructie si asta e. Nu impune nimeni nimic. In strainatate se intampla sa existe regulamente, cum e la Marakkesh, unde totul trebuie sa fie un rosu stins, brun. Noi nu avem un regulament, exista o libertate care poate uneori e exagerat inteleasa, dar astea nu sunt probleme atat de grave, pentru ca se pot schimba. Interesul ar trebui sa fie pe erori care tin de profunzime, de substanta intrinseca a unui oras”, mai spune Gaivoronschi.

Acesta crede ca unele blocuri comuniste au valoare arhitecturala si ca ar suscita interesul strainilor. „Pericolul fata de care trebuie sa ne pregatim e sa aplicam mecanic principiile termoizolarii pe cladiri de anii 60 – 70, care au valoare arhitecturala. Exista asemenea cladiri, care pe care chiar daca lumea le considera niste cuburi si care pentru timisorenii burghezi nu reprezinta nimic, dar cei din strainatate raman impresionati de cladirile facute in comunism, sunt cladiri remarcabile”, opineaza Gaivoronschi.

Clujul a luat-o inaintea Timisoarei

O afirmatie care s-a tot facut este aceea ca orasul de pe Bega nu mai are atat de multe de oferit si ca in Cluj, modernizarea a fost mai evidenta. In primul rand, la Cluj s-a terminat pietonizarea Pietii Unirii, in timp ce la Timisoara aceasta idee este doar in faza de proiect tehnic. In discutii intra si stadionul „Dan Paltinisanu”, despre care arhitectul timisorean spune ca poate fi doar „peticit”, pentru ca este construit din pamant si demolarea lui ar costa la fel de mult ca si ridicarea unuia nou. La Cluj, „Ion Moina” are facuta pe structura de beton si a fost mai usor de refacut la standardele secolului XXI.

„Clujul are alt bazin, e o capitala de regiune mai mare, e un oras mai viu, poate asa il percepem noi de aici. Se simte si la nivelul facultatii de arhitectura, se duc mai multi acolo decat vin la Timisoara. Timisoara ar trebui sa isi speculeze pozitia de loc de margine printr-o deschidere mare catre ceilalti, catre Csongrad, catre Novi Sad”, spune arhitectul.

Cand vom avea semnaturi ale unor arhitecti straini?

Ca si capitala culturala europeana, Timisoara ar avea nevoie de semnaturi de arhitecti straini de marca, crede presedintele OAR Timis. Un pas este si faptul ca la noul corp de cladire a Palatului Administrativ a lucrat arhitectul ex-timisorean Serban Sturdza, „E o lucrare puternica, are o autonomie a ei, a limbajului arhitectural. Nu sunt erori, mi se pare o constructie serioasa, are niste calitati interioare deosebite, dar s-a ieftinit pe final lucrarea. Asa patesc arhitectii, banii se baga in betoane cu generozitate, sa reziste la toate cutremurele, in schimb nu mai raman bani de finisaje si se simte putin asta. Ne-am bucura sa mai vina arhitecti din afara”, mai spune Gaivoronschi.

Politistii locali sunt cu ochii pe cladirile istorice. Cei care nu isi reabiliteaza fatadele risca sanctiuni aspre



Politistii locali au, din acest an, atributii de control asupra cladirilor istorice la care s-au facut interventii neautorizate. Nicoleta Popa, purtatorul de cuvant al Politiei Locale Timisoara, spune ca incepand din acest an angajatii institutiei pot verifica singuri aceste probleme, insa cuantumul amenzilor si sanctiunea propriu-zisa este aplicata de catre institutia arhitectului-sef din cadrul Primariei Timisoara.

„In anii trecuti, agentii mergeau impreuna cu inspectorii de la Directia de Urbanism, insa cum din acest an a intrat in vigoare un alt statut de functionare al Politiei Locale, politistii locali pot efectua singuri controalele. Cele mai multe probleme de la inceputul anului si pana acum au fost caderile de tencuiala, pentru care asociatiile de proprietari au fost somate sa ia masuri. Au fost aplicate si trei sanctiuni. Controalele desfasurate in aceasta perioada sunt axate in principal pe zona centrala, dar am primit si numeroase sesizari carora le-am dat curs”, a declarat Popa.

„Piramida” de sticla din Piata Operei ascunde interese politice?

Aparitia unei constructii de metal si sticla in plin centrul Timisoarei, la cativa metri de cladirea Operei Romane, a bulversat de-a binelea activitatea functionarilor din administratia locala. Se tot cauta un tap ispasitor, adica „specialistul” care a girat mutilarea arhitectonica a zonei centrale a orasului, insa, deocamdata, identitatea acestuia e invelita in mister. Se stie doar ca, inainte de a parasi conducerea Consiliului Judetean Timis, in aprilie 2004, pesedistul Dan Ioan Sipos a aprobat ilegal o autorizatie de constructie pentru acoperirea gurilor de acces in pasajul subteran din Piata Operei.


Timisorenii sunt revoltati ca acvariul din centru nu a fost inca demolat

Dosarului, in baza caruia s-a avizat monstruoasa constructie, ii lipseau cateva documente importante, printre care Planul Urbanistic Zonal, avizul Comisiei de Monumente si dovada organizarii unei dezbateri publice pe aceasta problema. Cu toate acestea, piramida de sticla a crescut nestingherita, in ciuda criticilor publice venite din partea timisorenilor.

La un moment dat, s-a obtinut o sentinta vremelnica de demolare, insa operatiunea a fost tergiversata pentru ca proprietarii „piramidei” sa-si rezolve treburile in instanta. „Aici scrie ca trebuie sa demolam 15 stalpi de metal amplasati in teren, pe CF 2, nr. topo 1193, intre vomitoarele strazii Alba Iulia si restaurantul McDonalds. Noi am numarat stalpii, sunt 30, uniti prin traverse aeriene. Eu ce sa fac acum, ce sa demolez?”, se intreaba retoric directorul Nicusor Miut. Ultima solutie avansata de unii consilieri se refera de cumpararea constructiei de catre Primarie si demolarea ulterioara.

Autorizatii de constructie penale

Secretarul Primariei Timisoara, Ioan Cojocari, a ajuns in atentia procurorilor anticoruptie de la DNA tocmai din cauza unor autorizatii de constructie. Fostul avocat Teofil Drugarin, care s-a reprofilat pe mansardarea de blocuri, l-a reclamat pe Cojocari ca refuza, inexplicabil, sa-i semneze o autorizatie de constructie pentru mansardarea unui bloc din zona Dambovita. „Dupa ce am incetat sa dau spaga in Primarie, mi s-au blocat toate lucrarile angajate deja cu locatarii unor blocuri!”, spunea la vremea respectiva reclamantul, dezvaluind ca fiecare semnatura pe autorizatiile de constructie l-au costat 5.000 de euro.

Sursa: Opinia Timisoarei

[Chagall]

Timisorenii care fac lucrari de constructii fara autorizatie la cladirile istorice risca inchisoarea

23.02.2011

Închisoare de la 3 luni la 3 ani sau amenzi cuprinse între 1.000 şi 5.000 de lei riscă cei care execută lucrări fără autorizaţie la clădirile istorice din Timişoara.

Tot sancţiuni usturătoare, între 1.000 şi 100.000 de lei, riscă persoanele care nu respectă prevederile în vigoare în domeniul construcţiilor.
Pentru o mai bună informare a timişorenilor, Poliţia Locală a făcut publică seria infracţiunilor şi contravenţiilor în ceea ce priveşte legislaţia referitoare la construcţii.
Constituie infracţiuni şi se pedepsesc cu închisoare de la 3 luni la 3 ani sau cu amendă de la 1.000 de lei la 5.000 de lei: executarea, fără autorizaţie de construire sau de desfiinţare, ori cu nerespectarea prevederilor acesteia, a lucrărilor de construire, reparare, protejare, restaurare, conservare, precum şi orice alte lucrări, indiferent de valoarea lor, ce urmează a fi efectuate la construcţii reprezentând monumente şi ansambluri istorice, arheologice, de arhitectură, artă sau cultură, inclusiv cele din zonele lor de protecţie. La fel şi continuarea executării lucrărilor după ce organele de control competente au dispus, potrivit legii, oprirea acestora, întocmirea ori semnarea proiectelor tehnice, precum şi a documentaţiilor tehnice – D.T. pentru autorizarea executării lucrărilor de construcţii pentru alte specialităţi decât cele certificate prin diploma universitară şi refuzul emiterii certificatului de urbanism.

Se consideră contravenţii şi sunt sancţionate cu sume între 1.000 şi 100.000 de lei: executarea sau desfiinţarea, totală ori parţială, fără autorizaţie, a lucrărilor prevăzute; aprobarea furnizării de utilităţi urbane, ca urmare a executării de lucrări de branşamente şi racorduri la reţele pentru construcţii noi neautorizate; menţinerea după expirarea termenului prevăzut prin autorizaţie sau după terminarea lucrărilor autorizate ori adaptarea în alte scopuri faţă de cele prevăzute în autorizaţie a construcţiilor, lucrărilor şi amenajărilor cu caracter provizoriu; nerealizarea lucrărilor de curăţare, amenajare ori degajare, după caz, a amplasamentului şi/sau a terenurilor adiacente ocupate temporar pe durata execuţiei, odată cu încheierea lucrărilor de bază; împiedicarea ori sustragerea de la efectuarea controlului etc.

Totodată, conform hotărârilor locale, riscă sancţiuni între 500 şi 1.000 de lei proprietarii şi locatarii care nu întreţin curăţenia în imobilele în care locuiesc, anexele şi împrejurimile acestora.

Lista completă a infracţiunilor şi contravenţiilor poate fi găsită pe www.polcomtim.ro.

Sursa: TiON

[Raoul94]

Guvernul a adoptat „Legea fatadelor”. Proprietarii care au castiguri mici isi pot reabilita fatada imobilului pe banii statului

Citeaza

Executivul a adoptat proiectul de lege privind privind cresterea calitatii arhitectural-ambientale a cladirilor. In cazul cladirilor-monument, costurile reabilitarile vor fi suportate de Ministerul Dezvoltarii. Obligatia acestor lucrari nu va fi insa valabila pentru constructii expertizate tehnic si incadrate in Clasa I de risc seismic si pentru blocuri reabilitate termic sau inscrise in programele locale pentru executarea lucrarilor de reabilitare termica.

„Prin aceasta lege, le dam posibilitatea autoritatilor sa publice locale sa intervina sa reabiliteze fatadele din fondurile publice locale, apoi sa se intoarca impotriva proprietarilor care nu vor sa-si refaca fatadele caselor de de buna voie”, a explicat ministrul Dezvoltarii, Elena Udrea.

Pe de alta parte, proiectul le da dreptul proprietarilor sa acceseze un credit asemanator cu cel de reabilitare termica ca sa-si finanteze lucrarile de reabilitare, se mai specifica in actul adoptat azi de Guvern. Creditul va fi garantat de stat si va trebui rambursat in cinci ani. In plus, proprietarul va fi scutit de impozit pe o perioada de cinci ani, dupa cum a explicat ministrul Udrea.

Lucrarile de interventie pentru „reabilitarea structural-arhitecturala exterioara a constructiei” vor consta in reparatii la zidarii, tencuieli, zugraveli, vopsitorii, inlocuirea tamplariei exterioare cu tamplarie performanta energetic, refacerea invelitorii/terasei, inclusiv refacerea/repararea trotuarelor de protectie aferente constructiei, demontarea/remontarea instalatiilor si echipamentelor montate pe fatade/terase. Amenzile aplicate proprietarilor pentru nerespectarea obligatiei de derulare a lucrarilor vor fi cuprinse intre 2.000 lei si 10.000 lei.

Sursa: evz.ro

O stire pe placul Timisorenilor ! Go Go Go Udrea !

[Chagall]

Raoul94, la 21 martie 2011 - 22:39, a spus:

[...] Go Go Go Udrea !

Nu m-as mira sa vad pe viitor cladiri istorice reabilitate de stat, vopsite in portocaliu.

[Chagall]

Ministerul Dezvoltarii si primaria ar putea reabilita o parte din cladirile istorice din Timisoara

23 martie 2011

Persoanele care au un venit mediu net lunar sub salariul mediu pe economie şi locuiesc într-una din cele 14.000 de clădiri istorice din Timişoara ar putea fi sprijinite cu bani de municipalitate pentru refacerea imobilului. Un proiect de lege în acest sens a fost elaborat de Ministerul Dezvoltării şi a fost trimis Parlamentului pentru dezbatere şi aprobare în regim de urgenţă.

În Timişoara există în acest moment 14.000 de clădiri construite înainte de 1940, multe dintre ele aflându-se într-o stare avansată de degradare. În ultimii ani, doar câteva imobile din acest patrimoniu arhitectural au fost reabilitate. Acestea fie aparţineau unor proprietari înstăriţi, fie au fost incluse în programul de reabilitare a faţadelor clădirilor istorice iniţiat de Primăria Timişoara împreună cu Guvernul Germaniei.

Există însă veşti bune şi pentru restul proprietarilor de apartamente din imobilele istorice timişorene. Guvernul a aprobat, recent, un proiect de lege privind creşterea calităţii arhitectural – ambientale a clădirilor şi l-a trimis spre dezbatere şi aprobare, în regim de urgenţă, la Parlamentul României.

Proiectul de lege aprobat de Guvern preia din ideile vehiculate de oraşele Sibiu şi Timişoara la un simpozion care a avut loc în urmă cu trei ani, la Sibiu, şi unde s-au formulat o serie de proceduri pentru reabilitarea clădirilor istorice.

„Conform declaraţiilor ministrului Elena Udrea, primăriile vor avea obligaţia să inventarieze toate clădirile care necesită reabilitarea faţadelor, să creeze un plan de acţiune şi să stabilească zone prioritare de acţiune, ulterior urmând să înştiinţeze proprietarii cu privire la obligaţia de a-şi reabilita faţadele. Proprietarii trebuie să ia o decizie în 30 de zile şi să comunice dacă vor reabilita faţadele sau nu, în situaţia în care refuză urmând să rămână la latitudinea municipalităţilor dacă se trece la reabilitarea pe banii comunităţii a faţadei respective. În situaţia în care proprietarii clădirii demonstrează că au un venit mediu net lunar pe membru de familie sub câştigul salarial mediu net lunar pe economie, cheltuielile pot fi preluate în totalitate de către primărie, fără să se ceară returnarea acestora. De asemenea, pentru clădirile care sunt monumente istorice, cheltuielile se pot cofinanţa sau suporta în totalitate de către Ministerul Dezvoltării Regionale şi Turismului”, a afirmat primarul Gheorghe Ciuhandu, care a salutat aceasă iniţiativă.

Municipalitatea intenţionează să demareze un program de reabilitare a clădirilor monumente istorice din Timişoara, valoarea totală a proiectului fiind de 5 milioane de euro, din care 3 milioane de euro au fost obţinute printr-un împrumut pe 30 de ani, iar alte 2 milioane de euro reprezintă un grant din partea Guvernului Germaniei.

Până în prezent, Primăria Timişoara, prin Centrul de Coordonare pentru Reabilitarea Cartierelor Istorice, a identificat 150 de clădiri istorice care necesită reabilitare imediată.

Sursa: TiON

[Chagall]

Timisoara are in sfarsit un Studiu de fundamentare istorica pentru zonele istorice, protejate de lege

1 iunie, 2011

Alesii locali au aprobat in sedinta ordinara de marti un proiect de hotarare prin care Timisoara are un Studiu de fundamentare istorica “Zone construite protejate – Timisoara 2011″. Ce inseamna asta pentru timisoreni?

Cetatenii Timisoarei care locuiesc in cladiri istorice vor trebui sa indeplineasca anumite conditii pentru a-si putea modifica in vreun fel fatadele sau chiar interioarele cladirilor.

Studiul a fost intocmit de catre Directia de Dezvoltare din cadrul Primariei Timisoara si reprezinta, de fapt, reglementarea exacta a conditiilor de interventie asupra cladirilor, a parcelelor si a ansamblurilor din zonele istorice ale orasului. Scopul este mentinerea caracterului istoric si evitarea alterarii sau pierderii patrimoniului cultural al Timisoarei, un patrimoniu care este unic in tara noastra.

Studiul are la baza o analiza fundamentata pe studiul arhivelor istorice, elaborat in conformitate cu Ordinul nr. 562/2003 al Ministerului Transporturilor, Constructiilor si Turismului.

Timisoara pastreaza mai bine de 14.500 de cladiri istorice care reflecta intreaga evolutie a arhitecturii europene din secolul al XVIII-lea si pana in prezent. Studiul va fi alaturat noului Plan Urbanistic General al Timisoarei, care va constitui baza legislativa principala pentru dezvoltarea orasului in urmatorul deceniu.

Sursa: Opinia Timisoarei

[Chagall]

Stie cineva unde se afla aceasta locatie?



Sub poza scria "Donauschwäbisches Zentralmuseum - Sonderausstellung: "Temeswar / Timișoara. Klein-Wien an der Bega"

Sursa: picasaweb

[mile]

Chagall, la 31 august 2011 - 19:23, a spus:

Stie cineva unde se afla aceasta locatie?

Ulm 040.JPG

Sub poza scria "Donauschwäbisches Zentralmuseum - Sonderausstellung: "Temeswar / Timișoara. Klein-Wien an der Bega"

Sursa: picasaweb

In Ulm. Oras pe Dunare in Germania.

Aceasta postare a fost editata de mile: 31 august 2011 - 20:16

[Chagall]

Frumoasa promovare pentru Timisoara in orasul respectiv.

[mile]

Din cate am dedus este vorba de Muzeul Central al Svabilor Dunareni. Deci s-ar putea sa fie vreo legatura "de rudenie" cu svabii nostri din Banat in general si Timisoara in special.
Oricum, au fost oameni deosebiti si au ramas in suflet cu dorul de Banat. Cei care au plecat de aici. Copii lor sau nepotii care s-au nascut in Germania nu mai simt acest dor...

[Wegmann]

Exista interes din partea muzeelor timisorene? Eu va pot face legatura.

[Chagall]

Wegmann, la 31 august 2011 - 22:15, a spus:

Exista interes din partea muzeelor timisorene? Eu va pot face legatura.

Sper sa citeasca si dl. Orza aceste randuri.

[dAImon]

Nu cred ca citeste pe-aici.