STP Timișoara Forum: Perioada anilor 1919 - 1929 - STP Timișoara Forum

Salt la continut

  • (2 Pagini)
  • +
  • 1
  • 2
  • Nu puteti crea un topic nou
  • Acest topic e inchis

Perioada anilor 1919 - 1929

#1 Useril este offline   Visor 

  • Moderator
  • Grup: Moderatori
  • Postari: 8419
  • Inregistrat: 09 martie 08
  • Sexul:masculin
  • Locatia:Timisoara
  • Interese:STPT, Trenuri, Fotografia, Desenul, PC

Postat 04 noiembrie 2016 - 18:29

Perioada anilor 1919 - 1929

> Instaurarea administraţiei româneşti
> Primele vagoane motor construite local
> Prima încercare de introducere a autobuzului
> Primii 60 de ani de tramvai în Timişoara

0

#2 Useril este offline   Visor 

  • Moderator
  • Grup: Moderatori
  • Postari: 8419
  • Inregistrat: 09 martie 08
  • Sexul:masculin
  • Locatia:Timisoara
  • Interese:STPT, Trenuri, Fotografia, Desenul, PC

Postat 04 noiembrie 2016 - 18:55

Anul 1919

Tarife

Pe 1 aprilie 1919 s-a întocmit un nou plan de bilete şi abonamente, în scopul acoperirii surplusului de cheltuieli ale intreprinderii. S-a stabilit reducerea sortimentelor de bilete, de la 5 tipuri, la doar 3 feluri:
- bilete de timp şi bilete pentru copii - 20 fl. - biletele de timp valabile de la primele curse dimineaţa până la ora 08:00;
- bilete de secţie - 30 fl. - valabile pentru o cursă într-un cartier sau dintr-un cartier mărginaş până în Cetate şi invers;
- bilete de distanţă - 46 fl. - valabile pentru o cursă dintr-un cartier mărginaş în altul, cu trecere prin Cetate.

Abonamentele s-au fixat în mod unitar la preţul de 8 cor., fiind valabile pentru 4 curse pe zi, dar puteau fi cumpărate doar de funcţionari comunali, funcţionari de stat, funcţionari comerciali, funcţionari particulari, muncitori şi elevi. Funcţionarii de stat cu funcţii mai înalte, şefii de serviciu, persoanele cu ocupaţii independente cum ar fi antreprenorii, comercianţii şi meseriaşii, nu aveau dreptul de a cumpăra aceste abonamente. Abonamentele pentru curse nelimitate costau 16 cor.

Această dispoziţie a fost modificată în data de 1 mai, pentru cei îndreptăţiţi asupra abonamentelor. În cazul în care aceştia doreau efectuarea a mai mult de 4 curse pe zi, puteau achiziţiona abonamente cu preţul de 16 cor. care erau valabile pe toate liniile. Persoanelor care nu erau îndreptăţiţi asupra abonamentelor unitare, li s-au acordat avantajul de a cumpăra cu preţ redus, blocuri cu bilete de secţie, ori de distanţă. Preţul unui bloc cu 30 de bilete de secţie costa 8,50 cor., în loc de 9 cor., iar un bloc cu 30 bilete de distanţă costa 13 cor., în loc de 13,80 cor. Preţul abonamentelor limitate, pe seama funcţionarilor comunali, s-a redus începând cu luna iunie 1919, la 4 cor., iar din luna octombrie, s-au eliberat şi pentru persoanele particulare abonamente lunare pentru curse nelimitate, cu preţul de 36 cor., desfiinţându-se astfel blocurile de bilete.

Rezultatele războiului

În 18 iulie 1919 s-a stabilit retragerea trupelor franceze şi sârbe. În 28 iulie s-a introdus administraţia română, fiind numit şi primul prefect român al judeţului. Armata Română a intrat în oraş triumfal în 3 august, serbându-se actul Unirii Banatului cu România, iar în următoarea zi Regatul Român a stabilit graniţele României Mari, incluzând şi Banatul. În 10 august 1919 s-a ţinut în Timişoara o mare adunare populară a tuturor bănăţenilor, în care cei peste 40.000 de participanţi votează rezoluţia unirii banatului cu România. Preluându-se imperiul de către statul român, până la aplicarea "Legii Pentru Unificarea Administrativă", transportul cu tramvaiul a fost administrat de către Consiliul Comunal, prin directorul intreprinderii. Consiliul Comunal şi-a exercitat dreptul de supraveghere şi control prin comisia de supraveghere, numită consiliu. Aprobările importante trebuiau date de către prefectul oraşului şi al judeţului.

După rezultatele Primului Război Mondial, se impunea folosirea limbii române ca limbă principală, precum şi păstrarea şi traducerea din limba maghiară ori germană a denumirilor instituţiilor. Timişoara fiind sub ocupaţie administrativă română, denumirea intreprinderii tramvaielor a devenit în traducere românească:

~ Tramvaiele Comunale Timişoara - T.C.T. ~

În România, circulaţia tramvaielor şi autovehiculelorse a trecut pe partea dreaptă în sensul de mers, conform legislaţiei româneşti. Acest fapt nu a împiedicat deloc circulaţia tramvaielor, dat fiind faptul că la TCT erau numai tramvaie bidirecţionale, cu două posturi de conducere, reţeaua de linii neavând încă bucle de întoarcere, iar uşile erau pe ambele părţi la toate vagoanele. Chiar şi Gara Iosefin, ce a purtat numele în limba maghiară, a fost redenumită Gara Domniţa Elena, numele acesta avându-l până la Al Doilea Război Mondial.

Gara Domniţa Elena în anii '20
Imagine atasata: 1926.jpgImagine atasata: 336259.jpg

Călătorii trebuiau să se obişnuiască cu noile denumiri ale staţiilor finale, care au fost schimbate din limba maghiară în limba română, care erau scrise pe pancartele exterioare ale tramvaielor. Circulaţia se desfăşura cu 27 vagoane motor şi 7 remorci zilnic. Pe liniile I, II şi III erau utilizate marile vagoane tip B. Ataşate la acestea, pe linia I erau puse în circulaţie 7 remorci. Pe linia V zilnic circula câte un vagon tip A.

- Linia I - Gara Domniţa Elena, până acum cunoscută ca Józsefvárosi Indóház (actuala Gara de Nord) - Biserica Română, cunoscută până acum ca Malom tér (actuala P-ţa Sarmisegetusa)
- Linia II - Calea Buziaş, trecută pe tramvai până acum ca Buziási út (actualul Banatim) - Strada Preyer, scrisă pe pancartele tramvaielor ca Preyer utcza (actuala Str. Crizantemelor)
- Linia III - Gara Fabrica, fosta trecută ca Gyárvárosi Indóház (actuala gara de Est) - Strada Coroana de Oţel, numită până acum ca Király utcza (actuala Str. Memorandului)
- Linia V - Piaţa Axente Sever, fostă scrisă ca Küttl tér (actuala P-ţa Mocioni) - Strada Cimitirului, fosta numită Temető utcza (actuala P-ţa I. Maniu)

Program circulaţie tramvaie
- Linia I - Nr. unităţi 8 - Tura 60 min - Interval 7,5 min
- Linia II - Nr. unităţi 9 - Tura 67,5 min - Interval 7,5 min
- Linia III - Nr. unităţi 9 - Tura 67,5 min - Interval 7,5 min
- Linia V - Nr. unităţi 1 - Tura 15 min - Interval 15 min
Total vagoane în circulaţie: 27 VM + 7 VR

La preluarea imperiului de către statul român, în anul 1919 lungimea totală de exploatare a liniilor era de 10,877 km, din care 8,177 km linie dublă, lungimea totală a liniei fiind de 22,348 km.
0

#3 Useril este offline   Visor 

  • Moderator
  • Grup: Moderatori
  • Postari: 8419
  • Inregistrat: 09 martie 08
  • Sexul:masculin
  • Locatia:Timisoara
  • Interese:STPT, Trenuri, Fotografia, Desenul, PC

Postat 04 noiembrie 2016 - 18:59

Parcul de tramvaie

Vagoanele de tramvai au avut de suferit de pe urma războiului, în special vagoanele motor mici tip A, care au ajuns într-o stare foarte rea. Starea acestora s-a agravat în primii ani de după război. O piedică reprezenta imposibilitatea procurării din străinătate a materialelor speciale electrice, care în ţară nu se fabricau. Împinsă de această situaţie, conducerea tramvaielor a fost nevoită ca în anul 1919 să demonteze motoarele electrice la 8 vagoane motor, din cele 17 vagoane tip A. Din acest motiv nu s-a mai putut întreţine obişnuitul program cu 28 vagoane pe trasee, ci cu 27 vagoane.

Cele 8 buc. tip A demotorizate au fost folosite în continuare, ca vagoane remorci. Parcul de tramvaie, devenit sub conducere românească, la 50 de ani de la înfiinţarea lor şi 20 de ani de la electrificare, prezenta tramvaie vechi, cu uzură mare. Tot în acest an s-au casat toate cele 9 remorci provenite din tramvaie cu cai, fiind foarte învechite.

Parcul de tramvaie 31.12.1919 = 46 vagoane
> Vagoane motor = 35
- 9 buc. - tip A
- 26 buc. - tip B - nr. parc 18-43
> Vagoane remorci = 11
- 8 buc. - tip A
- 3 buc. - construcție TVVV - nr. 01-03
> Alte vagoane
- 1 buc. - locomotivă electrică
- 1 buc. - vagon remorcă turn
- 2 buc. - vagoane platformă
- 2 buc. - pluguri de zăpadă

Transportul de marfă

În anul 1919 s-a conectat Uzina Electrică Comunală la liniile de tramvai, printr-o linie industrială din linia spre Fabrica Kandia din Str. Pestalozzi (Str. Învăţătorilor), pentru transportul de cărbuni, cu traseul: Gara Fabric - P-ţa Badea Cârţan - P-ţa Traian - P-ţa A. Vlaicu - Str. Pestalozzi - Uzina Electrică. Această linie de garaj avea o lungime de 356 m.

Linia de garaj a Uzinei Comunale
Imagine atasata: 1919.png

Foto: Arhivele Naţionale Timiş - imagine de pe linia industrială din incinta Uzinei Comunale
Imagine atasata: 8069813749_f4978cdd1a_o.jpg

Rețeaua de transport marfă
Imagine atasata: 1919.png

Uzina electrică, prima din Europa care a luminat cu electricitate străzile oraşului, a fost înfiinţată în anul 1884 de societatea engleză „International Electric Company Limited” şi înzestrată cu maşinile care au fost prezentate la expoziţia din Viena în 1883. Ulterior, a deservit şi iluminatul industrial şi casnic, iar în 1 ianuarie 1893 a fost cumpărată de oraş, denumită Uzina Electrică Comunală, fiind cumpărată cu 200.000 de fl., capacitatea ei asigurând nevoile tuturor consumatorilor. De-a lungul anilor a alimentat şi necesarul de energie pentru iluminatul stradal şi pentru alimentarea tramvaielor electrice (din 1904).

Statistici an 1919
> reţeaua exploatabilă - 10,877 km
> numărul călătorilor transportaţi - 21.040.097
> numărul locuitorilor oraşului - 80.000
> numărul tramvaielor în parc - 46 Tv = 35 VM + 11 VR
> numărul tramvaielor în circulaţie zilnică - 34 Tv = 27 VM + 7 VR
> tonajul mărfurilor transportate - 152.085 t/km
0

#4 Useril este offline   Visor 

  • Moderator
  • Grup: Moderatori
  • Postari: 8419
  • Inregistrat: 09 martie 08
  • Sexul:masculin
  • Locatia:Timisoara
  • Interese:STPT, Trenuri, Fotografia, Desenul, PC

Postat 04 noiembrie 2016 - 19:55

Anul 1920

Tarife

Din cauza scumpirii generale mereau în creştere, şi preţul biletelor au trebuit mărite, ajungându-se în anul 1920 să fie urcate în trei rânduri, iar preţul abonamentelor în două rânduri. Chiar la 1 ianuarie, preţurile biletelor s-au stabilit astfel:
- copii şi militari - 30 fl.;
- bilete de secţie - 50 fl.;
- bilete de distanţă - 80 fl.

La 1 iulie însă, biletele au fost ridicate la 40 fl. pentru copii şi militari, 80 fl. pentru bilete de secţie şi 1,20 cor. pentru biletele de distanţă. La 9 septembrie tarifele biletelor au fost transformate în lei, fixându-se: 25 bani la bilete pentru copii şi militari, 50 bani pentru bilete de secţie şi 75 bani la biletele pentru distanţă (2 coroane = 1 leu = 100 bani).

Abonamentele au suferit modificări din 1 ianuarie 1920. S-au desfiinţat abonamentele pentru curse limitate, introducându-se abonamente lunare pentru curse nelimitate. Preţurile acestora erau: 12,50 cor. pentru funcţionarii oraşului, 20 cor. pentru elevi, 25 cor. pentru angajaţi, 60 cor. pentru persoanele particulare. Odată cu schimbarea tarifelor biletelor de la 1 iulie, abonamentele majorate au devenit: funcţionarii oraşului - 16,50 cor., elevi - 26 cor., angajaţi - 33 cor., particulari - 80 cor.

De la exploatarea electrică din 1899 se foloseau bilete în rulouri, cu o întrerupere în anii 1919-1920, când s-a revenit la bilete confecţionate în blocuri, precum se foloseau la tramvaiul cu cai, din cauză că, închizându-se graniţa, cele în rulouri nu se puteau furniza din oraşul maghiar Debrecen, unde se tipăreau pe atunci. Din anul 1920 s-a făcut posibilă din nou tipărirea biletelor în rulouri.

Foto: STPT
Imagine atasata: TCT_Bon_1920.pngImagine atasata: 1920_zpseb5f20c8.jpg
0

#5 Useril este offline   Visor 

  • Moderator
  • Grup: Moderatori
  • Postari: 8419
  • Inregistrat: 09 martie 08
  • Sexul:masculin
  • Locatia:Timisoara
  • Interese:STPT, Trenuri, Fotografia, Desenul, PC

Postat 04 noiembrie 2016 - 19:58

Rezultatele războiului

Inginerul Corneliu Mikloşi a preluat la data de 15 aprilie 1920 conducerea Uzinei Electrice şi a Tramvaielor Comunale, la scurt timp după terminarea Primului Război Mondial, găsind aici maşini vechi şi uzate. În câţiva ani, datorită simţului său organizatoric de excepţie, asociat cu competenţa profesională, va transforma cele două intreprinderi în unităţi industriale model ca funcţionalitate şi rentabilitate, din punct de vedere economic. La numirea sa ca inginer şef în luna martie 1920, apoi ca director din 15 aprilie 1920, la Tramvaiele Comunale Timişoara a găsit o situaţie foarte grea, din cauza stării tramvaielor după anii de război.

Pe de-o parte, prin micşorarea numărului de vagoane motor şi folosirea lor ca remorci, iar pe de altă parte, prin creşterea continuă a numărului de călători, dl. director a ajuns în faţa unei probleme foarte mari, mai ales că şi restul de vagoane se aflau într-o stare rea, nefiind supuse reparaţiilor cuvenite în perioada anilor 1914-1918. Scheletul lor de lemn era putred, iar motoarele uzate şi prea slabe pentru transportarea numărului mare de călători. Fiindcă procurarea de vagoane din import ar fi adus grele sarcini financiare intreprinderii, sub îndrumarea ing. Corneliu Mikloşi, s-a proiectat în 1920 construirea unor ateliere proprii, unde să se poată construi în regie proprie vagoanele necesare, pe locul vechilor ateliere de reparaţii care au ars în acelaşi an. Atelierele se vor termina în anul 1922, fiind la început înzestrate doar cu maşini şi unelte de strict necesar. Au fost angajaţi muncitori calificaţi şi într-o primă etapă s-a trecut la reparaţia capitală a vagoanelor.

Mişcările muncitoreşti din anul 1920 au avut influenţă şi asupra personalului tramvaiului. Deoarece intreprinderea nu a putut satisface cererea de mărire a salariilor, din ziua de 23 august aceştia au intrat în grevă, timp de 3 zile, precum şi din 21 octombrie, tot 3 zile, timp în care circulaţia tramvaielor a staţionat complet. Prin intrebuinţarea ucenicilor atelierelor Căilor Ferate Române (CFR), tramvaiele au putut circula parţial. Din data de 24 octombrie 1920, atât circulaţia cât şi lucrul la ateliere, au intrat în normalitate, fiind avertizat personalul grevist cu concedierea.

Program circulaţie tramvaie
- Linia I - Nr. unităţi 8 - Tura 60 min - Interval 7,5 min
- Linia II - Nr. unităţi 9 - Tura 67,5 min - Interval 7,5 min
- Linia III - Nr. unităţi 8 - Tura 60 min - Interval 7,5 min
- Linia V - Nr. unităţi 1 - Tura 15 min - Interval 15 min
Total vagoane în circulaţie: 26 VM + 11 VR

Parcul de tramvaie

La fel ca în anul 1919, fiindcă oraşul a devenit sub conducere românească, nu s-au mai putut importa vagoane noi sau aduce piese de schimb într-un mod uşor. S-au demontat motoarele la încă 4 vagoane tip A, devenind remorci tip A. Au mai rămas doar 5 tramvaie cu motor de acest fel în circulaţie (nr. 4, 6, 7, 8 şi 13) din 17 câte au fost la început, motiv pentru care în circulaţia zilnică se aflau doar 26 vagoane în total. Cele 5 tramvaie tip A circulau foarte rar, din cauza condiţiilor precare. Erau păstrate doar pentru situaţii de urgenţă, când trebuia înlocuit vre-unul dintre vagoanele tip B.

Parcul de tramvaie 31.12.1920 = 46 vagoane
> Vagoane motor = 31
- 5 buc. - tip A - nr. parc 4, 6-8, 13
- 26 buc. - tip B - nr. parc 18-43
> Vagoane remorci = 15
- 3 buc. - construcție TVVV - nr. 01-03
- 12 buc. - tip A - nr. parc 1-3, 5, 9-12, 14-17
> Alte vagoane
- 1 buc. - locomotivă electrică
- 1 buc. - vagon remorcă turn
- 2 buc. - vagoane platformă
- 2 buc. - pluguri de zăpadă

Harta oraşului în 1920
Imagine atasata: 1920.png

Statistici an 1920
> reţeaua exploatabilă - 10,877 km
> numărul călătorilor transportaţi - 22.541.212
> numărul locuitorilor oraşului - 80.000
> numărul tramvaielor în parc - 46 Tv > 31 VM + 15 VR
> numărul tramvaielor în circulaţie zilnică - 37 Tv > 26 VM + 11 VR
> tonajul mărfurilor transportate - 204.682 t/km
0

#6 Useril este offline   Visor 

  • Moderator
  • Grup: Moderatori
  • Postari: 8419
  • Inregistrat: 09 martie 08
  • Sexul:masculin
  • Locatia:Timisoara
  • Interese:STPT, Trenuri, Fotografia, Desenul, PC

Postat 05 noiembrie 2016 - 12:28

Anul 1921

Tarife

La 1 ianuarie, biletele au trebuit urcate din nou, cele de secţie la 75 bani şi cele pentru distanţă la 1 leu, biletele pentru copii şi militari rămânând neschimbate. Abonamentele pentru funcţionarii comunali erau acum 10 lei, pentru elevi 16 lei, pentru angajaţi 20 lei şi pentru particulari 50 lei. Constatându-se că publicul călător folosea tramvaiul între marginile unei circumscripţii mai puţin decât înaintea majorării taxelor, în interesul acestora, din 12 februarie s-au introdus bilete de 1/2 secţie cu preţul de 50 bani, valabile pentru o călătorie între marginile unei circumscripţii.

Parcul de tramvaie

În anul 1920 s-au pus bazele atelierelor de construcţii şi reparaţii vagoane în incinta depoului din Bd. Take Ionescu, iar în 1921 s-a şi început modernizarea primelor vagoane motorice de tip A care au mau rămas în circulaţie. Două dintre vagoanele tip A au fost reconstruite în vagoane motor de mai mare capacitate şi două reconstruite în remorci. A luat naştere un nou tip de tramvai motor, tipul D, reprezentând a treia generaţie de vagoane motorice în Timişoara. Cele două vagoane motorice tip D au primit nr. 44 şi 46 fiind reconstruite:

- nr. 44 - din VM tip A nr. 8;
- nr. 46 - din VM tip A nr. 4.

Vagon motor tip D
Imagine atasata: tram_tm2f.jpg

În paralel cu cele două vagoane motor tip D, au fost reconstruite alte două tramvaie cu motor tip A, dar în remorci. Fiind reconstrucţie completă de data aceasta, a luat naştere un nou tip de vagon remorcă: A.II. Cele două remorci A.II, cu nr. 7 şi 13, au fost reconstruite:

- nr. 7 - din VM tip A nr. 7;
- nr. 13 - din VM tip A nr. 13 (vagon reconstruit la data de 25.10.1921).

Acestea erau puse în circulaţie cuplate la vagoanele motor tip B şi D.

Vagon remorcă tip A.II
Imagine atasata: 6.jpg

Parcul de tramvaie 31.12.1921 = 46 vagoane
> Vagoane motor = 29
- 1 buc. - tip A - nr. parc 6
- 26 buc. - tip B - nr. parc 18-43
- 2 buc. - tip D - nr. parc 44, 46
> Vagoane remorci = 17
- 3 buc. - construcție TVVV - nr. 01-03
- 12 buc. - tip A - nr. parc 1-3, 5, 9-12, 14-17
- 2 buc. - tip A.II - nr. parc 7, 13
> Alte vagoane
- 1 buc. - locomotivă electrică
- 1 buc. - vagon remorcă turn
- 2 buc. - vagoane platformă
- 2 buc. - pluguri de zăpadă

Statistici an 1921
> reţeaua exploatabilă - 10,877 km
> numărul călătorilor transportaţi - 22.646.393
> numărul locuitorilor oraşului - 80.000
> numărul tramvaielor în parc - 46 Tv = 29 VM + 17 VR
> numărul tramvaielor în circulaţie zilnică - 39 Tv = 26 VM + 13 VR
> tonajul mărfurilor transportate - 171.066 t/km
0

#7 Useril este offline   Visor 

  • Moderator
  • Grup: Moderatori
  • Postari: 8419
  • Inregistrat: 09 martie 08
  • Sexul:masculin
  • Locatia:Timisoara
  • Interese:STPT, Trenuri, Fotografia, Desenul, PC

Postat 05 noiembrie 2016 - 13:16

Anul 1922

Tarife

La 1 ianuarie, preţul biletelor pentru copii şi militari s-a mărit de la 25 de bani la 50 de bani, unificându-se astfel cu biletele de 1/2 secţie, iar preţul biletelor de secţie s-a mărit de la 75 de bani la 1 leu, unificându-se cu biletele de distanţă. Abonamentele pentru şcolari şi muncitori au urcat la 20 lei, pentru funcţionarii şi angajaţii particulari la 25 lei, pentru privaţi la 75 lei. În data de 1 septembrie, preţul abonamentelor s-au mărit din nou, la 30 lei pentru elevi şi muncitori, 40 lei pentru funcţionarii şi angajaţii particulari şi 80 lei pentru privaţi.

Circulaţia

De la începutul exploatării tramvaiului electric, vagoanele erau conectate la reţeaua de cabluri aeriene suspendate de stâlpi "Mannesmann", printr-un troleu, numit "Dickinson", care capta energia electrică din cablurile aeriene, trimiţând-o la motorul electric din interiorul vagonului. Sistemul cu troleu al liniei aeriene a întâmpinat multe neajunsuri. Deraierile de scripete şi ruperile de sârme, în momentul presiunii mari dintre scripete şi sârmă, cât şi în urma uzurii acesteia, erau la ordinea zilei, împiedicând grav circulaţia tramvaielor. Problemele din timpul serviciului cotidian s-au agravat în timpul războiului şi mai mult, perioadă în care intreprinderea a fost nevoită a folosi sârmă de fier, în locul sârmei de cupru. Din aceste cauze, direcţiunea tramvaielor a luat hotărârea de a trece la alt sistem de linie aeriană, schimbând sistemul actual "Dickinson", pentru eliminarea inconvenienţelor apărute în ultimii ani. Studiul acestui proiect s-a făcut în anul 1921, iar în 1922 s-au început toate pregătirile prealabile, pentru trecerea la sistemul de liră. Lirele necesare s-au confecţionat în atelierele proprii, montate pe suporturile existente pe vagoane. Pentru contacte s-au folosit cărbune. Avantajele acestui sistem constă în uzura foarte mică a sârmei şi ruperile acesteia aproape deloc, precum şi eliminarea zgomotului neplăcut produs de scripetele troleului. Lucrările necesare vor fi terminate în decurs de 3 ani, timp în care vagoanele motor noi construite, vor mai deţine o perioadă scurtă sistemul vechi de troleu.

Program circulaţie tramvaie
- Linia I - Nr. unităţi 8 - Tura 60 min - Interval 7,5 min
- Linia II - Nr. unităţi 9 - Tura 67,5 min - Interval 7,5 min
- Linia III - Nr. unităţi 9 - Tura 67,5 min - Interval 7,5 min
- Linia V - Nr. unităţi 1 - Tura 15 min - Interval 15 min
Total vagoane în circulaţie: 27 VM + 15 VR

Începând cu anul 1922 s-a introdus un nou tip de șină cu canal, N.P.102, cu o greutate de 51,2 kg/m și 102/A cu o greutate de 54,4 kg/m liniar, care s-au utilizat pentru prima dată pe linia a II-a din Bd. Regele Ferdinand.

Parcul de tramvaie

Vagoanele de construcţie proprie au început să ia locul celor importate. În 1922 s-a construit primul vagon motor, construcţie de la 0. Vagonul motoric nr. 45 a fost realizat ca o copie după modelul anului 1921, a tipului D, acesta având denumirea dinstinctivă D.II. Asemănarea şi caracteristicile tehnice erau aceleaşi.

Foto: STPT - Vagon motor tip D.II
Imagine atasata: 25.04.2008_10_35_45_0045.jpg

Au fost executate şi trei remorci, constituind noua serie de remorcă tip C, copie după remorcile A.II reconstruite în 1921. Chiar şi platformele extremităţilor au rămas deschise, purtând numerele care reprezentau goluri în numerotare, 4, 8 şi 11. Acestea au circulat cuplate din prima cu vagoanele motor tipurile B, D, D.II, reprezintând a doua generaţie de vagoane remorci construite de la început noi, după cele trei remorci din perioada Primului Război Mondial. În acest an s-a casat şi prima remorcă de tipul A cu nr. 11, la data de 28 decembrie 1922.

Foto: STPT - Vagon remorcă tip C
Imagine atasata: 25.04.2008_10_12_03_0019_resize.jpg

Parcul de tramvaie 31.12.1922 = 49 vagoane
> Vagoane motor = 30
- 1 buc. - tip A - nr. parc 6
- 26 buc. - tip B - nr. parc 18-43
- 2 buc. - tip D - nr. parc 44, 46
- 1 buc. - tip D.II - nr. parc 45
> Vagoane remorci = 19
- 3 buc. - construcție TVVV - nr. 01-03
- 11 buc. - tip A - nr. parc 1-3, 5, 9-10, 12, 14-17
- 2 buc. - tip A.II - nr. parc 7, 13
- 3 buc. - tip C - nr. parc 4, 8, 11
> Alte vagoane
- 1 buc. - locomotivă electrică
- 1 buc. - vagon remorcă turn
- 2 buc. - vagoane platformă
- 2 buc. - pluguri de zăpadă

Statistici an 1922
> reţeaua exploatabilă - 10,877 km
> numărul călătorilor transportaţi - 24.739.724
> numărul locuitorilor oraşului - 80.000
> numărul tramvaielor în parc - 49 Tv = 30 VM + 19 VR
> numărul tramvaielor în circulaţie zilnică - 42 Tv = 27 VM + 15 VR
> tonajul mărfurilor transportate - 222.964 t/km
0

#8 Useril este offline   Visor 

  • Moderator
  • Grup: Moderatori
  • Postari: 8419
  • Inregistrat: 09 martie 08
  • Sexul:masculin
  • Locatia:Timisoara
  • Interese:STPT, Trenuri, Fotografia, Desenul, PC

Postat 05 noiembrie 2016 - 13:47

Anul 1923

Tarife

La 1 ianuarie taxele biletelor s-au ridicat din nou, pentru că transportul de persoane trebuia să ţină pas cu deprecierea leului. Bilete de 1/2 secţie au devenit 1 leu, biletele pentru o secţie au devenit 2 lei, iar biletele de distanţă au devenit 3 lei. Din 1 iulie 1923, deschizându-se linia de tramvai spre Plajă, au apărut bilete speciale pentru această linie, cu preţul de 1 leu, care se vor desfiinţa în 1925. Tot din 1923, copii şi militarii plătesc pentru o cursă, în marginile unei circumscripţii, taxa ce corespunde pentru 1/2 secţie, iar pentru celelalte distanţe cu câte 1 leu mai puţin. Tarifele abonamentelor au crescut de trei ori în acest an, la 1 ianuarie, 1 iulie şi 1 octombrie, astfel:

- funcţionarii oraşului - 20 lei > 30 lei > 35 lei;
- elevi şi funcţionarii statului - 50 lei > 60 lei > 75 lei;
- funcţionari şi angajaţi particulari - 65 lei > 80 lei > 100 lei;
- privaţi - 140 lei > 180 lei > 220 lei.

Reţeaua de tramvai

P-ţa Victoriei, cuprinsă între Teatrul Naţional Timişoara (astăzi Opera Română - P-ţa Operei) şi Parcul Scudier (astăzi Catedrala Mitropolitană) a fost complet remodelată. Liniile de tramvai au fost reamplasate pe laterale, fiind separate în paralel, la distanţă de 30 m, de-a lungul bulevardului. În mijlocul terenului, între străzile paralele cu liniile tramvaiului, s-a amenajat un pat pentru spaţiu verde, ceea ce va reprezenta o emblemă pentru Timişoara în viitor.

Foto: STPT - P-ţa Victoriei în timpul lucrărilor
Imagine atasata: 20120807_121101.jpgImagine atasata: Szechenyi 7.jpg
0

#9 Useril este offline   Visor 

  • Moderator
  • Grup: Moderatori
  • Postari: 8419
  • Inregistrat: 09 martie 08
  • Sexul:masculin
  • Locatia:Timisoara
  • Interese:STPT, Trenuri, Fotografia, Desenul, PC

Postat 05 noiembrie 2016 - 13:49

P-ţa Victoriei (Bd. Regele Ferdinand) după finalizarea lucrărilor
Imagine atasata: Gesamtansicht 2.jpgImagine atasata: Gesamtansicht 4.jpgImagine atasata: Gesamtansicht 5.jpg
Imagine atasata: Gesamtansicht 8.jpgImagine atasata: Gesamtansicht 9.jpgImagine atasata: Gesamtansicht 18.jpg
Imagine atasata: Handelskammer 1.jpgImagine atasata: Lloyd 5.jpgImagine atasata: Lloyd 6.jpg
Imagine atasata: Lloyd 18.jpgImagine atasata: Lloyd 22.JPGImagine atasata: Löffler 4.jpg
Imagine atasata: Löffler 5.jpgImagine atasata: Löffler 10.jpgImagine atasata: Löffler 1929.jpg
0

#10 Useril este offline   Visor 

  • Moderator
  • Grup: Moderatori
  • Postari: 8419
  • Inregistrat: 09 martie 08
  • Sexul:masculin
  • Locatia:Timisoara
  • Interese:STPT, Trenuri, Fotografia, Desenul, PC

Postat 05 noiembrie 2016 - 13:52

După mulţi ani de stagnare, reţeaua de transport a fost prima dată extinsă în acest an, datorită stabilizării situației economice, după 4 ani și jumătate de la încheierea războiului. La data de 1 iulie 1923, sub conducerea primului director român, a fost construită din P-ţa Sarmisegetusa, o prelungire a liniei I, după un plan din anul 1906, linie simplă în lungime de 390 m, pe malul sudic al Begăi, până la Uzina de Apă, în dreptul intersecţiei străzilor Frederic Chopin / Cezar Bolliac, locul numindu-se Ştrand sau Plajă. La Plajă a fost construit şi un deviator în lungime de 87 m pentru manevrarea remorcilor. Șinele amplasate erau de tipul Vignol de 23,6 kg/m liniar.

Canalul Bega cu malul drept care a fost traversat de linia de tramvai I, cu staţia finală înaintea Uzinei de Apă
Imagine atasata: Kraftwerk 6a.jpg

Ştrandul Comunal s-a aflat pe malul sudic al canalului Bega, în aval de Uzina de Apă, înspre Ghiroda, unde se află actuala Str. Colonia Radio şi Uzina Hidroelectrică nr. 2.

Ştrandul Comunal
Imagine atasata: Kraftwerk 4.jpgImagine atasata: Strand 2.jpgImagine atasata: Strand 3.jpg
Imagine atasata: Strand 4.jpgImagine atasata: Strand 6.jpgImagine atasata: Strand 9.jpg

O caracteristică specială a acestei rute consta în utilizarea portiunii noi construite doar în lunile de vară. Astfel, tramvaiele mergeau la Plajă doar în perioada estivală, cand ştrandul era deschis cetăţenilor. În restul timpului, circulaţia tramvaielor se desfăşura ca până acum, cu staţia finală la P-ţa Sarmisegetusa (Biserica Ortodoxă Română).

Foto: STPT - tramvai pe linia I, plecând din P-ţa Sarmisegetusa şi îndreptându-se spre Plajă
Imagine atasata: 52+4.JPG
0

#11 Useril este offline   Visor 

  • Moderator
  • Grup: Moderatori
  • Postari: 8419
  • Inregistrat: 09 martie 08
  • Sexul:masculin
  • Locatia:Timisoara
  • Interese:STPT, Trenuri, Fotografia, Desenul, PC

Postat 05 noiembrie 2016 - 13:54

Pe 23 noiembrie 1923 a avut recepţia tehnică, iar în 24 noiembrie a fost dată în exploatare noua linie spre cartierul Mehala, zonă a Timişoarei ce nu beneficia de transport cu tramvaiul, deşi a fost alipită în anul 1910, până atunci fiind comună independentă. Linia pornea din Cetate, din P-ţa Libertăţii, cu traseul prin P-ţa Timişoara 700 - Cl. Bogdăneştilor - Balta Verde - Bd. Cetăţii - Str. Cloşca până în P-ţa A. Iancu, în lungime de 2465 m. La construcția acestei linii s-a întrebuințat șină cu canal din P-ța Libertății până în dreptul Str. 1 Mai, iar în continuare până în Mehala șină Vignol de 23,6 kg/m.

În mod evident, traseului i-a fost atribuit indicativul IV, pentru uz intern. Linia era simplă, având două puncte de încruţişare, pentru întâlnirea tramvaielor: unul la intersecţia Cl. Bogdăneştilor / Cl. Circumvalaţiunii, altul pe Bd. Cetăţii în dreptul Str. Madrid. Pe lângă deviatorul din P-ţa Libertăţii, cel din P-ţa A. Iancu a fost imprejmuit cu gard, unde erau adăpostite remorci aflate în afara circulaţiei. Traseul ales nu a fost trasat direct pe Str. Ghe. Lazăr spre Mehala, ci cu un ocol prin zona din Cl. Bogdăneştilor, aflată în dezvoltare, cartierul Blaşcovici (Colonia Blaşcovici). Linia de tramvai spre Mehala era în proiect, odată cu stabilirea planului de dezvoltare a Timişoarei din anul 1912, însă atunci proiectul prevedea traseul prin Str. Macilor (Str. Istin) şi Str. Munteniei.

Din lipsă de material rulant, iniţial pe linia IV au circulat câte două tramvaie, unul după altul, la distanța apreciată de vatman pentru siguranță. Ambele vagoane circulau la intervalul de 25 minute, în acest timp atelierele T.C.T. construiau în continuare tramvaie, pentru a fi disponibile vehicule suficiente pentru reţeaua extinsă. La început, până la terminarea conductului de alimentare, tramvaiele au circulat cu viteză redusă. Abonamentele eliberate pentru luna decembrie 1923 au intrat în valabilitate şi pentru noua linie IV. Preţul biletelor erau de 1 leu pe tronsonul P-ţa A. Iancu - Colonia Blaşcovici, tot 1 leu pentru tronsonul P-ţa Libertăţii - Arena sportivă T.M.T.E., 2 lei pe întregul traseu P-ţa Libertăţii - P-ţa A. Iancu şi 3 lei între P-ţa A. Iancu şi oricare alt cartier extern.

Imagine atasata: 1923.png

Trasee
- Linia I - Plajă (vara) / P-ţa Sarmisegetusa (iarna) - Gara Domniţa Elena
- Linia II - Cimitir Buziaşului - Str. Crizantemelor
- Linia III - Gara Fabric - Str. Memorandului
- Linia IV - P-ţa Libertăţii - P-ţa A. Iancu
- Linia V - P-ţa Mocioni - P-ţa I. Maniu

Program circulaţie tramvaie
- Linia I - Nr. unităţi 9 - Tura 67,5 min - Interval 7,5 min
- Linia II - Nr. unităţi 9 - Tura 67,5 min - Interval 7,5 min
- Linia III - Nr. unităţi 9 - Tura 67,5 min - Interval 7,5 min
- Linia IV - Nr. unităţi 2 - Tura 25 min - Interval 25 min
- Linia V - Nr. unităţi 1 - Tura 15 min - Interval 15 min
Total vagoane în circulaţie: 30 VM + 16 VR

Pe liniile I, II, III şi IV erau în exploatare numai vagoanele motor tipurile B, D şi D.II. Remorcile (TCT nr. 01-03, A, A.II şi C) au fost introduse pe toate liniile în afara liniei V. Pe linia V în continuare se afla ultimul vagon motor tip A din parcul TCT.
0

#12 Useril este offline   Visor 

  • Moderator
  • Grup: Moderatori
  • Postari: 8419
  • Inregistrat: 09 martie 08
  • Sexul:masculin
  • Locatia:Timisoara
  • Interese:STPT, Trenuri, Fotografia, Desenul, PC

Postat 05 noiembrie 2016 - 14:23

Parcul de tramvaie

Atelierele Tramvaielor Comunale au continuat să construiască tramvaie noi: 2 buc. tip D.II şi 4 buc. tip C. Vagoanele motor tip D.II au primit nr. 47 şi 48, iar remorcile tip C au primit nr. 17 (construcţie terminată la data de 01.03.1923) şi nr. 64-66. S-au casat 4 vagoane remorci tip A:

- nr. 17 la data de 1 martie 1923;
- nr. 12 la data de 8 mai 1923;
- nr. 15 la data de 11 iulie 1923;
- nr. 2 la data de 7 octombrie 1923.

Parcul de tramvaie 31.12.1923 = 51 vagoane
> Vagoane motor = 32
- 1 buc. - tip A - nr. parc 6
- 26 buc. - tip B - nr. parc 18-43
- 2 buc. - tip D - nr. parc 44, 46
- 3 buc. - tip D.II - nr. parc 45, 47-48
> Vagoane remorci = 19
- 3 buc. - construcție TVVV - nr. 01-03
- 7 buc. - tip A - nr. parc 1, 3, 5, 9-10, 14, 16
- 2 buc. - tip A.II - nr. parc 7, 13
- 7 buc. - tip C - nr. parc 4, 8, 11, 17, 64-66
> Alte vagoane
- 1 buc. - locomotivă electrică
- 1 buc. - vagon remorcă turn
- 2 buc. - vagoane platformă
- 2 buc. - pluguri de zăpadă

Rețeaua aeriană

Pe măsura dezvoltării rețelei și a creșterii numărului de tramvaie în circulație a crescut și consumul de energie electrică, ceea ce a determinat creșterea capacității de distribuție și a puterii instalate în substația Uzinei Comunale cu un convertizor de 220 kW în anul 1910, un convertizor de 220 kW în anul 1913 și un convertizor de 440 kW în anul 1923, toate de la firma ”Ganz”.

În anul 1923 puterea instalată pentru distribuție în rețea era de 1043 kW, respectiv 1897 A, la tensiunea de 550 Vcc. Distribuția energiei electrice din această substație s-a făcut prin patru fideri aerieni cu două fire de cupru blanc de 50 mmp, montați pe stâlpii liniei de contact, și anume:
- un punct de alimentare la actualul cinematograf ”Parc” (fost Apollo);
- un punct de alimentare în P-ța Libertății;
- un punct de alimentare în P-ța Maria, la stația de tramvai Statuia Sf. Maria;
- un punct de alimentare în P-ța Mocioni.

Pentru protecția împotriva scurtcircuitelor, fiecare fider era prevăzut cu un automat de protecție de tip A.E.G. montat pe un tablou de comandă din marmură. Rețeaua de contact era unitară, fără sectorizare. În Timpul primului Război Mondial societatea a fost nevoită să folosească în locul sârmei de lucru sârmă de fier, din lipsă de cupru. În anul 1923 la construcția liniei simple spre Mehala, pentru prima dată suspendarea liniei aeriene s-a făcut pe stâlpi de beton armat.

Statistici an 1923
> reţeaua exploatabilă - 12,971 km
> numărul călătorilor transportaţi - 22.118.754
> numărul locuitorilor oraşului - 80.000
> numărul tramvaielor în parc - 51 Tv = 32 VM + 19 VR
> numărul tramvaielor în circulaţie zilnică - 46 Tv = 30 VM + 16 VR
> tonajul mărfurilor transportate - 306.950 t/km
0

#13 Useril este offline   Visor 

  • Moderator
  • Grup: Moderatori
  • Postari: 8419
  • Inregistrat: 09 martie 08
  • Sexul:masculin
  • Locatia:Timisoara
  • Interese:STPT, Trenuri, Fotografia, Desenul, PC

Postat 05 noiembrie 2016 - 15:00

Anul 1924

Tarife

Începând cu 1 ianuarie, biletele s-au scumpit cu câte 1 leu:
- bilete 1/2 secţie - 2 lei;
- o secţie - 3 lei;
- bilete de distanţă - 4 lei.

De la aceeaşi dată, abonamentele s-au fixat astfel:
- funcţionarii primăriei - 40 lei;
- funcţionarii de stat, elevi şi militari - 100 lei;
- angajaţi particulari şi muncitori - 130 lei;
- privaţi - 300 lei.

Constatându-se în primul trimestru al anului 1924, că proporţia între pasagerii cu bilete şi cei cu abonamente s-a schimbat în detrimentul celor cu bilete, de la 1 aprilie, direcţiunea a fost silită a introduce o modificare în sistemul de abonamente, pentru a asigura realizarea veniturilor prevăzute în buget. În locul abonamentelor pentru curse nelimitate s-au eliberat abonamente pentru funcţionarii comunali trei sortimente de abonamente, pentru 2 curse cu preţul de 70 lei, pentru 4 curse cu preţul de 100 lei şi pentru curse nelimitate în valoare de 300 lei. Aceleaşi trei sortimente de abonamente s-au eliberat şi pentru funcţionarii de stat, elevi şi militari, cu preţurile: 100 lei pentru 2 curse, 160 lei pentru 4 curse şi 300 lei pentru transportul nelimitat. Pe seama angajaţilor particulari şi muncitorilor, s-au eliberat abonamente de: 120 lei - 2 curse, 210 lei - 4 curse, 300 lei - curse nelimitate. Costul abonamentelor pe seama particularilor s-a ridicat de la 300 la 500 lei lunar.

Circulaţia

Mutându-se întreaga fabrică de ciocolată Kandia din actuala locaţie din cartierul Fabric - Str. Pestalozzi, lângă Fabrica de Bere, în cartierul Iosefin - Bd. 16 Decembrie, spre a-şi extinde activitatea, în locul halei ce a aparţinut intreprinderii Kandia, se deschide o nouă fabrică, numită "Leda", ce are ca activitate, producerea vopselelor şi lacurilor. Tramvaiele Comunale a avut o linie industrială la fabrica Kandia, linie ce va fi folosită de acum de fabrica chimică Leda, din acelaşi amplasament.

După finalizarea lucrărilor la cablurile aeriene, tramvaiele pe linia IV spre Mehala au putut circula la interval de 7,5 min, câte trei vagoane motorice, sporadic cu remorci.

Program circulaţie tramvaie
- Linia I - Nr. unităţi 9 - Tura 67,5 min - Interval 7,5 min
- Linia II - Nr. unităţi 9 - Tura 67,5 min - Interval 7,5 min
- Linia III - Nr. unităţi 9 - Tura 67,5 min - Interval 7,5 min
- Linia IV - Nr. unităţi 3 - Tura 22,5 min - Interval 7,5 min
- Linia V - Nr. unităţi 1 - Tura 15 min - Interval 15 min
Total vagoane în circulaţie: 31 VM + 16 VR
0

#14 Useril este offline   Visor 

  • Moderator
  • Grup: Moderatori
  • Postari: 8419
  • Inregistrat: 09 martie 08
  • Sexul:masculin
  • Locatia:Timisoara
  • Interese:STPT, Trenuri, Fotografia, Desenul, PC

Postat 05 noiembrie 2016 - 15:01

Parcul de tramvaie

Atelierele TCT au executat ultimul lot de vagoane motoare tipul D.II, în număr de 4 buc., nr. 49-52. Pe lângă vagoanele motor, au fabricat şi 3 remorci tip C, care erau înscripţionate cu nr. 67-69. În schimb, s-au casat 5 remorci de tipul vechi A:
- nr. 3 la data de 3 februarie 1924;
- nr. 14 la data de 4 mai 1924;
- nr. 16 la data de 16 septembrie 1924;
- nr. 5 la data de 18 octombrie 1924;
- nr. 9 la data de 18 decembrie 1924.

Parcul de tramvaie 31.12.1924 = 53 vagoane
> Vagoane motor = 36
- 1 buc. - tip A - nr. parc 6
- 26 buc. - tip B - nr. parc 18-43
- 2 buc. - tip D - nr. parc 44, 46
- 7 buc. - tip D.II - nr. parc 45, 47-52
> Vagoane remorci = 17
- 3 buc. - construcție TVVV - nr. 01-03
- 2 buc. - tip A - nr. parc 1, 10
- 2 buc. - tip A.II - nr. parc 7, 13
- 10 buc. - tip C - nr. parc 4, 8, 11, 17, 64-69
> Alte vagoane
- 1 buc. - locomotivă electrică
- 1 buc. - vagon remorcă turn
- 2 buc. - vagoane platformă
- 2 buc. - pluguri de zăpadă

Statistici an 1924
> reţeaua exploatabilă - 12,971 km
> numărul călătorilor transportaţi - 17.613.778
> numărul locuitorilor oraşului -- 80.000
> numărul tramvaielor în parc - 53 Tv = 36 VM + 17 VR
> numărul tramvaielor în circulaţie zilnică - 47 Tv = 31 VM + 16 VR
> tonajul mărfurilor transportate - 230.414 t/km
0

#15 Useril este offline   Visor 

  • Moderator
  • Grup: Moderatori
  • Postari: 8419
  • Inregistrat: 09 martie 08
  • Sexul:masculin
  • Locatia:Timisoara
  • Interese:STPT, Trenuri, Fotografia, Desenul, PC

Postat 05 noiembrie 2016 - 15:05

Anul 1925

Tarife

La 1 ianuarie 1925 preţul biletelor pentru fiecare categorie urcă din nou cu câte un leu, devenind: 3 lei - 1/2 secţie, 4 lei - o secţie, 5 lei - bilet de distanţă. Tariful pentru abonamente s-a majorat pentru categoriile stabilite, după cu urmează:
- funcţionari comunali: 90 lei - 2 curse; 125 lei - 4 curse; 400 lei - curse nelimitate;
- funcţionari de stat, elevi, militari: 125 lei - 2 curse; 200 lei - 4 curse; 400 lei - curse nelimitate;
- angajaţi particulari, muncitori: 160 lei - 2 curse; 290 lei - 4 curse; 400 lei - curse nelimitate;
- paticulari: 600 lei.

Până la 1 iunie 1925 nu erau în vigoare bilete de schimb speciale, din care cauză se întâmplau multe abuzuri, neputându-se face un control sigur, lipsind de pe bilete indicaţia zilei şi a orei. De la această dată s-au pus în circulaţie bilete de schimb, cu preţ de 3, 4 şi 5 lei, la care s-a marcat atât ziua cât şi ora, limitându-se schimbul în cel mult 2 ore de la achiziţionarea biletului.

Prin folosirea unei părţi a depourilor ca ateliere, în scopul reparaţiilor şi construirear vagoanelor, şi prin mărirea parcului de tramvaie, depourile existente au devenit insuficiente. În anul 1925 s-a proiectat construirea depoului nr. 3 şi depoului nr. 4. La acest proiect a dat o mână de ajutor comuna, punând la dispoziţie terenul de vis-a-vis de stabilimentul existent, peste drum, la nord de Bd. T. Ionescu, cu o suprafaţă de 16.600 metri pătraţi. Construcţiile au început peste un an.
0

#16 Useril este offline   Visor 

  • Moderator
  • Grup: Moderatori
  • Postari: 8419
  • Inregistrat: 09 martie 08
  • Sexul:masculin
  • Locatia:Timisoara
  • Interese:STPT, Trenuri, Fotografia, Desenul, PC

Postat 05 noiembrie 2016 - 15:06

Circulaţia tramvaielor

În 1925 s-au produs modificări majore în circulaţia tramvaielor. Pe de-o parte, s-a îmbunătăţit circulaţia prin mărirea vitezei de deplasare, de la 10 la 12 km/h, datorită desfiinţării unor halte / staţii, neutilizate prea mult de către călători sau cele care erau în imediata apropiere a altor puncte de oprire importante (de ex. staţia P-ţa Coronini). Pe de altă parte, indicativele traseelor, formate din numerele I - V, au fost schimbate din cifre romane în cifre arabe. Numerele traseelor vor fi afişate în acelaşi mod până în zilele noastre, în afara vagoanelor, în partea de sus, pe o placă circulară, fiind scris numărul liniei de culoare albă pe fundal negru, fiind astfel vizibil. Lista traseelor rămâne neschimbată, liniile având aceleaşi capete de traseu:

- Linia 1 - Plajă (vara) / P-ţa Sarmisegetusa (iarna) - Gara Domniţa Elena
- Linia 2 - Cimitir Buziaşului - Str. Crizantemelor
- Linia 3 - Gara Fabric - Str. Memorandului
- Linia 4 - P-ţa Libertăţii - P-ţa A. Iancu
- Linia 5 - P-ţa Mocioni - P-ţa I. Maniu

Industria şi comerţul au cunoscut în România o dezvoltare într-un ritm accelerat din anul 1918. Timişoara a devenit unul dintre cele mai importante centre economice ale ţării cu o industrie în care erau prezente toate ramurile, cu un comerţ dezvoltat şi cu o intensă activitate bancară. Majoritatea intreprinderilor lucrau în două sau trei schimburi, fiind necesar ca transportul în comun să asigure deplasarea angajaţilor de la domiciliu la intreprinderi şi invers. În perioada anilor 1899-1925, programul de circulaţie se desfăşura între orele 05:25 şi 22:00, când plecau spre Cetate ultimele tramvaie de la opririle finale din Fabric. În acest an s-au produs schimbări majore şi în planul de circulaţie.

Din 9 iulie 1925 s-au introdus vagoane speciale de noapte de probă, cu taxă dublă pentru călători, iar abonamentele nefiind valabile, pe două trasee: Plajă - Gara Domniţa Elena şi Gara Fabrică - Gara Domniţa Elena. Plecările de la Ştrand se făceau cu câte un vagon la orele: 22:15, 22:30, 22:45, 23:00, 23:15 şi 23:30. De la Gara Fabrică plecările erau la 10:30 şi 23:00.

După efectuarea acestei circulaţii de probe, datorită rezultatelor favorabile, s-au stabilit vagoane de noapte pentru toate liniile. Pe linia 1 circulau 4 astfel de tramvaie cu ultima plecare vara, de la Plajă, la ora 23:38 şi iarna, de la P-ţa Sarmisegetusa, la ora 22:38. Pe linia 2 au fost introduse două tramvaie speciale, cu ultima plecare de la Cimitir Fabric vara la ora 23:30, iar iarna la 22:30. Linia 3 beneficia de 2 vagoane, având ultima plecare de la Gara Fabrică vara la 23:35 şi iarna la 22:35. Pe linia 4 doar un vagon special era pus la dispoziţie, cu ultima plecare de la P-ţa Libertăţii vara la ora 23:49 şi iarna la 22:49. La fel pe linia 5 un singur vagon special circa după ora 21:00, ce are ultima plecare de la P-ţa Mocioni vara la 23:01, iar iarna la ora 22:01.

La 15 octombrie 1925 s-a introdus circulaţia de vară, în intervalul datelor 01 mai - 30 septembrie, între orele 05:25-22:00, şi programul de iarnă, cuprins între zilele calendarului 01 octombrie - 30 aprilie, între orele 05:25-21:00, când plecau ultimele vagoane din Fabric spre Cetate. Astfel, circulaţia vagoanelor speciale de noapte a fost sistată, fiind extins programul normal de circulaţie.
0

#17 Useril este offline   Visor 

  • Moderator
  • Grup: Moderatori
  • Postari: 8419
  • Inregistrat: 09 martie 08
  • Sexul:masculin
  • Locatia:Timisoara
  • Interese:STPT, Trenuri, Fotografia, Desenul, PC

Postat 05 noiembrie 2016 - 15:30

Parcul de tramvaie

Specialiştii atelierelor tramvaielor comunale au lansat un nou model de vagon motor, cu denumirea tipul F. Două vagoane de acest fel s-au construit în acest an, pe langă acestea, şi două remorci tipul C, un vagon cu plug de zăpadă şi un vagon special, cu cazan, pentru stropit. Cele două vagoane moderne tipul F, cu scheletul din fier, poartă nr. 101 şi 102, circulând pe trasee fie solo, fie cu remorcă. Cele două remorci tip C construite în paralel cu motoarele tipul F, au nr. 70-71, în circulaţie fiind ataşate de toate tipurile de vagoane motoare la vremea respectivă, dar putând fiind utilizate doar pe liniile la care se putea manevra remorca la staţiile finale.

Vagonul stropitor, deşi a fost construit de atelierele Tramvaielor Comunale, aparţine Serviciului Salubrităţii Comunale, fiind vopsit gri şi neînregistrat în parcul de tramvaie cu vreun număr de inventar. Vagonul cu Plug de zăpadă are aspectul foarte asemănăor cu tramvaiele tipul F. În timpul sezonului de iarnă era folosit cu plug, în restul timpului circula ca vagon serviciu normal, pentru transportul intern al materialelor.

În anul 1925 s-au casat cele 3 vagoane construite în perioada Primului Război Mondial, între anii 1914 - 1916, cu nr. 01-03, care reprezentau primele vagoane realizate în Timişoara, dar fiind copii fidele după vagoanele trase de cai, nu mai corespundeau cerinţelor actuale, fiind de capacitate mică.

Odată cu prodecerea seriei de vagoane tip F, s-a adoptat o nouă schemă de culoare. Vagoanele erau vopsite în întregime cu alb, iar zona dedesubt de ferestre a fost de culoare roșie, însă fusta vagonului (partea de deasupra platformei / șasiului) era tot albă, astfel încât dădea impresia vopsirii unei benzi largi roșie pe fundal alb. Începând cu anul 1925 toate vagoanele construite au fost vopsite în acest mod, însă vagoanelor vechi li s-au aplicat această schemă de culori doar în cazuri izolate. Părțile frontale ale vagoanelor au devenit astfel mai vizibile, chiar dacă vagonul se afla îndepărtat.

Vagon motor tip F
Imagine atasata: Eckhaus 4.JPG

Foto: STPT - vagonul Electrostropitor
Imagine atasata: 25.04.2008_10_32_22_0042.jpg

Foto: STPT - vagonul cu plug de zăpadă
Imagine atasata: 25.04.2008 10-26-42_0038.jpg

Parcul de tramvaie 31.12.1925 = 54 vagoane
> Vagoane motor = 38
- 1 buc. - tip A - nr. parc 6
- 26 buc. - tip B - nr. parc 18-43
- 2 buc. - tip D - nr. parc 44, 46
- 7 buc. - tip D.II - nr. parc 45, 47-52
- 2 buc. - tip F - nr. parc 101-102
> Vagoane remorci = 16
- 2 buc. - tip A - nr. parc 1, 10
- 2 buc. - tip A.II - nr. parc 7, 13
- 12 buc. - tip C - nr. parc 4, 8, 11, 17, 64-71
> Alte vagoane
- 1 buc. - vagon cu plug de zăpadă
- 1 buc. - vagon electrostropitor
- 1 buc. - locomotivă electrică
- 1 buc. - vagon remorcă turn
- 2 buc. - vagoane platformă

Circulaţia cu omnibusul

Din ziua de 11 iulie 1925, seara de la ora 22:30 s-a început circulaţia unui omnibus pe traseul cu opririle: Gara Domniţa Elena - Hotel Royal - Biserica romano-catolică - Cafenea Elite - Sfânta Maria - Cafenea Palace - P-ţa Sf. Gheorghe - Parchetul Tribunal - Baia Centrală - P-ţa Traian şi retur. Urcarea şi coborârea a fost permisă însă şi între locurile de oprire. Taxa unui singur drum într-o circumscripţie sau dintr-o circumscripţie în alta era de 10 lei, iar din circumscripţia IV în circumscripţia II sau viceversa era de 15 lei.

Statistici an 1925
> reţeaua exploatabilă - 12,971 km
> numărul călătorilor transportaţi - 15.766.684
> numărul locuitorilor oraşului - 100.000
> numărul tramvaielor în parc - 54 Tv = 38 VM + 16 VR
> numărul tramvaielor în circulaţie zilnică - 47 Tv = 31 VM + 16 VR
> tonajul mărfurilor transportate - 234.240 t/km
0

#18 Useril este offline   Visor 

  • Moderator
  • Grup: Moderatori
  • Postari: 8419
  • Inregistrat: 09 martie 08
  • Sexul:masculin
  • Locatia:Timisoara
  • Interese:STPT, Trenuri, Fotografia, Desenul, PC

Postat 05 noiembrie 2016 - 16:57

Anul 1926

TRANSPORTUL CU TRAMVAIUL

Rețeaua de tramvai

Membrii Delegaţiei Permanente au fost de acord ca tramvaiele să circule şi pe mai departe până la ora 22, primarul Ioan Doboşan arătând necesitatea menţinerii acestei dispoziţii în vederea economisirii energiei electrice, astfel încât să nu fie supraîncărcată Uzina electrică a cărei capacitate de a produce curent electric era redusă, nesosind încă turboalternatorul nou. Se mai preciza că această dispoziţie a fost luată şi în scopul terminării cât mai repede a lucrărilor de înlocuire a şinelor de tramvaie.

În 1926 s-a construit extensia celei mai scurte linii, linia 5, printr-o lungime de 1676 m, din P-ţa I. Maniu, prin actuala Calea Şagului - P-ţa Veteranilor - Str. Ana Ipătescu, până în dreptul bisericii din intersecţia cu Str. Chişodei din comuna Fratelia. Această linie a fost construită cu șină cu canal 102/A din P-ța Ștefan Furtună până în dreptul Str. Glad, de unde în continuare s-a întrebuințat șină Vignol de 23,6 kg/m. Prin prelungirea liniei 5, devenea singurul traseu care depăşea limitele oraşului, putând fi considerat un traseu de tramvai interurban. Limita oraşului se afla la vremea aceea la strada de astăzi Gavril Muzicescu. Linia a fost dată în folosinţă la sfârşitul anului, în 1 decembrie.

Fiind linie simplă, au fost nevoie de două încruţişări (deviatoare), pentru întâlnirea tramvaielor de pe sensurile opuse: una între Cazarma Pompierilor şi P-ţa I. Maniu, pe actualul Bd. 16 Decembrie (Str. Vasile Stroescu) în lungime de 64 m, şi alta între intersecţia cu Str. Vulturilor şi cu Bd. Dâmboviţa, stradă ce nu exista atunci. Acel deviator era încă într-o zonă deschisă, nedezvoltată. Cu această ocazie a fost necesar construirea unui deviator de 71 m la capătul din Fratelia (în dreptul Str. Chişodei) şi să se lărgească podul de beton armat din actualul Bd. 16 Decembrie. Podul era chiar la limita ce despărţea oraşul Timişoara de comuna Fratelia, trecând peste un braţ lateral al Begăi. La P-ţa Mocioni nu mai era nevoia construirii unui deviator, datorită configuraţiei existente a intersecţiei liniilor de tramvai, care permitea deja manevrarea remorcilor, dar cu un vagon motor în plus care se ocupa strict de aceste manevre. Configurația șinelor nu permitea întoarcerea tramvaielor de pe linia 5 cu remorci precum celorlalte deviatoare, de aceea a apărut necesitatea vagonului motor manevrant în P-ța Mocioni.

Datorită deviatoarelor de la capetele liniei 5, se puteau folosi şi remorci pe acest traseu, astfel, pentru prima dată la T.C.T. remorcile se puteau exploata pe toate traseele existente. Prin prelungirea liniei 5 s-a îmbunătăţit frecvenţa trecerilor tramvaielor prin staţiile acestui traseu, fiind şi o bună legătură pentru muncitorii intreprinderii "Arta Textilă" Timişoara, din actuala intersecţie Cl. Şagului / Bd. Liviu Rebreanu, fondată în acest an.

Comuna Fratelia era independentă de Timişoara la vremea aceea, numită şi Chişoda Nouă. Ar putea fi considerată pe moment cea mai veche comună, care ulterior va deveni un cartier al Timişoarei în anul 1948, deoarece aici au fost descoperite până acum vestigii ale aşezărilor omeneşti din zonă, datate cu mai bine de 6000 de ani în urmă. Fratelia pe care o cunoaştem astăzi a fost înfiinţată abia la începutul secolului trecut, în 1903. Satul a fost înfiinţat prin parcelarea moşiilor Kenda şi Besseny, cu scopul maghiarizării Timişoarei.

Harta liniilor de tramvai
Imagine atasata: 1926.png

Trasee
- Linia 1 - Plajă (vara) / P-ţa Sarmisegetusa (în restul timpului) - Gara Domniţa Elena
- Linia 2 - Cimitir Buziaşului - Str. Crizantemelor
- Linia 3 - Gara Fabric - Str. Memorandului
- Linia 4 - P-ţa Libertăţii - P-ţa A. Iancu
- Linia 5 - P-ţa Mocioni - Str. Chişodei

Linia 5 era parcursă acum de 3 vagoane cu distanţa între ele de 7,5 min, iar tura de 22-23 min. Pe toate liniile erau în circulaţie doar vagoanele motor de capacitate mare: tipurile B, D, D.II şi F. Chiar şi pe linia 5, deoarece fostul vagon motor tip A, care până acum făcea toate cursele acestui traseu, a fost retras din circulaţia pentru transportul călătorilor, pentru a fi transformat în Vagon Serviciu, tocmai spre a servi la lucrările necesare extinderii liniei 5 din acest an.

Program circulaţie tramvaie
- Linia 1 - Nr. unităţi 9 - Tura 67,5 min - Interval 7,5 min
- Linia 2 - Nr. unităţi 9 - Tura 67,5 min - Interval 7,5 min
- Linia 3 - Nr. unităţi 9 - Tura 67,5 min - Interval 7,5 min
- Linia 4 - Nr. unităţi 3 - Tura 22,5 min - Interval 7,5 min
- Linia 5 - Nr. unităţi 3 - Tura 22,5 min - Interval 7,5 min
Total vagoane în circulaţie: 33 VM + 16 VR

Tot în acest an s-a început construcţia liniei duble de la Banatim spre P-ţa Bălcescu pe traseul Cl. Buziaşului - Str. 1 Decembrie - P-ţa Crucii - Str. Vilhelm Muhle - P-ţa Lahovari (P-ţa Bălcescu) în lungime de 2515 m, dar se va terminata abia în anul 1928.
0

#19 Useril este offline   Visor 

  • Moderator
  • Grup: Moderatori
  • Postari: 8419
  • Inregistrat: 09 martie 08
  • Sexul:masculin
  • Locatia:Timisoara
  • Interese:STPT, Trenuri, Fotografia, Desenul, PC

Postat 05 noiembrie 2016 - 19:31

Tarife şi reclame

Din 10 februarie 1926 se folosesc exclusiv bilete de schimb şi bilete pentru curse directe, la care se marchează atât ziua cât şi ora, limitându-se schimbul în cel mult 2 ore de la primirea biletului. Cauza folosirii acestor bilete şi pentru cursele directe a fost decontarea dificilă a 6 feluri de bilete. Deschizându-se circulaţia pe linia spre comuna Fratelia, din 1 decembrie 1926 s-a fixat un tarif special pentru această relaţie suburbană, pentru că distanţele maxime ale liniilor s-au mărit cu aprox. 1 km. Biletele de jumătate de secţie costau 3 lei, pentru tronsonul Fratelia - Iosefin / Elisabetin, preţul unui bilet s-a stabilit la 4 lei, pentru tronsonul Fratelia - Cetate biletul costa 5 lei, iar biletul pentru distanţa Fratelia - Fabric / Mehala costa 6 lei. Preţul abonamentelor lunare pentru distanţele Fratelia - Iosefin / Elisabetin / Cetate, s-au stabilit ca şi pentru celelalte linii, iar pentru distanţele Fratelia - Fabric sau Mehala după cum urmează:

- funcţionari comunali: 2 curse - 115 lei, 4 curse - 155 lei;
- funcţionari de stat, militari, elevi: 2 curse - 155 lei, 4 curse - 250 lei;
- angajaţi particulari, muncitori: 2 curse - 200 lei, 4 curse - 360 lei;
- particulari - 750 lei.

Abonamentele lunare pentru transport nelimitat pe seama funcţionarilor comunali, funcţionarilor de stat, militarilor, elevilor, angajaţilor particulari şi muncitorilor, s-a stabilit la 500 lei.

De la introducerea tramvaiului electric, pe dosul biletelor se imprimau reclamele diferitelor firme, se aplicau şi pe festrele vagoanelor, iar pe uşile acestora se vopseau reclame, în schimbul plăţii unui tarif. În perioada 1899-1926, dreptul de afişare a reclamelor prin TCT era concesionat prin contract. Din anul 1926, intreprinderea de tramvaie a luat în regie proprie achiziţionarea şi aplicarea reclamelor. Sistemul aplicării reclamelor de hârtie pe geamurile tramvaielor s-a abandonat, introducându-se reclamele vopsite pe laturile vagoanelor, pe partea inferioară, dedesubt de ferestre, între uşi. Sistemul a devenit avantajos din punct de vedere estetic, fiind şi o sursă de venituri importantă. Contractele referitoare la acest sistem de afişare a reclamelor se încheia pe 2 ani, vopsirea şi întreţinerea reclamelor fiind în sarcina TCT. De la început 28 de vagoane au purtat reclame vopsite pe laturile acestora.

De asemenea s-a introdus un nou fel de reclame, vopsite pe laturile de sticlă ale unor stâlpi de fier, în vârful cărora s-au aşezat ceasuri electrice, reclamele fiind iluminate seara şi noaptea. Primii doi stâlpi purtători de reclame au fost construiţi unul în P-ţa Sf. Gheorghe şi unul în P-ţa Maria.

Foto: STPT - vagon motor tip B şi remorcă tip C cu reclamă vopsită pe lateralele vagonului
Imagine atasata: doc (4).jpgImagine atasata: 25.04.2008_10_12_03_0019_resize.jpg

Foto: STPT - stâlpul cu ceas şi reclame din P-ţa Sf. Gheorghe şi P-ţa Sf. Maria
Imagine atasata: Tranvaie Timisoara-page-082.jpgImagine atasata: 43.PNG
0

#20 Useril este offline   Visor 

  • Moderator
  • Grup: Moderatori
  • Postari: 8419
  • Inregistrat: 09 martie 08
  • Sexul:masculin
  • Locatia:Timisoara
  • Interese:STPT, Trenuri, Fotografia, Desenul, PC

Postat 05 noiembrie 2016 - 19:37

Noul depou şi parcul de tramvaie

Prin folosirea unei părţi a depourilor ca ateliere de reparaţii şi construcţii şi prin mărirea parcului de vagoane, depourile existente nu mai erau suficiente. S-au demarat lucrările în 1926, chiar vis-a-vis de depoul existent, teren pus la dispoziţie de oraş, fără o contravaloare, pentru un nou depou, format din Depoul nr. 3 şi Depoul nr. 4, proiectate din anul 1925. În curte, în faţa halei s-a elocat un grup de 12 macaze, pentru manevrarea vagoanelor.

Foto: STPT - construcţia depoului nr. 3
Imagine atasata: 25.04.2008_10_19_04_0025_resize.jpgImagine atasata: 25.04.2008_10_00_56_0012_resize.jpg
Imagine atasata: 20120807_122438.jpgImagine atasata: 2001-2005 (15)-crop.jpg

Tramvaiele Comunale şi-a mai dezvoltat parcul de tramvaie cu încă două modele tip F, cu nr. 103 şi 104, şi două remorci tip C, nr. 72-73, fiind şi ultimele remorci din seria tip C construite. Singurul vagon motor tip A nr. 6 a fost transformat în vagon de serviciu cu nr. 2, fiind folosit în 1926 la construcţia liniei spre comuna Fratelia. Un vagon remorcă de tip A cu nr. 1 a fost casat la data de 10 ianuarie 1926, rămânând în circulaţie o singură remorcă de acest fel, ce avea nr. 10.

Parcul de tramvaie 31.12.1926 = 56 vagoane
> Vagoane motor = 39
- 26 buc. - tip B - nr. parc 18-43
- 2 buc. - tip D - nr. parc 44, 46
- 7 buc. - tip D.II - nr. parc 45, 47-52
- 4 buc. - tip F - nr. parc 101-104
> Vagoane remorci = 17
- 1 buc. - tip A - nr. parc 10
- 2 buc. - tip A.II - nr. parc 7, 13
- 14 buc. - tip C - nr. parc 4, 8, 11, 17, 64-73
> Alte vagoane
- 1 buc. - tip A, pentru linia aeriană - nr. parc 2
- 1 buc. - vagon cu plug de zăpadă
- 1 buc. - vagon electrostropitor
- 1 buc. - locomotivă electrică
- 1 buc. - vagon remorcă turn
- 2 buc. - vagoane platformă
0

Arata acest topic


  • (2 Pagini)
  • +
  • 1
  • 2
  • Nu puteti crea un topic nou
  • Acest topic e inchis

1 useri citesc topicul
0 membri, 1 vizitatori, 0 utilizatori anonimi