Giarmata
#1
Postat 07 iulie 2011 - 18:26
(în română Iarmota - 1924, în germană Jahrmarkt, în maghiară Temesgyarmat, în trad. "Colonia Timișului")
Localități componente - Cerneteaz
Populatie (in 2005) - 5,583 locuitori
Atestare documentară (din 1332)
Locatie - la circa 14 km Nord-Est de municipiul Timișoara, de care este legată prin drumul județean DJ691 Timișoara - Lipova și de calea ferată Timișoara-Radna (213) cu stație CFR la Giarmata..
_____________________________________________________________________
#2
Postat 07 iulie 2011 - 18:27
06 Iulie 2011
Ioan Delvai, primarul PDL din Giarmata, vrea să construiască un parc de panouri fotovoltaice. Problema e că 7 consilierii locali din 13 se opun acestui proiect. Interes există din partea investitorilor. Mai mulţi invesitori s-au arătat interesaţi de a construi un parc cu panouri fotovoltaice la Giarmata. Valoarea proiectului este de 65 de milioane de euro, iar banii vor veni de la Uniunea Europeană. Proiectul trebuie depus de investitori la Fondul de Mediu, până la finalul lunii, pentru că altfel, spune primarul, nu va mai putea fi realizat. Pentru ca proiectul să poată fi depus, terenul pe care urmează să fie construit parcul trebuie scos la licitaţie, pentru a putea fi concesionat. E vorba de 35 de hectare. Conform primarului Ioan Delvai, proiectul aduce şi 30 de locuri de muncă, dar şi bani mulţi primăriei. În plus, spune primarul, instituţiile din Giarmata ar putea folosi curent din acest parc fotovoltaic, ceea ce ar duce la economii la factura de curent. Consilierii, însă, spun că nu cunosc suficient de bine proiectul şi nu cunosc cine sunt investitorii acestui proiect şi nici avantajele. Consilierii vor mai fi puşi în faţa acestui proiect şi în data de 12 iulie. „Noi am aprobat, iniţial, un parc de 5 hectare pentru panouri fotovoltaice. Era suficient pentru Giarmata. Acum vrea 35 de hectare, sunt intersele lui în spate şi din aceast spaţiu vrea să facă pomeni electorale”, spune consilierul local UPSC Gavril Roşiianu.
Sursa: Ziua de Vest
#3
Postat 07 iulie 2011 - 19:03
E clar..nu s-au inteles inca la impartirea spagii...ups...comisionului
Aceasta postare a fost editata de BogdanTm: 07 iulie 2011 - 19:03
#4
Postat 13 iulie 2011 - 08:57
BogdanTm, la 07 iulie 2011 - 19:03, a spus:
E clar..nu s-au inteles inca la impartirea spagii...ups...comisionului
Consilierii in tricou si splapi vor spaga si nu stiu ca la anu' vin alegerile...
Citeaza
Comuna Giarmata a fost la doar un pas sa castige un proiect de 65 de milioane de euro cu bani europeni pentru constructia unui parc industrial si de panouri fotovoltaice. A fost identificat terenul de 36 de hectare, a fost parcelat, era nevoie doar de acordul Consiliului Local.
Din pacate, sedinta de marti ar fi fost ultima in care consilierii locali mai puteau aproba acest proiect. Numai ca alesii din Giarmata au considerat ca proiectul nu este unul oportun pentru comunitatea lor si au decis sa il scoata de pe ordinea de zi.
In acest fel, Giarmata a ratat un proiect european de peste 60 de milioane de euro care ar fi ajutat la dezvoltarea comunei. Consilierii locali si-au motivat decizia spunand ca acesta nu este un proiect al primariei sau consiliului local, ci al unor firme private.
...
opinia timisoarei
Aceasta postare a fost editata de Doppler: 13 iulie 2011 - 08:58
#5
Postat 01 octombrie 2013 - 19:19
Citeaza
La sfarsitul saptamanii trecute, la Cerneteaz, sat apartinand de comuna Giarmata, a fost dat oficial in folosinta un pod modern peste Bega Veche, construit chiar langa vechiul pod de pe vremea austriecilor. Complet reabilitat, cu caramida slefuita, acesta a primit bancute de lemn si iluminat stradal, transformandu-se intr-o zona de promenada.
Aflat intr-o stare avansata de degradare si depasit din punct de vedere tehnologic, ‘Podul de caramida‘ punea in pericol siguranta traficului si trebuia inlocuit cat mai grabnic. Asta in urma cu multi ani. Numai ca, in practica, planurile edililor n-au decurs asa de lin pe cat pareau de frumoase pe hartie.
Un pod greu de ridicat
Proiectul a fost demarat in urma cu trei mandate, cand primar in Giarmata era Gavril Rosianu, apoi a continuat in mandatul Ion Delvai, insa din lipsa banilor nu a fost pus in aplicare. De cand a fost ales primar al Giarmatei anul trecut, Virgil Bunescu si-a pus in cap sa transeze definitiv situatia si sa duca la bun sfarsit noul pod. „Acest pod are o intreaga istorie. A fost proiectat de catre predecesorii mei, dar in lipsa fondurilor nu s-a putut face. Noi am accelerat procedura si am stat pe capul constructorului sa il termine. Chiar si asa au fost intarzieri fata de calendarul stabilit cu ei”, a declarat primarul Giarmatei.
Insa modernizarea are, de obicei, un pret, iar proiectul original prevedea daramarea vechiului pod care, desi cunoscut pentru valoarea istorica, nu face parte din monumentele istorice nationale.
La momentul respectiv nu s-a dat prea multa importanta acestui aspect, insa in ultimii ani, comunitatea locala a inceput sa reactioneze, asa ca in ultima jumatate de an n-a fost om in Cerneteaz care sa nu fi discutat – mai mult sau mai putin inflacarat – de viitorul podului vechi. Posibilitatea ca „podul nostru” sa fie demolat a trezit in oameni un patriotism local ce parea aproape pierdut! “Salvati Podul de la Cerneteaz!“, au spus satenii la unison.
„In proiectul original, era prevazuta demolarea podului vechi pe considerente de siguranta, in caz de inundatii. Mult timp am purtat negocieri pentru a-i determina pe constructori sa accepte sa modificam contractul si sa gasim o solutie alternativa pentru a pastra intact podul vechi”, explica primarul Bunescu.
Nu numai ca nu a fost demolat, dar vechiul pod austriac a fost consolidat, complet renovat si transformat intr-un pod pietonal, de promenada, caz unic in judetul Timis. Structura de rezistenta a fost refacuta, apoi fiecare caramida curatata, iar fragmentele lipsa inlocuite.
„Nu ne-a costat mult, ne-am consultat cu niste arhitecti, am folosit mana de lucru proprie si materiale achizitionate de noi, am folosit caramizi vechi, recuperate, similare cu cele originale”, mai spune primarul. „Insa a trebuit sa vin zilnic aici sa verific, sa ma asigur ca se respecta tehnica de constructie”.
In plus s-au montat bancute aspectuoase din lemn, s-au pus stalpi de iluminat si a fost dezvelita o placa comemorativa. Iar in curand, cu ajutorul Muzeului Banatului, se va monta si un panou pe care va fi descris istoricul monumentului atat de iubit de localnici.
Dupa podul de promenada, la Cerneteaz se face parc de picnic!
Acum ca rezultatul a fost pe placul tuturor satenilor, primaria are de gand sa mearga mai departe si sa transforme zona din jurul vechiul pod intr-un parc in care oamenii sa vina la distractie.
„Vrem sa facem un loc in care cetatenii sa vina sa se relaxeze, sa-si petreaca timpul liber. Vom curata albia raului pe teritoriul satului si vom amenaja zona din jur, o vom imprejmui cu liziera, pentru ca oamenii sa poata veni aici in zile de sarbatoare, sa se simta bine, sa se poata face picnic, dar sa nu uite nici de istoria locului”.
Cetatenii din Cerneteaz au Asociatie
Nici nu-i de mirare ca la Cerneteaz vocea localnicilor s-a facut mai puternica din moment ce in sat exista si o asociatie care isi propune sa promoveze localitatea pe plan cultural. Printre obiectivele asociatiei „Pro Cerneteaz” s-a aflat si salvarea vechiului pod, motiv pentru care s-a demarat o petitie si s-au strans semnaturi.
„In momentul in care arhitectii vorbesc de constructia unei lucrari de arta de care nu sunt legati sufleteste, ei gandesc cu creionul in mana. Cand vine partea de traditie, de suflet, se complica lucrurile. Asta s-a intamplat de fapt la Cerneteaz, sufletul, cultura, traditiile, au venit si s-au pliat peste proiectul initial si au intrat intr-un „conflict”, dar pana la urma s-a rezolvat intr-un mod foarte frumos”, spune Florin Feraru, presedintele Asociatiei Pro Cerneteaz.
„Momentul de astazi, prin inaugurarea podului nou si consolidarea celui vechi, reprezinta de fapt o punte puternica ce se leaga intre comunitatea locuitorilor din Cerneteaz si restul lumii, si civilizatie. S-a creat o legatura prin acest pod in care societatea civila participa la deciziile administratiei locale. Am gasit intelegere in Consiliul Local si in aparatul primariei si este un inceput. Veti vedea ca la Cerneteaz se vor face lucruri frumoase avem multe lucruri de aratat, avem locuri minunate, avem o Arteza (lac de agrement n.r.) care trebuie reabilitata, avem o cetatuie care trebuie dezgropata”, mai spune acesta.
Din punct de vedere al Asociatiei, era esential pentru identitatea satului sa pastreze acest pod. Pe langa utilitatea dovedita de-a lungul secolelor, are acum si o importanta istorica si simbolica, iar oamenii s-au atasat sufleteste de el.
Tot in ideea de a redescoperi si consolida identitatea locala, Asociatia Pro Cerneteaz lucreaza la o monografie a satului, aproape finalizata, iar in acest demers, printre altele, nu mica le-a fost mirarea sa descopere ca satul este mult mai vechi decat se credea.
Podurile „turcesti” din Banat, doar un mit
Cu toate ca a fost construit de catre administratia austriaca, la jumatatea secolului al XVIII-lea, multa vreme in popor s-a vorbit despre „podul turcesc”, cum de altfel s-a vorbit si despre alte constructii ramase din acele timpuri.
„In Banat intalniti foarte des expresia asta: cetatea turceasca, podul turcesc, turnul turcesc. Cert este ca turcii n-au prea construit sau n-au construit deloc. Aceste edificii s-au construit de catre, mai exact podul nostru istoric s-a construit de catre austrieci, asa cum au construit foarte multe poduri si constructii care dainuie si astazi”, ne-a povestit un membru al Asociatiei Pro Cerneteaz, pasionat de istoria locului.
Cu toate ca au o valoare istorica incontestabila, numeroase poduri din Banat construite pe vremea austriecilor au ramas in paragina sau au fost demolate, iar altele, cu toate ca si-au facut demult datoria, sunt folosite si astazi de autoturisme si masini grele. Daca acestea nu primesc statut de monumente istorice, nimic nu poate opri autoritatile sa le demoleze, iar cazul podului din Cerneteaz este cu atat mai fericit cu cat acesta nu era inclus pe lista monumentelor nationale, asa ca demolarea lui era perfect legala.
„A fost deschis dosarul de clasare in patrimoniu. Pana la finalizare mai dureaza putin, dar speram sa fie declarat de Ministerul Culturii monument istoric de interes national si international. Daca nu, cel putin sa fie in clasa B, de interes local”, mai spun reprezentantii Asociatiei Pro Cerneteaz.
Singurul pod din judetul Timis aflat pe Lista nationala a monumentelor istorice, in afara podului metalic din Timisoara, se afla la Foeni. A fost proiectat de W. Lechner, acelasi arhitect care a proiectat si podul de la Cerneteaz si dateaza din 1749. Acesta a fost reabilitat cu fonduri guvernamentale.
Cerneteazul se pregateste de un boom imobiliar
In ultimii ani, preturile tot mai mari la terenurile de langa Timisoara i-a facut pe investitori sa se orienteze si catre alte zone, iar pentru multi timisoreni, a fost o descoperire sa gaseasca la doi pasi de oras un sat linistit, cu sume mult mai mici la metrul patrat.
„Ce va pot spune este ca Cerneteazul va fi foarte cautat in urmatorii ani pentru mai multe avantaje pe care le are. Primul este ca este foarte aproape de Timisoara, al doilea, ca este protejat de circulatie, zgomot si alti factori poluanti, iar al treilea, ca locuri de casa generoase, cu gradini mari”, spune plin de optimism primarul Virgil Bunescu.
„Avem in proiect un PUZ la Arteza si acolo vrem sa cream un PUZ pentru viitoare locuinte si sa cream o zona frumoasa, cu lac. Eu prevad ca va fi o evolutie spectaculoasa. intr-un viitor, speram noi apropiat, va avea si o legatura directa cu Timisoara prin viitorul drum de acces la autostrada care va trece intre Cerneteaz si Sanandrei”, mai spune edilul.
Respectarea trecutului, viitorul comunitatilor rurale
Ramane de vazut daca intr-adevar un sat mic, dar cu o identitate puternica, cum este Cerneteazul, va reusi sa prinda trenul catre dezvoltarea mult visata, sau, daca nu cumva, se va pierde pe drum intr-o periferie amorfa a Timisoarei, va deveni un banal dormitor pentru „domnii de la oras”, sau va sti sa-si croiasca un drum propriu care sa-i pastreze valorile si identitatea.
Salvarea vechiului pod de la Cerneteaz este simbolul ca, si in comunitatile rurale se poate face mai mult, ca dupa zeci de ani in care cetateni si autoritati au asistat pasiv la distrugerea urmelor trecutului, uneori iremediabil, se poate trece la o noua etapa.
Un pod care uneste mai mult decat malurile unei ape, uneste generatii peste timp si vietile unor oameni cu o identitate si un destin comune. La Cerneteaz un pod a dat semnalul, dar alte zeci de poduri construite in Banat de inaintasi, zac astazi uitate de vreme, erodate de vant si ploaie, asteptand o noua viata.
#6
Postat 01 octombrie 2013 - 19:38
Am trecut peste podul vechi in urma cu 2 sau 3 ani cu ocazia unui tur ciclist "Verde pentru biciclete". Am remarcat faptul ca aveam de-a face cu un pod vechi dar nu stiam ca este chiar atat de vechi. Si nici nu-mi aduc aminte sa fi vazut ceva urme de santier la noul pod. Si iata ca lucrurile au evoluat si lucrarea la noul pod este gata si totodata s-a renovat si podul vechi...Cam ciudat pentru Romania dar de apreciat...
Sper doar sa nu se gaseasca prin zona si ceva "pictori" precum ii plina Timisoara de ei...
Si apropo de ce scrie in articol, ca toate constructiile vechi din zona Banatului erau atribuite turcilor, asa am stiut si eu despre cetatea Timisoarei, respectiv ce a mai ramas din ea, Bastionul si corpurile de cladiri din Piata 700, ca sunt opera turcilor si nicidecum a austriecilor. Nu mai stiu de unde a venit "dezinformarea" insa asa stateau lucrurile in mintea mea pana undeva dupa 1990, iar in era internetului informatiile au devenit mult mai clare si reale..."documentarea" fiind mult mai la indemana...
#8
Postat 27 octombrie 2016 - 22:50
Aceasta postare a fost editata de bizone: 27 octombrie 2016 - 22:51
#11
Postat 28 octombrie 2016 - 13:22
#12
Postat 28 octombrie 2016 - 14:51
#14
Postat 16 aprilie 2020 - 17:55
Știe cineva despre care drum este vorba ?
#15
Postat 16 aprilie 2020 - 18:00
#16
Postat 17 aprilie 2020 - 08:22
#18
Postat 18 aprilie 2020 - 21:45
#20
Postat 19 aprilie 2020 - 12:36
Nu văd să se bage CJT-ul la un proiect complet nou, aici fiind vorba acum doar despre lărgirea și asfaltarea unui DC existent, până la intersecția acestuia cu viitorul drum de legătură (cred că de tip expres) dintre A1 și DN69.