STP Timișoara Forum: Administratie, economie - STP Timișoara Forum

Salt la continut

  • (20 Pagini)
  • +
  • « Prima
  • 18
  • 19
  • 20
  • Nu puteti crea un topic nou
  • Nu puteti replica pe acest topic

Administratie, economie

#381 Useril este offline   Pablo 

  • Membru activ
  • Grup: * Membri activi *
  • Postari: 2402
  • Inregistrat: 09 aprilie 20

Postat 30 ianuarie 2024 - 21:54

ADR Vest, proiecte de 730 de milioane de euro pe POR

Citeaza

Agenția de Dezvoltare Regională Vest a realizat bilanțul anului 2023, care coincide cu finalul POR 2014 – 2020, ce a adus investiții de 730 de milioane de euro

Rata de absorbție a banilor europeni pe acest program, gestionat de ADR Vest în calitate de Organism Intermediar, este de 113%. Regiunea Vest a depășit suma alocată prin POR 2014 – 2020, de 643,65 milioane euro.

Au fost contractate și procesate 878 de proiecte, contracte care s-au transpus în investiții semnificative pentru Regiunea Vest.

„Faptul că avem această rată de absorbție spune multe despre managementul fondurilor europene în Regiunea Vest, despre capacitatea noastră de a gestiona programe europene și despre rigurozitatea partenerilor noștri din zona publică și cea privată care au implementat aceste investiții. Sunt bani pe care am reușit să îi aducem în plus pentru regiune, față de alocarea inițială. Ceea ce îmi doresc eu pentru noul ciclu financiar, în care ADR Vest gestionează programe care vor însemna, estimăm noi, investiții de 2 miliarde de euro pentru regiunea noastră”, a declarat directorul general al ADR Vest, Sorin Maxim.

Totodată, în acest final de an au fost semnate primele contracte de finanțare în cadrul Programului Regional Vest 2021 – 2027. Este vorba de două proiecte în valoare de peste 212 milioane lei, care au ca beneficiar Timișoara – modernizarea Căii Stan Vidrighin și cea a Bulevadrului Cetății.

Investiții în toate domeniile vitale

Infrastructură rutieră și transport – 323 de kilometri de drumuri județene modernizate, 25 de kilometri de drumuri publice reabilitate și modernizate în municipii și 39 de kilometri în orașele mici și mijlocii, 205 noi mijloace de transport în comun achiziționate – autobuze electrice și tramvaie, aproape 40 de kilometri de piste de biciclete realizate;

Sănătate – 17 ambulatorii și 17 unități de primiri urgențe reabilitate și dotate, 4 centre comunitare medico-sociale și 158 de ambulanțe achiziționate;

Educație – 86 de unități de învățământ reabilitate, modernizate sau nou construite și dotate;

Eficientizare energetică – 10.403 locuințe și 49 de clădiri publice reabilitate termic, 532 de kilometri de rețea de iluminat public creată/ modernizată/ extinsă;

Spații verzi – 618.309 mp de spații verzi create/ modernizate;

Social – 29 de centre sociale construite/ reabilitate/ modernizate, cu 2.745 de beneficiari (persoane vârstnice, copii, persoane cu dizabilități), și 10 clădiri cu funcțiuni sociale/ culturale;

Patrimoniu – 25 de obiective de patrimoniu restaurate;

Mediul privat – 470 de întreprinderi mici și mijlocii finanțate și 1.658 de locuri de muncă nou create; zeci de activități de transfer tehnologic și IMM-uri inovative sprijinite.

1

#382 Useril este offline   Pablo 

  • Membru activ
  • Grup: * Membri activi *
  • Postari: 2402
  • Inregistrat: 09 aprilie 20

Postat 01 februarie 2024 - 15:52

Bugetul Timișului în an electoral: 50 de milioane de euro pentru investiții

Citeaza

Executivul CJ Timiș a publicat proiectul de buget pentru acest an. Documentul urmează să fie supus aprobării consilierilor județeni luna viitoare

CJ Timiș alocă investițiilor, în an electoral, circa 251 de milioane de lei. Sunt prevăzuți bani atât pentru continuarea investițiilor aflate în derulare, cât și pentru altele noi.

Astfel, cei mai mulți bani pentru continuarea unor lucrări începute merg spre bazinul didactic de înot de la Jimbolia (4,1 milioane lei). Alte 2,4 milioane de lei vor fi disponibile pentru locuințele ANL ridicate la Giroc – pentru asigurarea utilităților, consultanță, supervizare etc.). 1,4 milioane de lei sunt prevăzute, sub formă de contribuție a CJT, pentru proiectul regional cu fonduri europene pentru dezvoltarea infrastructurii de apă și apă uzată din judeţ. Centrului „Speranța” pentru copii cu dizabilități îi revin 1,2 milioane de lei, iar centrului de legume-fructe ridicat la Tomnatic – 640.000 lei.

Sănătate și cultură

CJ Timiș continuă să aloce bani pentru investiții la Spitalul Județean din Timișoara10 milioane de lei sunt prevăzuți pentru 2024.

Partea de cofinanțare a CJT pentru lucrările de renovare la Castelul Huniade din Timișoara se ridică la 1,6 milioane de lei; contribuția la Conacul Mocioni de la Foeni – 5,9 milioane de lei; expertiza și documentația pentru renovarea fațadei Muzeului de Artă – 500.000 lei, iar documentația pentru ridicarea Punctului muzeal de la Groși – 190.000 de lei. Muzeul Satului Bănățean va primi 460.000 de lei pentru a transporta și renova o casă veche din Dragșina primită ca donație. În ce privește Aerodromul Cioca, CJT alocă anul acesta 275.000 de lei pentru renovarea hangarului și 759.000 de lei pentru heliport.

1 milion pentru stadion

Anul acesta, CJ Timiș prinde din nou în buget bani pentru demolarea stadionului Dan Păltinișanu. 1 milion de lei, de această dată. Așteaptă doar hotărârile de guvern care să aprobe noua investiție. Doar atunci poate intra cu muncitorii care să pună la pământ vechea arenă.

Alte investiții prevăzute în buget: 6,5 milioane de lei pentru continuarea lucrărilor la trei locuințe protejate și extinderea Centrului de zi de la Periam; 2,5 milioane de lei pentru construirea unei noi stații pentru pompieri la Făget; 450.000 de lei pentru cumpărarea unui microbuz școlar destinat elevilor de la Liceul Tehnologic „Gheorghe Atanasiu” din Timișoara, iar 315.000 lei – pentru proiectarea Secției externe a Spitalului Județean de Recuperare Medicală Ortopedie și Traumatologie din comuna Lovrin.

CJ Timiș și-a pus bani deoparte și pentru studii și analize, expertize tehnice sau audituri energetice (400.000 lei), fie pentru participarea la programele de dezvoltare și protocoale semnate (500.000 lei). Pentru exproprieri sunt alocați 300.000 lei.

Din bugetul participativ ar trebui finanțate proiectele câștigătoare, respectiv: parcul tematic „Județul în miniatură” de la Moșnița Nouă (2 milioane lei), înființarea unui centru pentru minorii cu adicții (1 milion lei), construcția unei scene pentru acte artistice (343.000 lei), parc tematic „Lunca Mureșului” la Cenad (195.000 lei), amenajare spațiu agrement – pădurea din Biled (91.000 lei), proiectarea „Orășelul Siguranței” la Lugoj (150.000 lei) și ridicarea unui adăpost pentru animale la Grabaț (150.000 lei).

Infrastructură rutieră

Potrivit proiectului de buget, modernizarea DJ 609H Târgoviște-Babșa costă 6 milioane de lei. CJ Timiș alocă 4,5 milioane de lei pentru podețul care traversează canalul din Tapia, iar 3 milioane de lei – pentru modernizarea DJ 593B Parța-Petroman.

Suma de 1,3 milioane de lei ar urma să fie alocată documentațiilor aferente construirii unui drum județean de legătură pentru conectare cu aeroportului la A1. Aceeași sumă e prevăzută și pentru amenajarea unei intersecții la Birda – DJ 595C cu DN 58B (proiect tehnic + execuție).

Bani mulți pentru palat

Pentru acest an, consiliul județean vrea să investească 2,1 milioane de lei în lucrări exterioare la Palatul Administrativ, sediul care găzduiește inclusiv Prefectura Timiș. 1,2 milioane de lei costă reabilitarea/modernizarea sistemului de încălzire/climatizare în corpul vechi al clădirii, iar 1,5 milioane de lei- proiectele și achiziția a două centrale termice. Refacerea rețelei electrică costă 1 milion de lei.

600 de lei sunt alocați, de asemenea, implementării platformei digitală integrată; 350.000 de lei pentru amenajarea holului și a sălii de protocol de la subsol; 150.000 lei pentru un sistem multimedia interactiv și 80.000 de lei pentru cumpărarea a cinci candelabre destinate Sălii Revoluției.

0

#383 Useril este offline   Pablo 

  • Membru activ
  • Grup: * Membri activi *
  • Postari: 2402
  • Inregistrat: 09 aprilie 20

Postat 10 februarie 2024 - 08:35

Judetul Timis are buget pe anul 2024. Cum s-au impartit banii si unde merg cele mai mari sume

Citeaza

TIMISOARA. A fost aprobat bugetul judetului Timis, intr-o sedinta extraordinara. Anul acesta, 786 de milioane de lei compun bugetul, banii fiind impartiti atat pentru functionare, cat si pentru investitii

In total, programul de investitii pe anul 2024 insumeaza 265 milioane lei, o buna parte dintre bani fiind destinati finalizarii proiectelor incepute, dar sunt prevazute fonduri si pentru investitii noi. Cele mai mari investitii in 2024 vor fi in transporturi, invatamant, cultura si pentru autoritati executive, domenii care au prevazut un buget de aproximativ 241 milioane lei din totalul de 265 milioane lei. Iar potrivit reprezentantilor CJT, aproape 80% din totalul veniturilor de dezvoltare vor fi atrase din fonduri europene si guvernamentale.

Pentru Centrul de colectare legume – fructe din Tomnatic, au fost prevazuti 640.000 de lei, in timp ce pentru bazinul de inot didactic din Jimbolia au fost prevazuti 4,1 milioane de lei. Suma de aproximativ 4,5 milioane de lei a fost alocata pentru locuintele ANL de la Giroc. Pentru reabilitarea Castelului Huniade (proiect finantat prin PNRR) au fost alocati 9 milioane lei, obiectiv pentru care ar urma sa mai fie absorbiti bani si din alte surse de finantare.

Doar pentru demolare, Stadionului „Dan Paltinisanu” i-a fost alocata suma de 2 milioane lei, iar pentru construirea unei noi statii pentru pompieri la Faget e prevazuta suma de 2,5 milioane lei.

De asemenea, bugetul include in continuare finantarea reparatiilor in domeniul sanatatii, Spitalul Judetean beneficiind, de exemplu, de o suma totala de trei milioane si jumatate lei.

Pentru activitatile culturale sunt cuprinse ample cheltuieli. TimCultura are alocati 6.6 milioane lei, iar pentru actiuni minimale ale institutiilor de cultura este prevazuta suma de 11 milioane lei. Este prevazuta in buget si finantarea unitatilor de cult, cu 2.4 milioane lei pentru personalul neclerical si 3.3 milioane lei pentru reparatii la lacasuri de cult. Alte 5 milioane de lei mai sunt alocate pentru finalizarea platilor aferente unor actiuni derulate prin programul Timisoara Capitala Culturala Europeana.

Pentru capitolul sport s-a alocat suma de 3.2 milioane lei. In ceea ce priveste infrastructura rutiera, aceasta beneficiaza in 2024 de un buget de 41 milioane lei. Pe sectiunea de dezvoltare, pe langa obiectivele cuprinse pe programul de investitii, sunt cuprinse cotizatiile si contributii la asociatiile de dezvoltare si ADR Vest, in suma de 9.4 milioane lei, precum si rambursarea ratelor pentru creditele contractate cu suma de 23.8 milioane lei.

La capitolul drumuri, Consiliul Judetean Timis are alocati pentru intretinere si reparatii drumuri judetene aproape 43 milioane lei, cu o crestere de 31,5% fata de anul trecut. In ceea ce priveste investitiile si alocarile de fonduri pentru proiectari si documentatii ori lucrari de executie, mentionam cele mai importante proiecte:

- Construirea drumului judetean de legatura pentru conectarea Aeroportului International Traian Vuia Timisoara la Autostrada A1 – 1,3 milioane lei;
- Asfaltarea drum Zorani – Grosi – 4 milioane lei, din care 200.000 lei din buget judetean si 3.8 milioane lei din PNDL;
- Modernizare si reabilitare drum Bazosu Nou – Bazos – Recas – 6.3 milioane lei, din care 81.000 lei din buget judetean si 6.2 milioane lei din PNDL;
- Amenajare intersectie la Birda – 1,3 milioane lei;
- Modernizare drum sag – Sanmihaiu Roman – 15 milioane lei bani din fonduri Program Anghel Saligny si 390.000 lei de la bugetul judetean;
- Modernizare DJ585 limita cu judetul Caras-Severin – Visag – 4 milioane lei din fonduri Program Anghel Saligny si 241.000 lei de la bugetul judetean;
- Construire podet peste canal la Tapia – 4,5 milioane lei;
- Modernizare drum Parta – Petroman – 3 milioane lei;
- Modernizare drum Targoviste – Babsa – 6 milioane lei;
- Amenajarea a doua intersectii la Giroc – 2 milioane lei;
- Amenajare intersectii la Albina si Sacosu Turcesc, pe DJ 592 – 3,9 milioane lei;
- Modernizare DJ592 Mosnita Noua- Lugoj (elaborare SF+PT) si a intersectilor catre satul Dragsina, comuna Darova si Comuna Boldur- 250.00 mii lei;
- Modernizare drum Mosnita Veche – Giroc – 1.150.000 lei.

0

#384 Useril este offline   Pablo 

  • Membru activ
  • Grup: * Membri activi *
  • Postari: 2402
  • Inregistrat: 09 aprilie 20

Postat 12 februarie 2024 - 15:10

Peste 34 de milioane de euro, disponibili pentru digitalizarea administrației publice în regiunea de vest

Citeaza

Agenția pentru Dezvoltare Regională Vest că peste 34 de milioane de euro este bugetul alocat Priorității 2 a programului „O regiune smart”, bani care pot fi folosiți pentru digitalizarea administrației publice și dezvoltarea de soluții-pilot de tip smart-city

Potrivit celor de la Agenția pentru Dezvoltare Regională Vest (ADR Vest), „Regiunea smart” sprijină digitalizarea administrației publice și dezvoltarea unor soluții de tip smart-city pentru interacțiunea cu cetățenii și mediul de afaceri.

Banii, 34,12 milioane de euro, pot fi accesați pentru implementarea unor tehnologii digitale și inovative pentru interacțiunea cu cetățenii și mediul de afaceri, pentru dezvoltarea unor aplicații de e-guvernare sau servicii digitale și a unor platforme de gestiune integrată, pentru crearea unor aplicații de accesare a datelor și a documentelor emise de mai multe instituții și servicii locale etc.

Pentru digitalizare administrației publice pot aplica toate județele, localitățile, instituțiile publice locale și regionale din regiunea de vest. Pentru soluțiile de tip smart-city pot obține finanțare doar unitățile administrativ-teritoriale (județe, municipii și orașe).

România se situează pe ultimul loc în UE la capitolul digitalizare, conform Indicelui economiei și societății digitale (DESI) din 2021, document elaborat de Comisia Europeană. Astfel, în momentul de față există o slabă conectare virtuală a cetățenilor și a mediului privat cu administrația și instituțiile publice.

Digitalizarea presupune ca autoritățile publice să ofere serviciile proprii la o calitate mai bună, online, fără a fi necesară deplasarea la un ghișeu, condiții în care informațiile pot fi gestionate mai rapid și eficient.

Datele ADR Vest arată că în regiunea de vest a României, 12,9% din populație interacționează prin internet cu autoritățile publice, Programul Regional Vest 2021-2027 sprijinind tranziția digitală prin finanțarea investițiilor în tehnologie și prin dezvoltarea de competențe digitale.

0

#385 Useril este offline   Pablo 

  • Membru activ
  • Grup: * Membri activi *
  • Postari: 2402
  • Inregistrat: 09 aprilie 20

Postat 17 februarie 2024 - 17:37

Timisoara depaseste Clujul pe piata imobiliara. Se vand tot mai multe apartamente. La alte preturi, insa

Citeaza

TIMISOARA. Orasele principale din vestul tarii devin tot mai atractive la inceputul lui 2024 pentru cei interesati de o achizitie, iar Timisoara pare sa atraga mai mult ca niciodata privirile cumparatorilor si micilor investitori depasind prin mai multi indicatori inclusiv una dintre cele mai puternice piete rezidentiale din Romania – Cluj-Napoca

“Exista o competitie nedeclarata intre locuitorii oraselor din Banat si Ardeal, inclusiv atunci cand vorbim despre imobiliare. Paradoxal, dezvoltatorii si proprietarii timisoreni ofteaza uitandu-se spre Cluj-Napoca. In egala masura, cumparatorii clujeni pot doar visa sa obtina preturile din Timisoara. Aradenii au un complex in fata Timisoarei, iar Oradea doreste sa devina o alternativa mai ieftina si cu randamente mai bune pentru investitorii care iau in vizor Cluj-Napoca. Desi toate aceste orase au multe in comun din punct de vedere economic, iar nivelul de trai este comparabil, exista discrepante foarte mari pe piata rezidentiala, cea mai evidenta in privinta preturilor. in Timisoara, unde se castiga cel putin la fel de bine ca in Cluj, apartamentele (cumulat segmentul nou cu cel vechi) sunt cu 43% mai ieftine, astfel incat la pretul mediu solicitat in Cluj-Napoca poti achizitiona o locuinta premium”, spune Daniel Crainic, director de marketing Imobiliare.ro.

Iata, pe scurt, principalele caracteristici ale celor mai importante piete rezidentiale din vestul tarii la inceputul lui 2024:

Timisoara atrage cel mai mare interes din partea cumparatorilor care vor sa achizitioneze apartamente, depasind la acest capitol Cluj-Napoca. Preturile se mentin usor sub media nationala, lucru rar intalnit in cazul principalelor piete rezidentiale din Romania. Anul trecut, Timisul s-a clasat pe locul al patrulea in topul judetelor unde s-au vandut cele mai multe imobile, cu un pas in fata Clujului.
• Cluj-Napoca nu este doar cel mai scump oras din vestul tarii pentru cei care vor sa-si cumpere un apartament, ci si cel mai scump din Romania, iar preturile continua sa creasca. Anul 2024 abia a inceput, iar pragul de 2.600 euro/mp util a fost depasit, un record la nivel national. Vestea buna pentru locuitori este ca aici gasesti in continuare cele mai multe oportunitati de angajare, dupa cele disponibile in Bucuresti. Vestea proasta este ca oferta de locuinte disponibile la nivelul pietei rezidentiale se restrange tot mai mult, fapt ce poate duce la noi majorari ale preturilor locuintelor in 2024.
• Oradea avanseaza considerabil, iar preturile solicitate pe plan local pentru apartamentele scoase la vanzare incep sa rivalizeze cu cele din Timisoara, chiar daca piata este mai restransa. Procentual, scumpirile le depasesc pe cele din Cluj-Napoca. Investitiile au fost semnificative pe plan local, iar autoritatile anticipeaza ca vor avea bugete importante de cheltuit si in 2024.
• Arad ramane un oras mult mai accesibil pentru cumparatori fata de Cluj-Napoca, Timisoara si Oradea. In ciuda avansului substantial din ultimul an, preturile apartamentelor se mentin mult sub media inregistrata la nivel national. Numarul tranzactiilor realizate cu imobile este destul de ridicat.
• Aproape 10.000 de potentiali cumparatori si-au cautat, luna trecuta, un apartament in Cluj-Napoca, Timisoara, Oradea si Arad, conform specialistilor in imobiliare.

Timisoara vs Cluj-Napoca – lupta orgoliilor

Apartamentele din Timisoara au atras, la inceputul acestui an, cu 18% mai multi cumparatori fata de cele din Cluj-Napoca. Interesul pentru acestea ar putea fi motivat inclusiv de preturile mult mai bune practicate in orasul de pe Bega.

Aproximativ 4.600 de potentiali cumparatori si-au cautat, in ianuarie, un apartament in Timisoara pe Imobiliare.ro. In acelasi interval, circa 3.900 de potentiali cumparatori si-au orientat cautarile catre apartamentele din Cluj-Napoca.

In medie, proprietarii si dezvoltatorii din Timisoara scot la vanzare apartamentele cu un pret de 1.518 euro/mp util, cu doar cativa euro mai ridicat fata de media nationala care se situeaza in jurul valorii de 1.510 euro/mp util. La inceputul anului trecut, cumparatorii plateau cu 4% mai putin.

Locuintele disponibile pe segmentul nou, deci finalizate dupa anul 2020, au inregistrat majorari mult mai semnificative ale preturilor, cu circa 10%, in acelasi interval de timp. Pret mediu solicitat, in cazul lor, ajunge la 1.795 euro/mp util, conform Indicelui Imobiliare.ro.

Cumparatorii care sunt interesati, in schimb, de locuintele din Cluj-Napoca trebuie sa se astepte sa plateasca mult mai mult pentru a le achizitiona. Pretul mediu solicitat pentru apartamentele disponibile pe plan local este cel mai ridicat din intreaga tara, luna ianuarie marcand atingerea unui nou record. Acesta a ajuns la 2.640 euro/mp util, fiind astfel cu 10% peste nivelul inregistrat in perioada similara a lui 2023.

Cu toate ca apartamentele situate in blocuri vechi se vand la preturi mai mici decat cele aflate in cladiri construite dupa 2020, avansul aparut la nivelul preturilor a fost in cazul lor mult mai consistent.

Pe de alta parte, angajatii din Timis sunt mai bine platiti fata de cei din Cluj, castigul lor mediu net lunar fiind al doilea cel mai mare din tara, dupa cel inregistrat in Capitala, arata cel mai nou raport Review & Trends lansat eJobs. Astfel, daca un salariat din Bucuresti obtine, in medie, lunar 5.000 de lei, un angajat al unei firme cu sediul in Timis castiga 4.700 de lei. Salariatii din Cluj se pozitioneaza pe locul al treilea, cu un castig mediu net lunar de 4.500 de lei.[/b]

Judetul Timis se mentine cu un pas in fata Clujului si in privinta tranzactiilor care au ca obiect case, terenuri sau apartamente, potrivit datelor Agentiei Nationale de Cadastru si Publicitate Imobiliara (ANCPI). In 2023, au fost vandute 29.530 de imobile pe piata locala, judetul fiind al patrulea la acest capitol din tara, dupa Bucuresti, Ilfov si Brasov. Judetul Cluj s-a aflat pe pozitia a cincea in clasamentul national cu circa 29.330 de imobile vandute.

Oradea si Arad, poli secundari de dezvoltare in vestul tarii. Investitii considerabile si scumpiri semnificative ale preturilor la inceputul anului 2024

Chiar daca piata rezidentiala este mai restransa in Oradea, cererea se mentine la un nivel bun, iar preturile cresc accelerat ajungand sa rivalizeze in ultima perioada cu cele solicitate in Timisoara. Procentual, insa, scumpirile le depasesc pe cele intalnite in Cluj-Napoca.

Aproape 1.000 de potentiali cumparatori si-au cautat, in ianuarie, un apartament in Oradea pe Imobiliare.ro. Daca la inceputul anului trecut proprietarii si dezvoltatorii solicitau un pret mediu la vanzare de 1.322 euro/mp util, in prima luna din 2024 acesta a ajuns deja la 1.500 euro/mp util. Discutam, astfel, despre o majorare cu aproape 14% in 12 luni, in timp ce in Cluj-Napoca s-au putut observa scumpiri cu circa 10% in acelasi interval de timp. Avansul este, totodata, unul dintre cele mai semnificative inregistrate in randul marilor centre regionale analizate de Imobiliare.ro.

Orasul devine tot mai atractiv in contextul investitiilor realizate pe plan local de-a lungul ultimilor ani, in mare parte din fonduri europene. Noi investitii sunt asteptate si in 2024, bugetul previzionat fiind de circa 2,1 miliarde de lei, cu cele mai mari alocari dedicate domeniului infrastructurii, conform informatiilor prezentate recent de Consiliul Judetean Bihor. Trenuri metropolitane, achizitia de autobuze electrice si dezvoltarea zonei din vecinatatea aeroportului, toate sunt deja pe lista autoritatilor.

Preturi mai mari platesc si cumparatorii din Arad. Un avans cu aproape 2% a putut fi observat in ianuarie 2024 fata de ultima luna a anului trecut. Daca ne raportam la intervalul similar din 2023, avansul este unul mult mai consistent, cu aproape 8%. Potrivit Indicelui Imobiliare.ro, pretul mediu solicitat la ora actuala pentru apartamentele din Arad a ajuns la 1.077 euro/mp util. in ciuda scumpirilor, apartamentele se vand cu mult sub media de pret inregistrata la nivel national, de 1.510 euro/mp util.

Judetul Arad s-a dezvoltat semnificativ in ultimii ani, atragand investitii importante din domeniul privat pe segmentul logistic. Una dintre principalele firme de curierat din tara si-a deschis aici primul hub international dedicat e-commerce-ului, unul dintre marii producatori de materiale de constructii a deschis o noua statie de agregate pe plan local, iar de curand s-au primit, tot aici, aprobarile pentru lansarea celui mai mare parc fotovoltaic din Romania.

La evolutia segmentului rezidential s-au implicat mai multi dezvoltatori prezenti si in alte centre regionale mari ale tarii, precum Cluj-Napoca, Timisoara sau Brasov. Oferta ramane insa una destul de limitata, motiv pentru care cererea se mentine, de asemenea, la un nivel mult mai jos fata de cea aferenta orasului Oradea.

In materie de tranzactii, judetul Arad a ocupat, potrivit datelor ANCPI, abia locul al 13-lea anul trecut cu aproape 14.500 de imobile vandute, in timp de judetul Bihor s-a clasat pe locul 8 la nivel national cu circa 18.300 de imobile vandute.

0

#386 Useril este offline   Pablo 

  • Membru activ
  • Grup: * Membri activi *
  • Postari: 2402
  • Inregistrat: 09 aprilie 20

Postat 20 februarie 2024 - 20:01

Pregătiri pentru cel mai mare forum internaţional de afaceri la Timişoara

Citeaza

La invitația Camerei de Comerț Istanbul, președintele Camerei de Comerț, Industrie și Agricultură Timiș, Florica Chiriță, însoțită de reprezentanți ai instituției, a avut în cursul acestei săptămâni o întâlnire de lucru cu Şekib Avdagiç, președintele Camerei de Comerț Istanbul (ICOC), și membri din conducerea organizației

Principalul scop a fost acela de a discuta detaliile organizării unui forum de afaceri internațional la Timișoara, în perioada 9-10 mai, cu participarea a șapte țări – România, Turcia, Germania, Italia, Polonia, Serbia și Bosnia și Herțegovina, apreciat de președintele ICOC drept „unul din cele cele mai mari evenimente de acest gen din sistemul cameral european”.

Evenimentul se dorește a fi o platformă pentru crearea unor rețele în mediul de afaceri, în scopul de a stimula și valorifica inițiativele de afaceri şi investiții între țări și regiuni.

Sectoarele economice vizate sunt: energie, agricultură și industrie alimentară, IT&C, industrie. Președintele Camerei de Comerț Istanbul și-a arătat întreaga deschidere pentru atragerea unui număr cât mai mare de firme turcești care să participe la eveniment și a acceptat invitația de a veni la Timișoara. Totodată, CCIAT va beneficia și de sprijinul și implicarea în aceste demersuri a Consiliului pentru Relații Economice Externe al Turciei (DEIK).

Săptămâna viitoare, Florica Chiriță va avea la Belgrad o serie de întâlniri cu conducerile Camerei de Comerț și Industrie Belgrad și Camerei de Comerț și Industrie a Bosnia și Herțegovina cât și cu reprezentanți din conducerea Camerei de Comerț Naționale a Serbiei, iar în perioada 27 – 29 februarie se va afla la București unde se va întâlni cu Ufuk Tandoğan, președintele Asociației Oamenilor de Afaceri Turci din România, cu Sebastian Metz, director general al Camerei de Comerț Româno-Germane – AHK România și cu Roberto Musneci, președintele Camerei de Comerț Italiene pentru România – întâlniri referitoare la participarea la forum a firmelor din țările lor.

1

#387 Useril este offline   Pablo 

  • Membru activ
  • Grup: * Membri activi *
  • Postari: 2402
  • Inregistrat: 09 aprilie 20

Postat 27 februarie 2024 - 21:50

Peste 10.000 de joburi la Angajatori de TOP

Citeaza

Angajatori de TOP revine, în luna martie, la Timișoara. Nu ratați cele mai bune locuri de muncă!

Angajatori de TOP, cel mai mare și longeviv eveniment de carieră din România, se întoarce cu cea de-a 36-a ediție, care oferă acces la peste 10.000 de oportunități de carieră și la prima Academie de Carieră din țară. Ediția din primăvara aceasta se va desfășura după următorul program:

Angajatori de TOP Timișoara, la Centrul Regional de Afaceri, pe 15-16 martie;

Remote & Hybrid World, online, pe ro, în perioada 20 martie – 21 aprilie.

2024 este un an al constantelor când vine vorba de tendințele de recrutare, chiar dacă volumul de recrutare pentru pozițiile de manager și cele de specialist, cu peste 2 ani de experiență, rămâne similar cu cel din 2023, partenerii de la această ediție anunță o creștere a acestui volum pentru joburi entry-level și internship-uri.

Așadar, este un an propice pentru tinerii studenți și absolvenți care se pregătesc să facă primii pași în carieră. La Angajatori de TOP vor fi disponibile peste 10.000 de joburi, atât pentru persoanele cu o experiență profesională mai vastă, cât și pentru studenți și proaspăt absolvenți.

Peste 400 de participanți vor avea acces gratuit la prima Academie de Carieră susținută de Angajatori de TOP unde, indiferent de nivelul lor de experiență, aceștia vor fi invitați la o serie de discuții interactive și momente de networking.

Comunitatea IT din România este așteptată la o nouă ediție a evenimentului I LOVE Tech pentru a descoperi de la speakeri de renume ultimele tendințe și inovații din lumea tehnologiei, științei și a ingineriei. În cadrul I LOVE Tech vor fi abordate numeroase subiecte interesante, precum: Java, DevOps, Cloud, Artificial Intelligence, Mobile App Development, Machine Learning, QA Testing, SAS, Web, Mobile, Big Data, Security, IoT, Embedded Software, Electric Vehicles, Batteries Assembly, Charging Modules și Next Safety Ecosystems.

Ca la fiecare ediție de Angajatori de TOP, vor exista sesiuni gratuite de consiliere în carieră în care profesioniști din Resurse Umane – profesioniști precum Gabriel Chicioreanu, Consultant carieră la 4CAREER, Andreea Nistor, Recruitment Consultant la Grafton Recruitment și Natalia Ronkov, founder Urban Socializing – vor oferi sfaturi de carieră prețioase, de la cum ar trebui să arate un CV, până la susținerea cu success al unui interviu de angajare.

Candidații interesați de joburi în format hybrid sau 100% remote pot participa la Remote & Hybrid World. Acesta fiind un eveniment online desfășurat pe Hipo.ro pentru o perioadă de 30 de zile. Vor găsi în cadrul evenimentului de carieră online o varietate de joburi care să le îndeplinească nevoile, dar și sesiuni educative cu articole și podcasturi tematice.

Printre companiile care vor fi prezente la eveniment se numără: Accenture, Allianz Services, Allianz Trade, ABA – Austrian Business Agency, BAT Romania, BCR, BearingPoint, Bosch Timisoara, Grupul Continental Romania (cu cele 3 divizii din Timisoara: Automotive, Anvelope si ContiTech), Decathlon Romania, DRÄXLMAIER Group, EVERIENCE, ENGIE Romania, EY Romania, eMAG, E.ON Romania, Eviden, FORVIA HELLA, Finastra, Filtration Group, Grup Lactalis Romania, GE Vernova, Hamilton, Huf Romania, IBM, Interbrands Orbico, Infosys, KPMG Romania, Kaizen Gaming, METRO Romania, McDonald’s in Romania, MAHLE, msg., MHP – A Porsche Company, Nestle, NN Romania, Peek & Cloppenburg, Penny., Portalul Hipo, Raiffeisen Bank, Renault Group Romania, Regina Maria, Randstad, SLB, Superbet, Smithfield Romania, TELUS International, Tenneco, TE Connectivity, The Access Group, Top Band Europe, Ursus Breweries, Vodafone Romania, Valeo, Vitesco Technologies, Veeam Software, Webasto, Yusen Logistics și ZF Group.[/b]

0

#388 Useril este offline   DanielT 

  • Membru activ
  • Grup: * Membri activi *
  • Postari: 1334
  • Inregistrat: 06 aprilie 17

Postat 28 februarie 2024 - 09:25

Aoileu "decat" o suta douajdelei diferenta intre Timis si Clooj, Silicon Valley-ul romanesc? :uimit2:

Citeaza

Harta judeţelor după cele mai mari salarii. Doar trei judeţe şi Capitala plătesc pe medie salarii de peste 5.000 de lei net pe lună. În mai mult de jumătate dintre judeţe, salariul mediu net nu ajunge la 4.000 de lei pe lună

Imagine postata
Trei judeţe şi Bucureştiul au salarii medii nete mai mari de 5.000 de lei net pe lună, arată datele de la Institutul Naţional de Statistică (INS), centralizate de Ziarul Financiar.

Aşadar, statisticile oficiale arată că angajaţii din Bucureşti au un salariu mediu net de peste 6.000 de lei pe lună, cei din Cluj câştigă mai mult de 5.800 de lei net pe lună, cei din Timiş câştigă aproape 5.700 de lei net pe lună, iar cei din Sibiu au ajuns la salarii medii nete de puţin peste 5.000 de lei pe lună.


https://www.zf.ro/ev...latesc-22282746
4

#389 Useril este offline   Pablo 

  • Membru activ
  • Grup: * Membri activi *
  • Postari: 2402
  • Inregistrat: 09 aprilie 20

Postat 28 februarie 2024 - 23:26

Harta noilor investiții agricole în România. Analiză: Peste 700 de spații de producție de agro și zootehnie, în șantier la final de 2023, în creștere semnificativă față de începutul anului

Citeaza

Anul 2023, unul marcat de tensiuni în contextul războiului din Ucraina, a adus o creștere a investițiilor în domeniul agricol, arată o analiză a companiei de consultanță IBC Focus, care monitorizează șantiere la nivel național. Astfel, la final de 2023 erau în curs de construcție peste 700 de spații de producție din categoria agro/zoo-tehniei, în creștere semnificativă față de începutul anului

Conform informatiilor platformei proprii de vânzare în șantiere, Victa.ro, 2023 a adus un total de 732 spații de producție din categoria agro/zoo tehniei în construcție sau amenajare în România. Acestea ocupă o suprafață de aproximativ 2,39 milioane mp, cu o valoare a investițiilor, estimata la 2,94 miliarde lei. Spațiile de producție în lucru includ facilități pentru creșterea animalelor, producția de produse agroalimentare și depozitarea materiilor prime agricole. Pentru 2022, IBC Focus contabilizase 571 de proiecte în acest sector.

“Vorbim de o creștere semnificativă comparând sfârșitul anului 2023 cu primul trimestru al aceluiași an. Practic, am început anul 2023 cu 139 de investiții în domeniul agro-zoo (486 milioane de lei / 399102 metri pătrați) și l-am încheiat cu 732 de investiții în domeniu. Aceasta înseamnă o creștere de 427%”, au transmis reprezentanții IBC Focus pentru Economedia.

În ceea ce privește distribuția teritorială a proiectelor, județele de la granița de vest Bihor, Timiș și Satu-Mare conduc topul în funcție de numărul de șantiere, cu câte 51 de spații fiecare.

“Această dezvoltare semnificativă marchează un interes crescut din partea investitorilor și a fermierilor pentru extinderea capacităților de producție în acest sector vital al economiei”, arată analiza publicată pe platforma cu noutăți despre investiții Infohale.ro, deținută tot de IBC Focus.

“Creșterea numerică și valorică a spațiilor de producție din categoria agro/zoo tehniei în România în ultimul an evidențiază o direcție promițătoare pentru acest sector crucial. Investițiile semnificative și angajamentul fermierilor și al investitorilor în extinderea capacităților de producție arată că industria agroalimentară din țară se află într-un moment de creștere și dezvoltare, contribuind la consolidarea poziției României pe harta agricolă europeană”, consideră consultanții.

0

#390 Useril este offline   Pablo 

  • Membru activ
  • Grup: * Membri activi *
  • Postari: 2402
  • Inregistrat: 09 aprilie 20

Postat 29 februarie 2024 - 09:50

Peste 110.000 de prosumatori până la finalul anului 2023 în România/ Ilfov, Timiș și Bihor, județele cu cei mai mulți prosumatori anul trecut

Citeaza

România a avut un număr de 110.355 de prosumatori până la finalul anului 2023, cu o putere instalată de 1.442 de MW, potrivit datelor transmise de ANRE

În București există 3.490 de prosumatori, cu o putere instalată de 54,41 MW. Ilfov a fost în 2023 județul cu cei mai mulți prosumatori, 8.536 la număr, cu o capacitate instalată de de 111 MW. Ilfov este apoi urmat de Timiș, cu 6.007 prosumatori care au instalată capacități de 81,89 MW, Bihor, cu 4.368 prosumatori cu 55,76 MW, Arad cu 4.323 prosumatori cu 49,56 MW, Dolj cu 4.312 prosumatori și 53,52 MW și Argeș cu 4.010 prosumatori de 53,57 MW.

2

#391 Useril este offline   Pablo 

  • Membru activ
  • Grup: * Membri activi *
  • Postari: 2402
  • Inregistrat: 09 aprilie 20

Postat 12 martie 2024 - 18:03

Piața imobiliară din Timișoara, diferită de restul țării. Investițiile străine, mediul antreprenorial dezvoltat, salariile bune influențează structura pieței

Citeaza

Timișoara devine tot mai atractivă pentru cumpărători, dar și micii investitori în imobiliare. Locul unde se situează astăzi piața de specialitate din capitala Banatului a fost dezbătut de aproape 300 de agenți imobiliari, dezvoltatori și investitori în cadrul Imobiliare.ro HUB Timișoara

“Unul din cele mai dinamice orașe din punct de vedere economic, dar totodată aici avem cele mai accesibile apartamente atât la vânzare, cât și la închiriere, iată paradoxul pieței imobiliare din Timișoara. Timișorenii s-ar putea considera privilegiați, au o oferta destul de variată și prețuri de achiziție și de închiriere mult sub cele din Cluj-Napoca sau chiar Brașov. În timp, ne așteptăm ca acest raport dintre venitul mediu și prețul mediu al locuințelor să se echilibreze și să vedem în Timișoara o scumpire mai accelerată decât în celelalte orașe”, a declarat Daniel Crainic, director de marketing Imobiliare.ro.

Motorul economic al Timișoarei este unul deosebit de puternic și include investiții străine consistente, locuri de muncă bine plătite în multinaționale și adevărate linii de producție dezvoltate la cel mai înalt nivel. Toate acestea, alături de rata antreprenorială ridicată fac din Timișoara un pol de business solid nu doar în regiunea de vest a țării, ci și la nivel național. Dezvoltarea sectorului cultural, accesul la învățământ superior de calitate și, în sine, stilul de viață al locuitorilor se adaugă și ele la lunga listă de avantaje care fac din Timișoara un oraș cu un potențial extraordinar, cu impact direct asupra segmentului rezidențial al pieței imobiliare.

“Multiculturalismul care caracterizează acest oraș și felul în care timișorenii au un alt mod de viață puțin diferit față de restul țării sunt principalii piloni pentru care merită să locuiești în Timișoara și să-ți dezvolți toată cariera aici. Timișoara a fost unul dintre primele orașe din România care au generat o infrastructură pentru ca marile companii să vină cu locuri de muncă ce aduc plusvaloare și sunt bine plătite, iar tot acest lanț împinge motorul economiei locale mai departe”, a declarat Călin Centea, Head of Sales pentru proiectul imobiliar mixed-use ISHO.

Centea a ținut să menționeze, printre punctele forte ale Timișoarei, și stabilitatea și securitatea pe care o ai ca investitor, atunci când alegi acest oraș. De altfel, ISHO este un proiect realizat de Mulberry Development, companie condusă de antreprenorul Ovidiu Șandor, cu o investiție de peste 130 de milioane de euro.

La dezvoltarea segmentului rezidențial din Timișoara își aduc aportul și branduri prezente deja în orașe precum București sau Cluj-Napoca implicate în proiecte de reconversie și de regenerare urbană. Speedwell, dezvoltator fondat de antreprenorii belgieni Jan Demeyere și Didier Balcaen, și-a concentrat investiția pe fosta platformă a fabricii Paltim, închisă în 2007.

“Înainte să cumpărăm un teren pentru dezvoltare luăm în considerare mai multe aspecte precum dimensiunea orașului, existența industriei, situația pieței forței de muncă. Acestea sunt puncte foarte importante pentru noi, dar ne bazăm și pe intuiție. Atunci când intri într-un oraș poți să simți că acesta este potrivit. Când am venit pentru prima dată în Timișoara, acum 7-8 ani, am avut acel sentiment care, alături de faptul că a bifat toate celelalte criterii avute în vedere, ne-a făcut să alegem acest oraș”, a declarat Jan Demeyere, cofondatorul Speedwell.

Succesul proiectului Paltim a determinat dezvoltatorul să ia în considerare o nouă investiție în Timișoara. Anul trecut, Speedwell a cumpărat terenul fostei fabrici de textile 1 Iunie, intrată în faliment în 2006, și vrea să dezvolte un nou proiect mixt cu ieșire la malul râului Bega.

Timișoara vs Arad, Cluj-Napoca și Oradea

Principalii concurenți pentru Timișoara pe piața imobiliară românească sunt în această parte de ţară Cluj, Arad și Oradea.

“Cred că Timișoara poate să aducă un randament bun celor care aleg să facă investiții aici, având în vedere dezvoltarea existentă pe segmentul IT și numărul mare de fabrici. Timișoara are un potențial mai mare la nivel economic și la nivelul forței de muncă față de Arad”, a declarat la evenimentul organizat de Imobiliare.ro și Tiberiu Orza, CEO Nord One, parte a unuia dintre cele mai puternice grupuri de capital privat din sectorul imobiliar – Alber Holding.

“Piața imobiliară s-a maturizat în Timișoara în comparație cu cea din Arad care cum este într-o zonă emergentă. Anvergura Timișoarei nu poate fi negată. Trebuie să fim realiști, avem un aeroport funcțional care ne duce în numeroase destinații, un mediu de business mai amplu, o viață culturală aparte, doar anul trecut Capitala Culturală a fost Timișoara, avem universități care acoperă practic fiecare domeniu. În plus avem mulți investitori, inclusiv fonduri de investiții. Lucrurile sunt 100% în favoarea Timișoarei acum și cred că și în perspectivă, pe termen mediu și lung”, a explicat în cadrul aceluiași eveniment și Marius Șchiopotă, Managing Partner Hitch & Mosher.

Importanța unui centru universitar puternic pentru dezvoltarea pieței imobiliare a fost adusă în discuție și de Alexandru Apostu, cofondator Apostu Estate.

“Eu sunt de părere că polul universitar își spune cuvântul în orice oraș. Dacă privind în toată țara, orașele universitare sunt cele care domină”, a declarat Alexandru.

Timișoara se poate lăuda cu una dintre cele mai mari universități din România, Universitatea de Vest. Cu cele circa 15.500 de studenţi care urmează cursurile facultăților sale, aceasta ocupă locul 9 la nivel național ca număr de studenți, conform datelor Consiliului Național pentru Finanțarea Învățământului Superior. Cluj-Napoca dispune de două universități în top 10, Universitatea “Babeș-Balyai” și Universitatea Tehnică, împreună acestea având aproximativ 58.800 de studenți înscriși. Numărul studenților înscriși la universitățile din Arad sau Oradea este mult mai redus.

“Timișoara este într-o competiție națională cu orașe precum Cluj-Napoca, Brașov, Iași sau București, dar și într-o competiție euroregională, unde putem include Novi Sad și Belgrad. Principalul avantaj al Timișoarei este motorul economic. Atragem în mod consecvent investiții străine directe. Suntem la acest capitol pe primul loc în ultimul deceniu după București, la o valoare dublă față de Cluj. În cazul multinaționalelor vorbim despre investiții de 200-300 de milioane de euro în producția de echipamente de înaltă tehnologie. Vorbim de investiții care generează locuri de muncă, prosperitate. Avem în Timișoara firme cu mii de angajați și lanțuri întregi de producție – de la ingineri care fac R&D (n.r. cercetare-dezvoltare) până la vânzarea la bucată a produsului respectiv. Timișoara are un lanț întreg industrial, lucru rar întâlnit în România”, a declarat și viceprimarul Timișoarei, Ruben Lațcău.

Acesta a ținut să puncteze și alte două aspecte care diferențiază Timișoara de Cluj-Napoca, o altă forță în zona de vest a țării – salariile mai mari pe care le câștigă angajații și prețurile locuințelor mult mai bune pentru cumpărători.

Apartamentele din Timișoara sunt cele mai accesibile din țară

Proprietarii și dezvoltatorii din Timișoara scot la vânzare apartamente la începutul acestui an cu un preț mediu de 1.518 euro/mp util, cu 4% mai scump decât în ianuarie 2023, arată Indicele Imobiliare.ro. Chiar și în aceste condiții, locuințele se vând cu doar câțiva euro peste media înregistrată la nivel național, de 1.510 euro/mp util.

Dacă ar fi să-și economisească integral câștigurile, un timișean ar putea să-și cumpere un apartament cu o suprafață utilă de 50 mp în 5,5 ani, în timp ce un clujean ar aștepta 9,4 ani pentru a-și permite o proprietate similară.

Interesul pentru apartamentele scoase la vânzare pe piața rezidențială din Timișoara s-a majorat cu 15% în ultimul an. Apartamentele cu 2 camere se mențin în fruntea preferințelor cumpărătorilor ca număr de căutări, dar cererea pentru apartamentele cu 3 camere a evoluat spectaculos pe parcursul anului trecut, putând fi observată o majorare a interesului cu 21% pentru acest tip de locuințe. Circa 14.000 de potențiali cumpărători și-au căutat o astfel de proprietate versus 18.000 în cazul apartamentelor cu 2 camere.

Cererea se menține la un nivel ridicat și la începutul lui 2024. Doar în ianuarie, circa 4.600 de potențiali cumpărători și-au manifestat interesul față de apartamentele listate la vânzare pe Imobiliare.ro, cu 18% mai mulți decât în Cluj-Napoca – una dintre cele mai puternice piețe rezidențiale din România.

Numărul apartamentelor listate la vânzare de proprietari și dezvoltatori este în scădere pe piața rezidențială din Timișoara, tendință care poate fi observată și la nivel național. Oferta s-a redus cel mai mult pe parcursul anului trecut în cazul garsonierelor și în cazul apartamentelor cu 2 camere.

În 2023 au fost vândute 29.530 de imobile în județul Timiș, conform datelor Agenției Naționale de Cadastru și Publicitate Imobiliară, fapt ce l-a plasat pe locul al patrulea la nivel național, după București, Ilfov și Brașov. Județul Cluj l-a urmat în clasament, cu 29.330 de imobile vândute, în timp ce în Bihor circa 18.300 de case, terenuri și apartamente au făcut obiectul contractelor de vânzare-cumpărare, iar în Arad numărul acestora s-a apropiat de 14.500.

2

#392 Useril este offline   Pablo 

  • Membru activ
  • Grup: * Membri activi *
  • Postari: 2402
  • Inregistrat: 09 aprilie 20

Postat 20 martie 2024 - 00:14

Regiunea Vest a implementat 874 de proiecte cu o valoare de 920 de milioane de euro din fonduri europene finanțate prin Programul Operațional Regional 2014-2020

Citeaza

Regiunea Vest a reușit să atragă cu peste 40% mai mulți bani decât îi fusese alocat inițial prin Programul Operațional Regional 2014-2020

“Asta înseamnă că, prin programul gestionat de ADR Vest, în regiune au fost investiți peste 920 de milioane de euro, adică cu aproape 280 de milioane de euro peste suma atribuită inițial regiunii (643,65 milioane de euro). Până în 29 februarie, termenul final până la care beneficiarii au putut depune cereri de rambursare, rata de absorbție a atins astfel pragul de aproape 143%“, se arată într-un comunicat de presă al ADR Vest.

În ceea ce privește domeniile care au atras bani europeni, de cele mai mari finanțări au beneficiat investițiile în sprijinirea dezvoltării urbane durabile (peste 212 milioane de euro); cele în îmbunătățirea infrastructurii rutiere de importanță regională (aproape 150 de milioane de euro); sprijinirea tranziției către o economie cu emisii scăzute de carbon (peste 130 milioane de euro); și îmbunătăţirea competitivităţii întreprinderilor mici şi mijlocii (126 milioane de euro).

”Investim, nu cheltuim – acesta a fost deviza care ne-a ghidat în toată această perioadă, iar pragul la care am ajuns nu reprezintă doar o cifră, ci rodul unor ani de muncă, dedicare și angajament pentru dezvoltarea durabilă și prosperitatea zonei în care trăim. Cred că succesul este al întregii regiuni și e cu atât mai valoros cu cât a fost realizat într-un context dificil, marcat de evenimente globale precum pandemii sau conflicte armate. Cu toate acestea, împreună cu partenerii noștri, beneficiarii acestor fonduri – consilii județene, primării de orașe și municipii și companii din regiune, am reușit să transformăm provocările în oportunități și să investim într-un mod inteligent fondurile alocate regiunii. În plus, am reușit să atragem alți aproape 280 de milioane de euro, care s-au transformat în școli mai bune, spitale mai performante sau locuri de muncă pentru locuitorii Regiunii Vest. Deși cifrele reprezintă un bilanț, nu ne aflăm în fața unui punct final, ci mai degrabă în fața unei noi linii de start, pentru că toate semințele pe care le-am plantat până acum trebuie să încolțească în anii următori, prin investițiile pe care le vom face prin Programul Regional Vest 2021-2027, Programul Tranziție Justă și Programul Sănătate, pe care le gestion”, a declarat Sorin Maxim, directorul general al ADR Vest.

În urma investițiilor realizate prin Programul Operațional Regional 2014-2020, Regiunea Vest beneficiază de peste 320 de kilometri de drumuri județene modernizate, de peste 200 de mijloace de transport în comun noi și de peste 40 de kilometri de piste noi de biciclete.

Aproape 90 de școli au fost reabilitate și modernizate, iar peste 10.000 de familii trăiesc în apartamente reabilitate termic. Regiunea Vest a devenit una mai prietenoasă cu mediul și prin zonele verzi create sau modernizate și care însumează o suprafață de aproape 620.000 de metri pătrați.

În același timp, prin investițiile realizate prin Regio-POR 2014-2020, aproape 500 de întreprinderi s-au dezvoltat și au fost create peste 1.600 de locuri noi de muncă.

0

#393 Useril este offline   Pablo 

  • Membru activ
  • Grup: * Membri activi *
  • Postari: 2402
  • Inregistrat: 09 aprilie 20

Postat 20 martie 2024 - 14:15

Licitația pentru cloud-ul guvernamental va fi lansată în această săptămână, anunță ministrul Digitalizării. Aceasta trebuia lansată luna trecută

Citeaza

Licitația pentru cloud-ul guvernamental va fi lansată în această săptămână, a anunțat azi Bogdan Ivan, ministrul Cercetării, Inovării și Digitalizării, în cadrul unui eveniment găzduit de Microsoft. Sistemul va fi hibrid, ceae ce înseamnă că se vor putea folosi și aplicații deja existente. Acesta a anunțat că azi se semnează și contractul pentru punctul unic de contact al statului român

La începutul anului, Ivan anunța că licitația pentru cloud-ul guvernamental va fi lansată în februarie, conform Cursdeguvernare.ro. Acest proiect va fi susținut de patru centre de date – în București, Timiș, Sibiu și Brașov,- cheltuielile cu infrastructura fiind estimate la 2,2 miliarde de lei, fonduri PNRR (componenta 7- Transformare Digitală).

“România stă pe o mină de aur când vorbim despre cei 200.000 de it-iști. Dacă vom reuși să implementăm până în decembrie 2026 cei 6 miliarde de euro din PNRR pentru transformarea digitală vom reuși să creștem de 5 ori față de astăzi. A venit timpul să ne întrebăm dacă facem cloud-ul”, a spus Bogdan Ivan, ministrul cercetării, inovării și digitalizării.

Ministrul a anunțat că România a închis negocierile cu Comisia Europeană prin care s-a modificat PNRR și “în baza căruia am reușit să schimbăm arhitectura cloud și va fi hibrid”, a spus Ivan.

“În aceasta săptămână, vom lansa licitația pentru cloud. Vom avea arhitectura de bază pentru ce înseamnă un stat modern care ține pas cu noile tehnologii. La ora 10 semnez contractul pentru punctul unic de contact al statului român, va fi și aplicație mobilă și în browser. Vom avea un singur punct de contact cu statul român, cel puțin 3 servicii publice vom avea la finalul acestui an. Astăzi semnam și mâine va începe lucrul la această aplicație tech”, a mai spus ministrul.

Ivan a anunțat că guvernul ar putea adopta până în luna aprilie strategia României pe inteligenta artificială. “Am primit sute de propuneri”, a spus ministrul.

În nota de fundamentare aferentă proiectului de hotărâre de guvern pentru aprobarea indicatorilor tehnico-economici ai obiectivului de investiții „Implementarea infrastructurii de Cloud Guvernamental” se precizează că implementarea Cloudului Guvernamental va presupune cel puțin următoarele etape:

- amenajarea de centre de date Tier IV by design pentru cele două centre principale și Tier III by design pentru cele două centre secundare;

- furnizarea infrastructurii de comunicații şi tehnologia informației (cabluri de fibră optică şi echipamente de comunicații de mare capacitate) specifice;

- dezvoltarea/extinderea rețelei de alimentare cu energie electrică pentru fiecare centru de date în parte în vederea asigurării redundanței și a necesarului de energie electrică;

- instalarea sistemului de detecție şi stingere incendiu cu gaz inert care să asigure protecția pentru întreaga infrastructură a fiecărui Centru de Date în parte;

- implementarea sistemului de securitate fizică (control acces, monitorizare video, antiefracție etc.) pentru infrastructura dezvoltată.

0

#394 Useril este offline   Pablo 

  • Membru activ
  • Grup: * Membri activi *
  • Postari: 2402
  • Inregistrat: 09 aprilie 20

Postat 23 martie 2024 - 00:03

Investiții uriașe la Timișoara într-un domeniu sensibil pentru orice economie respectabilă

Citeaza

Peste 300 de profesioniști din domeniul imobiliar au discutat pe larg de ce merită să investească în Timișoara și care sunt perspectivele sale de dezvoltare

Timișoara își consolidează la începutul lui 2024 poziția pe harta imobiliarelor din România și atrage tot mai mult privirile cumpărătorilor, dar și micilor investitori. Aproape 300 de agenți imobiliari, dezvoltatori și investitori s-au reunit în acest context la Imobiliare.ro HUB Timișoara, dedicat exclusiv profesioniștilor activi în domeniul de real estate, pentru a dezbate pe larg evoluția pieței rezidențiale și perspectivele sale de viitor.

„Unul din cele mai dinamice orașe din punct de vedere economic, dar totodată aici avem cele mai accesibile apartamente atât la vânzare, cât și la închiriere, iată paradoxul pieței imobiliare din Timișoara. Timișorenii s-ar putea considera privilegiați, au o ofertă destul de variată și prețuri de achiziție și de închiriere mult sub cele din Cluj-Napoca sau chiar Brașov. În timp, ne așteptăm ca acest raport dintre venitul mediu și prețul mediu al locuințelor să se echilibreze și să vedem în Timișoara o scumpire mai accelerată decât în celelalte orașe”, a declarat Daniel Crainic, director de marketing Imobiliare.ro.

Puncte-cheie în dezvoltarea orașului Timișoara

Motorul economic al Timișoarei este unul deosebit de puternic și include investiții străine consistente, locuri de muncă bine plătite în multinaționale și adevărate linii de producție dezvoltate la cel mai înalt nivel. Toate acestea, alături de rata antreprenorială ridicată fac din Timișoara un pol de business solid nu doar în regiunea de vest a țării, ci și la nivel național.

Dezvoltarea sectorului cultural, accesul la învățământ superior de calitate și, în sine, stilul de viață al locuitorilor se adaugă și ele la lunga listă de avantaje care fac din Timișoara un oraș cu un potențial extraordinar, cu impact direct asupra segmentului rezidențial al pieței imobiliare.

„Multiculturalismul care caracterizează acest oraș și felul în care timișorenii au un alt mod de viață puțin diferit față de restul țării sunt principalii piloni pentru care merită să locuiești în Timișoara și să-ți dezvolți toată cariera aici. Timișoara a fost unul dintre primele orașe din România care au generat o infrastructură pentru ca marile companii să vină cu locuri de muncă ce aduc plusvaloare și sunt bine plătite, iar tot acest lanț împinge motorul economiei locale mai departe”, a declarat Călin Centea, reprezentantul proiectului imobiliar mixed-use ISHO.

La dezvoltarea segmentului rezidențial din Timișoara au aportul și branduri prezente deja în orașe precum București sau Cluj-Napoca, implicate în proiecte de reconversie și de regenerare urbană. Speedwell, dezvoltator fondat de antreprenorii belgieni Jan Demeyere și Didier Balcaen, și-a concentrat investiția pe fosta platformă a fabricii Paltim, închisă în 2007.

„Înainte să cumpărăm un teren pentru dezvoltare luăm în considerare mai multe aspecte precum dimensiunea orașului, existența industriei, situația pieței forței de muncă. Acestea sunt puncte foarte importante pentru noi, dar ne bazăm și pe intuiție. Atunci când intri într-un oraș poți să simți că acesta este potrivit. Când am venit pentru prima dată în Timișoara, acum 7-8 ani, am avut acel sentiment care, alături de faptul că a bifat toate celelalte criterii avute în vedere, ne-a făcut să alegem acest oraș“, a declarat Jan Demeyere, cofondatorul Speedwell.

Succesul proiectului Paltim a determinat dezvoltatorul să ia în considerare o nouă investiție în Timișoara. Anul trecut, Speedwell a cumpărat terenul fostei fabrici de textile 1 iunie, intrată în faliment în 2006, și vrea să dezvolte un nou proiect mixt cu ieșire la malul râului Bega.

Timișoara vs Arad, Cluj-Napoca și Oradea

O contribuție aparte la evoluția pieței rezidențiale vine și din partea dezvoltatorilor ce își au originea în orașul vecin, Arad.

„Timișoara are un randament foarte bun celor care aleg să facă investiții aici, având în vedere dezvoltarea existentă pe segmentul IT și numărul mare de fabrici. Timișoara are un potențial mult mai mare la nivel economic și la nivelul forței de muncă față de Arad”, a declarat Tiberiu Orza, CEO Nord One, parte a unuia dintre cele mai puternice grupuri de capital privat din sectorul imobiliar – Alber Holding.

„Anvergura Timișoarei nu poate fi negată. Trebuie să fim realiști, avem un aeroport funcțional care ne duce în numeroase destinații, un mediu de business mult mai amplu, o viață culturală aparte, anul trecut Capitala Culturală a fost Timișoara, avem universități care acoperă fiecare domeniu. În plus avem mult mai mulți investitori, inclusiv fonduri de investiții. Lucrurile sunt 100% în favoarea Timișoarei, acum, și pe termen mediu și lung”, a explicat Marius Șchiopotă, Managing Partner Hitch & Mosher, agenție imobiliară cu aproape 20 de ani de prezență pe piața locală și investitori atrași inclusiv pe zona comercială.

Tranzacții imobiliare la nivel județean

Interesul pentru apartamentele scoase la vânzare pe piața rezidențială din Timișoara s-a majorat cu 15% în ultimul an.

În 2023 au fost vândute 29.530 de imobile în județul Timiș, conform datelor Agenției Naționale de Cadastru și Publicitate Imobiliară, fapt ce l-a plasat pe locul al patrulea la nivel național, după București, Ilfov și Brașov.

Județul Cluj l-a urmat în clasament, cu 29.330 de imobile vândute, în timp ce în Bihor circa 18.300 de case, terenuri și apartamente au făcut obiectul contractelor de vânzare-cumpărare, iar în Arad numărul acestora s-a apropiat de 14.500.

În luna ianuarie în Timiș s-au vândut 1.755 de imobile, fapt ce plasează județul după București, Ilfov, Brașov și Iași, dar înainte de Cluj sau Bihor. Din total, 718 au fost unități individuale, deci apartamente, dublu față de ianuarie 2023.

1

Arata acest topic


  • (20 Pagini)
  • +
  • « Prima
  • 18
  • 19
  • 20
  • Nu puteti crea un topic nou
  • Nu puteti replica pe acest topic

4 useri citesc topicul
0 membri, 4 vizitatori, 0 utilizatori anonimi