STP Timișoara Forum: Perioada anilor 1904 - 1913 - STP Timișoara Forum

Salt la continut

  • (2 Pagini)
  • +
  • 1
  • 2
  • Nu puteti crea un topic nou
  • Acest topic e inchis

Perioada anilor 1904 - 1913

#1 Useril este offline   Visor 

  • Moderator
  • Grup: Moderatori
  • Postari: 8413
  • Inregistrat: 09 martie 08
  • Sexul:masculin
  • Locatia:Timisoara
  • Interese:STPT, Trenuri, Fotografia, Desenul, PC

Postat 02 noiembrie 2016 - 13:54

Perioada anilor 1904 - 1913

> Trecerea tramvaiului în proprietatea oraşului
> Dezvoltarea reţelei

0

#2 Useril este offline   Visor 

  • Moderator
  • Grup: Moderatori
  • Postari: 8413
  • Inregistrat: 09 martie 08
  • Sexul:masculin
  • Locatia:Timisoara
  • Interese:STPT, Trenuri, Fotografia, Desenul, PC

Postat 02 noiembrie 2016 - 13:58

Anul 1904

Îmbunătăţirea circulaţiei tramvaielor şi creşterea veniturilor societăţii private a trasportului în comun s-a observat din anul 1902, după mutarea liniei ferate de stat Timişoara - Orşova, care se încruţişa cu linia tramvaielor. Înlăturarea acestei piedici, creştrea circulaţiei şi a numărului de călători, bunăstarea reţelei de tramvai şi a instalaţiilor electrice, precum şi alte motive şi elemente cu potenţial mare, care surâdeau oraşului Timişoara să ia un avânt puternic spre viitor, Consiliul Comunal a decis posibilitatea de a cumpăra, pentru oraş, tramvaiele electrice.

Comuna a mai luat în proprietate cu rezultate favorabile în anul 1893 uzina electrică, de la "Societatea Engleză de Iluminaţie", şi în anul 1903 uzina de gaz, de la "Societatea pe Acţiuni Austriacă pentru Iluminaţia cu gaz", ocupându-se apoi în mod intens de cumpărarea tramvaielor electrice, pentru a dispune liber de acest important mijloc de transport, precum de iluminaţia oraşului. În perioada anilor 1895 şi 1896, pe timpul tratativelor în vederea electrificării tramvaiului cu cai, comuna a renunţat la ideea cumpărării acestuia, fiind sceptică în asigurarea rentabilităţii, mai ales în primii ani, necrezând ca circulaţia să ia un astfel de avânt.

Principalele motive ale Municipiului Timişoara pentru a lua în proprietate transportul în comun

- 1. Aşadar, un prim motiv care a determinat comuna să înceapă negocierile pentru achiziţionarea transportului cu tramvaiul, a fost mutarea liniei de tren Timişoara - Caransebeş de pe teritoriul intern, pe câmpul de instrucţie militară, prin care veniturile tramvaiului au urcat neaşteptat de mult. Luând în considerare că linia ferată de stat a fost mutată pe seama cheltuielilor oraşului, precum şi lărgirea străzii 3 August 1919, proiectată tot pentru folosul tramvaiului, era în interesul comunei să achiziţioneze tramvaiul, astfel putând beneficia de propriile investiţii.

- 2. Ideea generală născută în administraţia oraşelor de a avea în proprietate ramurile de comerţ, care ating interesele sociale, economice şi publice, pentru a exclude tendinţa exagerată de câştig a antreprenorilor particulari în folosul cetăţenilor.

- 3. Din punct de vedere financiar, această investiţie se prezenta favorabilă pentru oraş. Venitul curat al tramvaiului nu numai că era suficient pentru acoperirea datoriei împrumutului pentru cumpărare, de 128.083 cor., dar mai rămânea şi venit.

- 4. Din punct de vedere tehnic şi economic, rentabilitatea pentru comună, prin conexiunea intreprinderii uzinei electrice, cu intreprinderea tramvaiului, care va putea folosi energia electrică produsă de uzina electrică, aflată deja în proprietatea oraşului.

Propunerea Consiliului Comunal referitoare la această achiziţie s-a dezbătut în şedinţa Reprezentanţei Municipalităţii în 31 august 1903, când s-a aprobat cumpărarea tuturor acţiunilor societăţii private de tramvaie, precum şi partea de acţiuni deţinute de Căile Ferate de Stat la societate. În urma negocierilor începute, comuna a încheiat cu societatea de tramvaie, contractul de cumpărare în data de 31 decembrie 1903. În baza acestui contract, oraşul Timişoara a cumpărat pentru suma de 2,571.150 coroane, tramvaiele electrice şi tot ce cuprindea de acestea, toată averea mobilă şi imobilă, şi cu profitul pe anul 1903, în proprietatea exclusivă a oraşului.

La 1 ianuarie 1904, transportul în comun cu tramvaiul a trecut în proprietatea Municipiului Timişoara. Transferul s-a făcut cu întreaga avere activă şi pasivă din 1903, pe baza bilanţului de încheiere din acelaşi an, precum şi cu profitul din 1903. S-a întocmit un proiect de regulament, pentru administraţia în continuare a intreprinderii. În conformitate cu acest regulament, aprobat în şedinţa adunării municipale din data de 29 decembrie 1904, cu nr. 475/27.934, intreprinderea tramvaielor a fost înregistrată la Tribunal cu denumirea de:

~ Temesvári Villamos Városi Vasút - TVVV ~

De atunci, intreprinderea (în limba română Tramvaiele Comunale Timişoara - T.C.T.) era administrată de Consiliul Comunal, ca intreprindere de sine stătătoare. Pentru conducerea exploatării era angajat un nou director. Supravegherea şi controlul erau exercitate, sub prezidiul primarului, de o comisie formată din 6 membri, aleşi de Reprezentanţa Municipală, directorul intreprinderii, inginerul-şef, consilierul economic şi contabilul-şef ai oraşului. Contractul a fost aprobat de Reprezentanţa Municipală în data de 28 martie 1904, iar de Ministerul de Interne şi Ministerul de Comerţ, în 8 august 1904. Raportul comisiei privind achiziţia, a fost luat la cunoştiinţă de adunarea Reprezentanţei Municipalităţii, în 28 noiembrie 1904, adunarea exprimându-şi mulţumire şi recunoştiinţa în numele oraşului, faţă de primarul municipiului Dr. Carol Telbisz şi directorul tramvaielor Enric Baader, pentru interesul şi munca activităţii lor depusă pentru cumpărarea tramvaiului.

În anul 1904 s-a introdus o modificare esențială în exploatarea tramvaiului, în ceea ce privește alimentarea cu energie electrică. În ședința Reprezentanței Municipale din 9 martie Consiliul Comunal, în baza procesului verbal încheiat în ședința Comisiei de Supraveghere a Uzinei Electrice Comunale, a prezentat un raport în care observase că în urma cumpărării tramvaiului de către municipalitate ar fi mai rentabil ca tramvaiele comunale să-și acopere necesarul de curent de la uzina electrică comunală, deoarece pe de-o parte s-ar fi mărit consumul de zi al acestei comune, exploatarea devenind astfel mai rentabilă, iar pe de altă parte, prin scoaterea din funcțiune a mașinilor uzinei tramvaiului se puteau face economii însemnate în exploatarea acestuia. Considerând însă că mașinile uzinei electrice comunale produc curent alternativ, pe când tramvaiul necesită curent continuu, era necesară redresarea curentului alternativ.

În consecință s-a impus instalarea unui convertizor de curent și de asemenea a unei baterii de acumulatori, necesară pentru stocarea energiei electrice excedentare atunci când scădea necesarul de energie în rețea și pentru a prelua eventualele vârfuri de sarcină fără a se supraîncărca mașinile electrice. Consiliul Comunal a propus acceptarea ofertei firmei ”Ganz & Comp” din Budapesta, privind furnizarea unei stații de convertizori, constând din două convertizoare de curent de câte 120 kW, precum și o baterie de acumulatori, aranjate pentru o capacitate de 333 Ah. Reprezentanța Municipală a găsit întemeiată această propunere și a aprobat-o, însărcinând Consiliul Comunal să comande mașinile necesare, care au și fost furnizate în același an.

Datorită acestui transfer, transportul de combustibil pentru energia electrică (de pe traseul Gara Fabric - Depou Tramvaie) a încetat, pentru că din data de 3 noiembrie 1904, energia a fost furnizată de uzina municipalităţii, Uzina Electrică Comunală, ce a fost construită în 1884 pentru introducerea iluminatului public, iar din 1893 era în posesia oraşului. Totodată, cursa de noapte a tramvaiului cu cai s-a anulat, pe timpul nopţii punându-se la dispoziţie tramvaie electrice, pentru spectacole şi alte scopuri. Însă, după câţiva ani, transportul de noapte după ora 00:00 a fost interzis, deoarece consumul de curent a devenit în continuă creştere, iar bateria de acumulatori a trebuit ca noaptea să se încarce.

Bilet pentru două secții, din perioada anilor 1904 - 1906
Imagine atasata: 1904-1906.jpg

Statistici an 1904
> reţeaua exploatabilă - 10,315 km
> numărul călătorilor transportaţi - 3.418.954
> numărul locuitorilor oraşului - 55.000
> numărul tramvaielor în parc - 27 Tv = 17 VM + 10 VR
> numărul tramvaielor în circulaţie zilnică - 17 Tv = 13 VM + 4 VR
0

#3 Useril este offline   Visor 

  • Moderator
  • Grup: Moderatori
  • Postari: 8413
  • Inregistrat: 09 martie 08
  • Sexul:masculin
  • Locatia:Timisoara
  • Interese:STPT, Trenuri, Fotografia, Desenul, PC

Postat 02 noiembrie 2016 - 14:05

Anul 1905

Piaţa Victoriei a fost concepută la începutul secolului XX, când zidurile vechii cetăţi erau în curs de demolare, iar centrul Timişoarei era reproiectat pentru a permite dezvoltarea oraşului. Iniţial, pe teritoriul actualei pieţe se găseau fortificaţiile vechii cetăţi. Crescând importanţa perimetrului dintre Teatrul Naţional şi Parcul Scudier, s-a ridicat şi necesitatea de a remodela spaţiul înconjurător, fiind conceput din 1905 ca pe un vast bulevard-esplanadă, numindu-se Bd. Regele Ferdinand (Ferencz Jozsef utca).

Cu această ocazie, în anul 1905, linia tramvaiului din P-ţa Victoriei a fost dublată, în lungime de cca. 350 m, configuraţia ei fiind pe mijlocul terenului pieţei până în anul 1923, pe tronsonul cuprins între Teatrul Naţional şi trecerea la nivel cu calea ferată maghiară de la Parcul Scudier. Acest fapt se datora demolării fortificaţiilor, partea din Cetate spre cartierul Iosefin, trasându-se un bulevard modern în linie dreaptă.

Linia dublă a tramvaiului pe mijlocul Bd. Regele Ferdinand (P-ţa Victoriei), între anii 1905-1923
Imagine atasata: 1906 4.jpgImagine atasata: 1906 9.jpgImagine atasata: 1906 10.jpg
Imagine atasata: 1906 11.jpgImagine atasata: 1906 12.jpgImagine atasata: 1906 13.jpg
Imagine atasata: 1906 14.jpgImagine atasata: Lloyd 9.jpgImagine atasata: Lloyd 11.jpg
Imagine atasata: Lloyd 25.jpgImagine atasata: Lloyd 26.jpgImagine atasata: Lloyd 29.jpg

Harta oraşului din anul 1905, cu centrul modernizat
Imagine atasata: 1905 a mit Schlachthof und Lloyd-Zeile.jpgImagine atasata: 1905 b mit Schlachthof und Lloyd-Zeile.JPG
Imagine atasata: 1905 c mit Schlachthof und Lloyd-Zeile.pngImagine atasata: 1905 d mit Schlachthof und Lloyd-Zeile.jpg

Statistici an 1905
> reţeaua exploatabilă - 10,315 km
> numărul călătorilor transportaţi - 3.663.613
> numărul locuitorilor oraşului - 55.000
> numărul tramvaielor în parc - 27 Tv = 17 VM + 10 VR
> numărul tramvaielor în circulaţie zilnică - 18 Tv = 13 VM + 5 VR
0

#4 Useril este offline   Visor 

  • Moderator
  • Grup: Moderatori
  • Postari: 8413
  • Inregistrat: 09 martie 08
  • Sexul:masculin
  • Locatia:Timisoara
  • Interese:STPT, Trenuri, Fotografia, Desenul, PC

Postat 02 noiembrie 2016 - 14:08

Anul 1906

Dezvoltarea rețelei

Nu mult timp după trecerea tramvaiului în proprietatea oraşului, s-a dorit începerea întregirii şi amplificării reţelei liniei ferate. Mijloacele financiare pentru acoperirea cheltuielilor, pentru aceste lucrări, le-a servit intreprinderea din venituri propri, fără să se recurgă la vre-un împrumut. În urma cererii Reprezentanţei Municipale, Ministerul de Comerţ a eliberat o nouă concesiune pe numele comunei, pe termen nelimitat, în data de 2 noiembrie 1905, cu nr. 70.372, anulând vechea concesiune a societăţii private din 1897.

În baza acestei concesiuni, transcrise pe numele oraşului, s-a admis construirea şi dublarea noilor linii:

- linie dublă: tronsonul P-ţa Mocioni - Bd. Regele Carol (Str. Bonnaz) - Bd. Gen. Dragalina (Str. Uri / Str. I. C. Brătianu) - Gara Iosefin;
- linie dublă: tronsonul Bd. Regele Carol (prin Str. Kossuth / Bd. Berthelot) - P-ţa Iosefin (P-ţa Scudier) - Str. Preyer;
- linie dublă: tronsonul P-ţa Huniade - Str. Alba Iulia - P-ţa Libertăţii - P-ţa Sf. Gheorghe - P-ţa Balaş;
- linie simplă: tronsonul Str. Preyer, de la intersecţia cu Str. Reşiţa, până la intersecţia cu Str. Crizantemelor (Str. Rozsa / Cameliei);
- linie simplă: tronsonul Pod Ştefan cel Mare (Pod Francisc Iosif), pe malul drept al Begheiului până la Str. Fabricei (Nicoleu Bălcescu), pe lângă Fabrica de Spirt;
- linie simplă: prelungire pe tronsonul P-ţa Sarmisegetusa - Str. Recaşului (Cl. Dorobanţilor) - pod peste Behela (Ştrandul Tineretului);
- suprimarea liniei simple: tronsonul intersecţia Str. Reşiţa / Bd. Regele Carol - Str. Reşiţa (Str. Frobl / General Foch) - Podul Muncii - splaiul stâng al Begheiului.

Lucrările liniilor duble din Iosefin şi Cetate, precum şi a liniei simple din Str. Preyer şi suprimarea liniei din Str. Reşiţa, au început din anul 1905, terminându-se anul acesta în luna aprilie, fiind predate circulaţiei la sfârşitul lunii mai. Reambularea tehnică a avut loc în data de 2 iunie 1906. Cu excepţia câtorva zeci de metri dintre P-ţa Romanilor şi P-ţa Traian, linia a fost dublată unde circulau tramvaie de pe minim două trasee, pe aceeaşi linie ferată. Linia de pe Str. Recaşului şi de pe splaiul drept al Begheiului, pe la Fabrica de Spirt, nu s-au mai executat.
0

#5 Useril este offline   Visor 

  • Moderator
  • Grup: Moderatori
  • Postari: 8413
  • Inregistrat: 09 martie 08
  • Sexul:masculin
  • Locatia:Timisoara
  • Interese:STPT, Trenuri, Fotografia, Desenul, PC

Postat 02 noiembrie 2016 - 14:14

Aşadar, prima dezvoltare a reţelei, după electrificare, s-a petrecut prin două porţiuni de linii, care au fost dublate pentru mărirea traficului:

În cartierul Cetate: P-ţa Victoriei - P-ţa Libertăţii - P-ţa Balaş

Str. Alba Iulia
Imagine atasata: Strada Alba Iulia 3.JPGImagine atasata: Strada Alba Iulia 4.pngImagine atasata: Strada Alba Iulia 5.jpg

P-ţa Libertăţii
Imagine atasata: Diagonale 2.jpgImagine atasata: Diagonale 3.jpgImagine atasata: Diagonale 4.jpg
Imagine atasata: Diagonale 11.jpgImagine atasata: Diagonale 15.jpg
Imagine atasata: Diagonale 17.jpgImagine atasata: Strada 9 Mai 2.jpg
0

#6 Useril este offline   Visor 

  • Moderator
  • Grup: Moderatori
  • Postari: 8413
  • Inregistrat: 09 martie 08
  • Sexul:masculin
  • Locatia:Timisoara
  • Interese:STPT, Trenuri, Fotografia, Desenul, PC

Postat 02 noiembrie 2016 - 14:16

P-ţa Sf. Gheorghe
Imagine atasata: Ostseite 3.jpgImagine atasata: Sparkasse 2.jpg
Imagine atasata: Sparkasse 10.jpgImagine atasata: Sparkasse 14.jpg

P-ţa Balaş
Imagine atasata: Mocioni 6.jpgImagine atasata: Mocioni 1.jpgImagine atasata: Mocioni 8.jpg
Imagine atasata: Mocioni 9.jpgImagine atasata: Mocioni 10.jpg
0

#7 Useril este offline   Visor 

  • Moderator
  • Grup: Moderatori
  • Postari: 8413
  • Inregistrat: 09 martie 08
  • Sexul:masculin
  • Locatia:Timisoara
  • Interese:STPT, Trenuri, Fotografia, Desenul, PC

Postat 02 noiembrie 2016 - 14:20

În cartierul Iosefin linia s-a dublat din P-ţa Mocioni până la Str. Reşiţa şi până la Gara Iosefin

Gara Iosefin, Bd. Gen. Dragalina (Uri utca)
Imagine atasata: Frontal 9 - gelaufen 1919.jpgImagine atasata: Frontal 15.jpg

Podul Ştefan cel Mare
Imagine atasata: Uri utca vor Errichtung des Gemeinhardt-Palais.jpgImagine atasata: Palais Anker 20.jpg

Bd. Regele Carol, P-ţa Iosefin
Imagine atasata: Piata Iosefin 1.jpgImagine atasata: Piata Iosefin 5.jpgImagine atasata: Piata Iosefin 7.jpg
Imagine atasata: Piata Iosefin 10.jpgImagine atasata: Piata Iosefin 11.jpgImagine atasata: Piata Iosefin 12.jpg
Imagine atasata: Piata Iosefin 13.jpgImagine atasata: Piata Iosefin 15.jpgImagine atasata: Piata Iosefin 18.jpg
Imagine atasata: Piata Iosefin 21a.jpgImagine atasata: Piata Iosefin 22.jpgImagine atasata: Piata Iosefin - Ecke Strada Vacarescu.jpg
0

#8 Useril este offline   Visor 

  • Moderator
  • Grup: Moderatori
  • Postari: 8413
  • Inregistrat: 09 martie 08
  • Sexul:masculin
  • Locatia:Timisoara
  • Interese:STPT, Trenuri, Fotografia, Desenul, PC

Postat 02 noiembrie 2016 - 14:25

Intersecţie Bd. Gen. Dragalina / Bd. Regele Carol
Imagine atasata: Sparkasse 6.jpgImagine atasata: Sparkasse 10.jpgImagine atasata: Sparkasse 11.jpg

P-ţa Mocioni (Küttl tér)
Imagine atasata: Kossuth utca 6.jpgImagine atasata: Zinspalais 3.JPGImagine atasata: Zinspalais 11.jpg
Imagine atasata: Zinspalais 12.jpgImagine atasata: Zinspalais 23.jpgImagine atasata: Zinspalais 28.jpg
0

#9 Useril este offline   Visor 

  • Moderator
  • Grup: Moderatori
  • Postari: 8413
  • Inregistrat: 09 martie 08
  • Sexul:masculin
  • Locatia:Timisoara
  • Interese:STPT, Trenuri, Fotografia, Desenul, PC

Postat 02 noiembrie 2016 - 14:29

Modificări de trasee

În luna aprilie 1906, din cauza construcţiei Podului Muncii de pe str. Pop de Băseşti, linia II s-a anulat pe Str. Reşiţa, între pod şi Bd. Regele Carol, în lungime de cca. 200 m. Construcţia presupunea un nou pod cu structura de fier, vechiul pod fiind din lemn, de aceea în locul staţiei finale trebuia construită rampa podului. Staţia de tramvai a fost construită în scopul deservirii portului Bega şi a Fabricii de Ţigări, care se afla dincolo de pod, fiind fabrica cu cei mai mulţi angajaţi la acea vreme. Construcţia podului a fost terminată în anul 1913, când a fost pus în funcţiune.

Fabrica de Ţigări şi Podul Muncii (Podul Regal)
Imagine atasata: Tabakfabrik 2.jpg

Cele cinci trasee de tramvai au avut aceleaşi staţii finale, cu excepţia liniei II care a fost modificată: Linia II - Bd. I. Maniu - Cimitir Buziaşului. Toate traseele erau deservite de prima generaţie de vagoane motor, tipul A. Linia II nu mai deţinea deviator la noul capăt temporar din Str. Reşiţa, astfel că remorcile au fost puse în circulaţie doar pe linia I.

Imagine atasata: 1906-0.JPG

Datorită progresivităţii în dublarea liniilor, compresarea timpului de parcurgere şi creşterea încontinuu a numărului de călători transportaţi, se avea în vedere cumpărarea unor vagoane mai mari. În luna mai 1906 au fost achiziţionate 6 vagoane de capacitate mai mare, de tip B, în urma cererii mari de transport, iar pe 21 mai 1906 s-a modificat programul de circulaţie. De asemenea, în aceeaşi zi de 21 mai, au fost retrase din circulaţie cele 10 vagoane remorci, nemaifiind nevoie de acestea, vagoanele mari tip B făcând faţă surplusului de pasageri. Până în anul 1909 au fost utilizate numai vagoane motor. Ca o îmbunătăţire privind traseele de tramvai pe actuala reţea, s-a conectat Gara Fabric cu cartierul Elisabetin. S-a desfiinţat linia IV, preluând linia III acest traseu. Prin cartierul Cetate circulau acum tramvaie de pe trei linii - I, II şi III.

Imagine atasata: 1906.JPG

Trasee
- Linia I - Gara Iosefin - P-ţa Sarmisegetusa
- Linia II - Bd. I. Maniu - Cimitir Buziaşului
- Linia III - Gara Fabric - Str. Memorandului
- Linia V - P-ţa Mocioni - Str. V. Stroescu

Program circulaţie tramvaie
- Linia I - Nr. unităţi 6 - Tura 60 min - Interval 10 min
- Linia II - Nr. unităţi 6 - Tura 60 min - Interval 10 min
- Linia III - Nr. unităţi 4 - Tura 60 min - Interval 15 min
- Linia V - Nr. unităţi 1 - Tura 15 min - Interval 15 min
Total vagoane în circulaţie: 17 VM
0

#10 Useril este offline   Visor 

  • Moderator
  • Grup: Moderatori
  • Postari: 8413
  • Inregistrat: 09 martie 08
  • Sexul:masculin
  • Locatia:Timisoara
  • Interese:STPT, Trenuri, Fotografia, Desenul, PC

Postat 02 noiembrie 2016 - 15:32

Parcul de tramvaie

Noua generaţie de vagoane motor, tipul B, a fost introdusă în circulatie pe linia principală I. Fiind cumpărate 6 buc., erau suficiente pentru acest traseu. Deoarece au fost retrase remorcile, linia I a beneficiat de noile vagoane, fiind de capacitate mai mare decât prima generaţie. Totuşi, cu unele ocazii au mai circulat şi vagoane tip A pe linia I, când unul din cele 6 buc. a fost oprit la revizii, ori reparaţii. Pe traseele II, III şi V au fost exploatate în continuare vagoane motor solo tip A. Tot prin această modificare de trasee, s-a schimbat şi programul de lucru al personalului de mişcare al intreprinderii, durata serviciului devenind uniform pe toate liniile, prin 48 ore în serviciu şi 24 ore repaus.

Cele 6 vagoane motor tip B, de mare capacitate la vremea aceea, au fost cumpărate în luna mai 1906. Erau de producţie ungurească, de fabrica Schlick Budapesta (Schlick Vasöntő és Gépgyár). Acestora li s-a aplicat numerele de identificare în continuarea tipului A, nr. 18-23. S-au cumpărat datorită îmbunătăţirii reţelei de tramvai, prin dublarea şi reconstrucţia porţiunilor importante de şine, precum şi revizuirea programelor de mers.

Vagon motor tip B
Imagine atasata: palatul-lloyd-din-timisoara.jpg

Pe 21 mai 1906 toate cele 10 vagoane remorci au fost retrase din circulaţie. În Timişoara au rămas în structura parcului de tramvaie, pentru exploatare regulată, doar vagoane motor până în anul 1909. Remorcile au fost totuşi păstrate pentru cazuri aparte, pentru orice eventualitate, însă nu au mai fost utilizate până în anul 1909.

Parcul de tramvaie 31.12.1906 = 33 vagoane
> Vagoane motor = 23
- 17 buc. - tip A - nr. parc 1-17
- 6 buc. - tip B - nr. parc 18-23
> Vagoane remorci = 10
- 10 buc. - din vagoane cu cai - nr. parc 1-10
> Alte vagoane
- 1 buc. - vagon remorcă turn
- 2 buc. - vagoane platformă
0

#11 Useril este offline   Visor 

  • Moderator
  • Grup: Moderatori
  • Postari: 8413
  • Inregistrat: 09 martie 08
  • Sexul:masculin
  • Locatia:Timisoara
  • Interese:STPT, Trenuri, Fotografia, Desenul, PC

Postat 02 noiembrie 2016 - 15:43

Modificări de trasee

Pe data de 2 iunie 1906, linia II a fost prelungită, de la intersecţia Str. Reşiţa / Bd. Regele Carol, cu aceleaşi şine care au fost scoase de pe Str. Reşiţa - Spl. T. Vladimirescu, pe Str. Preyer până la str. Mangalia (Csillag utcza). Nu a mai fost construit deviator în noul capăt din dreptul intersecţiei Str. Preyer / Mangalia. Construcţia s-a început încă din anul 1905, terminându-se în aprilie 1906. Circulaţia a rămas la fel cu cea din luna mai. Cu ocazia completării rețelei în Str. Preyer, la amplasarea șinelor Phoenix nu s-a folosit piatră spartă, această stradă fiind asfaltată. Șinele s-au așezat pe un strat de beton de 20 cm care a format baza pardoselei asfaltice. La limita dintre stratul de asfalt și partea exterioară a șinelor s-a aplicat un rând de ceramită.

Imagine atasata: 1905 b mit Schlachthof und Lloyd-Zeile.JPG

Foto: Maximilian Dörrbecker
Imagine atasata: Straßenbahnnetz_Timișoara_1906.jpg
Legendă:
- roşu - linie dublă;
- portocaliu - linie simplă;
- verde - linie suprimată;
- I-V - numerele traseelor.

Abonament lunar pe toate liniile valabil pentru luna ianuarie 1906, cu preţul de 6 coroane
Imagine atasata: TVVV_Januar_1906.jpg

Statistici an 1906
> reţeaua exploatabilă - 10,415 km
> numărul călătorilor transportaţi - 4.153.400
> numărul locuitorilor oraşului - 55.000
> numărul tramvaielor în parc - 33 Tv = 23 VM + 10 VR
> numărul tramvaielor în circulaţie zilnică - 17 VM
0

#12 Useril este offline   Visor 

  • Moderator
  • Grup: Moderatori
  • Postari: 8413
  • Inregistrat: 09 martie 08
  • Sexul:masculin
  • Locatia:Timisoara
  • Interese:STPT, Trenuri, Fotografia, Desenul, PC

Postat 02 noiembrie 2016 - 15:59

Anul 1907

Din anul 1899, în P-ţa Sf. Gheorghe a existat o linie moartă, în dreapta liniilor de parcurs, unde se depozitau remorcile în afara orelor de vârf.

Fosta linie de garare a remorcilor din P-ţa Sf. Gheorghe
Imagine atasata: Sparkasse 8.jpg

În urma reclamaţiilor, în repetate rânduri, ale vânzătorilor magazinelor din clădirea din dreapta liniei de garare, pe motiv că remorcile le bloca vizibilitatea, iar manevrele tramvaielor erau zgomotoase, în anul 1907, această linie a fost mutată în P-ţa Victoriei, lângă operă. Dar remorcile fiind scoase din circulaţie anul trecut, linia de garare a mai fost folosită doar de către vagoanele speciale pentru evenimente, pentru spectatorii Teatrului Naţional sau de către vagoanele de rezervă. Linia îşi avea locul acesta până în anul 1911, când a fost readusă în P-ţa Sf. Gheorghe.

P-ţa Victoriei (P-ţa Operei)
Imagine atasata: Palais_Lloyd.jpgImagine atasata: Lloyd 28.jpg

Statistici an 1907
> reţeaua exploatabilă - 10,415 km
> numărul călătorilor transportaţi - 4.798.716
> numărul locuitorilor oraşului - 55.000
> numărul tramvaielor în parc - 33 Tv = 23 VM + 10 VR
> numărul tramvaielor în circulaţie zilnică - 17 VM
0

#13 Useril este offline   Visor 

  • Moderator
  • Grup: Moderatori
  • Postari: 8413
  • Inregistrat: 09 martie 08
  • Sexul:masculin
  • Locatia:Timisoara
  • Interese:STPT, Trenuri, Fotografia, Desenul, PC

Postat 02 noiembrie 2016 - 16:30

Anul 1908

Datorită sistematizării cursului canalului Begheiului, s-a ridicat problema construirii a două linii provizorii. Una din acestea s-a construit în Str. Dacilor, cu prilejul construirii Podului Dacilor, pe un pod provizoriu. Cealaltă linie, care era dublă, s-a desfăşurat între Podul Decebal şi Str. 3 Agust, trasată pe marginea Parcului "Regina Maria" (Parcul Poporului), cu prilejul sistematizării a Bd. Regina Maria (Str. Liget).

Harta oraşului în anul 1908
Imagine atasata: Stadtplan 1908.JPG

Liniile de tramvai vor fi încontinuu dublate, datorită creşterii traficului, astfel că în anul 1908 programul de circulaţie s-a modificat puţin, pentru linia III, fiind introduse două tramvaie în plus, traseele rămânând aceleaşi. Acest fapt s-a datorat dublării porţiunii P-ţa Maria - Str. Ghe. Doja - intersecţie Str. Ghe. Doja / Str. Romulus (Str. Hattyu), deschise circulaţiei la 26 septembrie 1908, construcţie proiectată în 1907.

P-ţa Maria din anul 1908
Imagine atasata: Kirche 1.jpgImagine atasata: Kapelle 6.jpg

Str. Ghe. Doja cu linie dublă, din anul 1908
Imagine atasata: Dozsa utca 4.jpgImagine atasata: Dozsa utca 8.jpgImagine atasata: Dozsa utca 1.jpg
Imagine atasata: Dozsa utca 2.jpgImagine atasata: Taubstummen-Institut 4.jpg

Program circulaţie tramvaie
- Linia I - Nr. unităţi 6 - Tura 60 min - Interval 10 min
- Linia II - Nr. unităţi 6 - Tura 60 min - Interval 10 min
- Linia III - Nr. unităţi 6 - Tura 60 min - Interval 10 min
- Linia V - Nr. unităţi 1 - Tura 15 min - Interval 15 min
Total vagoane în circulaţie: 19 VM

Statistici an 1908
> reţeaua exploatabilă - 10,415 km
> numărul călătorilor transportaţi - 5.241.989
> numărul locuitorilor oraşului - 55.000
> numărul tramvaielor în parc - 33 Tv = 23 VM + 10 VR
> numărul tramvaielor în circulaţie zilnică - 19 VM
0

#14 Useril este offline   Visor 

  • Moderator
  • Grup: Moderatori
  • Postari: 8413
  • Inregistrat: 09 martie 08
  • Sexul:masculin
  • Locatia:Timisoara
  • Interese:STPT, Trenuri, Fotografia, Desenul, PC

Postat 02 noiembrie 2016 - 17:25

Anul 1909

În urma planului de regularizare a oraşului, la 5 august 1909 a fost deschisă circulaţia tramvaielor prin noua şi definitiva locaţie a liniei duble, dintre P-ţa Balaş şi Parcul Poporului. Linia a fost amplasată prin Bd. Revoluţiei - str. 3 August, traversând noul pod peste Bega, actualul Pod Decebal. La reambularea tehnică, s-a constatat că porţiunea de pe Str. 3 August, până la Podul Decebal, a fost deja mutată definitiv, de anul trecut. În schimb, porţiunea de la Podul Decebal la P-ţa Balaş a fost încă provizorie, nefiind terminate lucrările la noul canal Bega. Construcţia a fost necesară, datorită reorganizării cursului Begheiului şi obligaţiei predării terenului statului destinat noului edificiu al poştelor (Poşta Mare de astăzi). Terenul, pe care astăzi se află această clădire, era traversat de vechea linie de tramvai.

Terminându-se construcţiile canalului Bega, în toamna 1909 linia a fost mutată în mod definitiv şi pe porţiunea Pod Decebal - P-ţa Balaş, prin Bd. Revoluţiei (Bd. Regina Maria). S-au scurtat puţin astfel traseele liniilor I, II şi III, cu 42 m. Traseele de tramvai şi circulaţia lor au rămas la fel cu cele de anul trecut. Podul Decebal, care făcea legătura între cartierele Fabric şi Cetate, construit în anul 1909 era, la acea vreme, pod pe grinzi de beton armat cu cea mai mare deschidere din Europa.

Harta cu traseele de tramvai şi cu noul bulevard Regina Maria care face legătura dintre Cetate şi Fabric
Imagine atasata: 1909.jpg

Bd. Revoluţiei (fost Regina Maria) - de la Poşta Mare la Podul Decebal
Imagine atasata: Bulevardul Regina Maria 7.jpgImagine atasata: Bulevardul Regina Maria 14.jpgImagine atasata: Bulevardul Regina Maria 16.jpg
Imagine atasata: Bulevardul Regina Maria - Palatul Ciobanul.jpgImagine atasata: Ensemble 1.jpg
Imagine atasata: Ensemble 2.jpgImagine atasata: Neptun 1.jpg

Podul Decebal
Imagine atasata: !Bs18v7!CWk-$(KGrHqIOKi!EvHIcWnkiBL5lVRgZRg--_3.JPGImagine atasata: Brücke 1.jpgImagine atasata: Brücke 2.jpg
Imagine atasata: Brücke 3.jpgImagine atasata: Brücke 4.jpgImagine atasata: Brücke 9.jpg
Imagine atasata: Brücke 10.jpgImagine atasata: Brücke 12.jpgImagine atasata: Brücke 13.jpg
0

#15 Useril este offline   Visor 

  • Moderator
  • Grup: Moderatori
  • Postari: 8413
  • Inregistrat: 09 martie 08
  • Sexul:masculin
  • Locatia:Timisoara
  • Interese:STPT, Trenuri, Fotografia, Desenul, PC

Postat 02 noiembrie 2016 - 17:32

Str. 3 August 1919 / Parcul Poporului
Imagine atasata: Neptun 3.jpgImagine atasata: Neptun 2.jpgImagine atasata: Liget 14.jpg
Imagine atasata: Liget 13.jpgImagine atasata: Liget 12.jpgImagine atasata: Liget 7.jpg
Imagine atasata: 386644_512546705457432_180383457_n.jpgImagine atasata: Liget 1.jpg

Tot în anul 1909, au mai fost dublate trei porţiuni, ce au avut reambularea tehnică pe data de 26 noiembrie:

- P-ţa Romanilor - P-ţa Traian, de aprox 100 m;

Imagine atasata: Platz 1.jpgImagine atasata: Platz 2.jpgImagine atasata: Platz 4.jpg
Imagine atasata: Platz 6.JPGImagine atasata: Platz 7.jpg

- P-ţa Traian - P-ţa Sarmisegetusa / Biserica Ortodoxă Română, de aprox. 800 m;

Imagine atasata: Kreuzung 5a.jpgImagine atasata: Kreuzung 10.JPGImagine atasata: Griechisch-orthodoxe Kirche 21.jpg
Imagine atasata: Griechisch-orthodoxe Kirche 11.jpgImagine atasata: Biserica Romana 1.jpgImagine atasata: Biserica Romana 4.jpg
Imagine atasata: Biserica Romana 3.jpgImagine atasata: Biserica Romana 5.jpg
0

#16 Useril este offline   Visor 

  • Moderator
  • Grup: Moderatori
  • Postari: 8413
  • Inregistrat: 09 martie 08
  • Sexul:masculin
  • Locatia:Timisoara
  • Interese:STPT, Trenuri, Fotografia, Desenul, PC

Postat 02 noiembrie 2016 - 17:35

- P-ţa Traian - P-ţa Badea Cârţan, de aprox. 600 m.

Imagine atasata: Kreuzung 2.jpgImagine atasata: Palatul Mercur 4.jpgImagine atasata: Heuplatzbrücke 3.jpg
Imagine atasata: Heuplatzbrücke 2.jpgImagine atasata: Heuplatz.jpg

Odată cu dublarea porţiunii P-ţa Romanilor (Coronini) - P-ţa Traian - P-ţa Sarmisegetusa, linia I a devenit dublă în întregime. Reţeaua însuma la sfârşitul anului 1909 10,919 km cale exploatabilă, din care 6,849 km linii duble, totalul liniilor de 19,550 km.
0

#17 Useril este offline   Visor 

  • Moderator
  • Grup: Moderatori
  • Postari: 8413
  • Inregistrat: 09 martie 08
  • Sexul:masculin
  • Locatia:Timisoara
  • Interese:STPT, Trenuri, Fotografia, Desenul, PC

Postat 02 noiembrie 2016 - 17:37

Parcul de tramvaie

În urma reclamaţiilor publiculului călător, din cauza supraîncărcării vagoanelor, direcţiunea tramvaielor a fost nevoită să mai cumpere încă 6 buc. vagoane tip B, nr. 24-29, furnizate de Fabrica de Vagoane din Gyor, fiind similare cu cele achiziţionate în anul 1906. Totodată, au fost repuse în circulaţie câteva dintre remorcile provenite din vagoanele cu cai, staţionate în depou de trei ani.

Vagon motor tip B cu o remorcă provenită din vagon cu cai, la Gara Iosefin
Imagine atasata: 800px-B_+_PB_1.jpg

Parcul de tramvaie 31.12.1909 = 39 vagoane
> Vagoane motor = 29
- 17 buc. - tip A - nr. parc 1-17
- 12 buc. - tip B - nr. parc 18-29
> Vagoane remorci = 10
- 10 buc. - din vagoane cu cai - nr. parc 1-10
> Alte vagoane
- 1 buc. - vagon remorcă turn
- 2 buc. - vagoane platformă

Mărindu-se parcul de tramvaie, depoul existat nu mai putea adăposti toate vagoanele. În 1909, intreprinderea a construit un al doilea depou, în partea dreaptă a celui existent, construcţie de aceleaşi dimensiuni şi aspect. Aceasta cuprinde 5 linii de garare, fiind clădită între depoul realizat în 1899 şi sediul central din acelaşi an. Totodată s-a mărit şi atelierul pentru reparaţiilor tramvaielor. Noua clădire a fost denumită depoul nr. 2, iar cea veche nr. 1, ambele având capacitatea împreunată de a adăposti toate tramvaiele.

Foto: "Regy Magyar Villamosok 1869 - 1920" - Stabilimentul central I
Imagine atasata: temesvar_08.jpg

Personalul intreprinderii în anul 1909 era format din 115 persoane. Simţindu-se nevoia asigurării unui nivel corespunzător de calificare a personalului, la iniţiativa directorului ing. Enric Baader, din anul 1909 s-au pus bazele unei fundaţii de profil. Pentru pregătirea cât mai bună a personalului de exploatare, la tramvaie s-au introdus norme obiective de selecţionare şi perfecţionare: cursuri de pregătire pentru aspiranţi, examen de admitere, examene psihologice. În serviciu erau primiţi numai cei care îndeplineau calităţile necesare pentru desfăşurarea serviciului.

Statistici an 1909
> reţeaua exploatabilă - 10,919 km
> numărul călătorilor transportaţi - 5.813.350
> numărul locuitorilor oraşului - 55.000
> numărul tramvaielor în parc - 39 Tv = 29 VM + 10 VR
> numărul tramvaielor în circulaţie zilnică - 21 Tv = 19 VM + 2 VR
0

#18 Useril este offline   Visor 

  • Moderator
  • Grup: Moderatori
  • Postari: 8413
  • Inregistrat: 09 martie 08
  • Sexul:masculin
  • Locatia:Timisoara
  • Interese:STPT, Trenuri, Fotografia, Desenul, PC

Postat 02 noiembrie 2016 - 18:17

Anul 1910

Dezvoltarea oraşului

Comuna Mehala (germană Franzstadt, maghiară Ferenckülváros) a apărut în timpul ocupaţiei de către turci, între anii 1552-1716, primind numele de la aceştia. Comuna a aparţinut din punct de vedere administrativ judeţului Timiş, dar fiind foarte aproape de oraşul regal liber Timişoara, o despărţea doar câmpul de instrucţie al armatei, majoritatea populaţiei din comună aveau locuri de muncă în oraş, astfel au trăit avantajele vieţii citadine fără a suporta greutăţile impuse locuitorilor din Timişoara. La 1 ianuarie 1910 în urma hotărârii comunale şi a conducerii Municipiului Timişoara, cu aprobarea guvernului, comuna Mehala a fost anexată oraşului Timişoara ca circumscripţia a V-a cu denumirea Franzstadt, ceea ce a condus în viitor planuri de extindere a tramvaiului.

Primul cartier a fost considerat Cetatea (din 1474), apoi în ordinea alipirii localităţilor învecinate, oraşul s-a extins cu mai multe cartiere: II - Fabric, III - Elisabetin, IV - Iosefin. Denumirea de Mehala, comuna a primit-o de la turci, în timpul ocupaţiei între anii 1552-1716. Comuna Mehala a aparţinut din punct de vedere administrativ judeţului Timiş, dar fiind foarte aproape de oraşul regal liber Timişoara, o despărţea doar câmpul de instrucţie al armatei, majoritatea populaţiei din comună aveau locuri de muncă în oraş, astfel au trăit avantajele vieţii citadine fără a suporta greutăţile impuse locuitorilor din oraşul Timişoara. În jurul anului 1900 în Mehala s-au format mai multe colonii, în direcţia gării era colonia Anheuer, Weisz, Blaş­covici şi Ronaţ, care era cea mai depărtată. Din aceste colonii, la momentul anexării, erau deja construite peste 300 de case familiale.

Comuna Mehala
Imagine atasata: 1534896_599377990187811_6271973369007153686_o.jpgImagine atasata: Deschangasse - heute Strada Closca -.jpgImagine atasata: Meskogasse - heute Strada Crisan 1904.jpg

Foto: primariatm.ro - Harta oraşului, anul 1910
Imagine atasata: 1910 - Mehala schon eingemeindet.jpg

Programul de circulaţie

Datorită liniilor de tramvaie dublate, traficul a crescut încontinuu, iar programul de circulaţie îmbunătăţindu-se şi în următorii ani. Vagoanele de capacitate mai mare tip B erau utilizate deocamdată numai pe linia I cu cele două remorci, iar pe liniile II și III fiind folosite tipurile A. Din 21 de vagoane în circulaţia zilnică, numărul acestora s-a ridicat la 26, din care 24 vagoane motorice plus 2 remorci. Temporar, doar în anul 1910 linia scurtă V a trebuit să fie suspendată din lipsă de material rulant în rezervă pentru liniile principale I, II și III. Totuși aceste 3 trasee au devenit cu un interval de numai 7,5 min.

Program circulaţie tramvaie
- Linia I - Nr. unităţi 8 - Tura 60 min - Interval 7,5 min
- Linia II - Nr. unităţi 8 - Tura 60 min - Interval 7,5 min
- Linia III - Nr. unităţi 8 - Tura 60 min - Interval 7,5 min
Total vagoane în circulaţie: 24 VM + 2 VR

Statistici an 1910
> reţeaua exploatabilă - 10,877 km
> numărul călătorilor transportaţi - 6.652.571
> numărul locuitorilor oraşului - 55.000
> numărul tramvaielor în parc - 39 Tv = 29 VM + 10 VR
> numărul tramvaielor în circulaţie zilnică - 26 Tv = 24 VM + 2 VR
0

#19 Useril este offline   Visor 

  • Moderator
  • Grup: Moderatori
  • Postari: 8413
  • Inregistrat: 09 martie 08
  • Sexul:masculin
  • Locatia:Timisoara
  • Interese:STPT, Trenuri, Fotografia, Desenul, PC

Postat 02 noiembrie 2016 - 18:34

Anul 1911

Linia de garare din P-ţa Victoriei, din faţa Operei, a fost scoasă şi reamplasată în P-ţa Sf. Gheorghe, dar de data aceasta construită lângă liniile de parcurs, la distanţă de vitrinele magazinelor, pentru a nu se mai crea reclamaţii din partea vânzătorilor. Linia moartă îşi avea această locaţie până în anul 1926, când, la refacerea şinelor în Cetate, a fost desfiinţată. În parcul de tramvaie, nemaiexistând multe vagoane remorci, linia a fost utilizată rareori, doar de către vagoanele motor de rezervă, ori pentru curse speciale.

Linia de staţionare din P-ţa Sf. Gheorghe, lângă liniile de parcurs
Imagine atasata: Sparkasse 2.jpgImagine atasata: Sparkasse 11.jpg

Prin îmbunătăţirea reţelei de transport din anii trecuţi, aproape întregul oraş era parcurs de linii duble ale tramvaiului. În circulaţia zilnică, pe trasee se aflau în anul 1911 27 vagoane, raportate la cele 4 trasee, după reapariția liniei scurte V.

Program circulaţie tramvaie
- Linia I - Nr. unităţi 8 - Tura 60 min - Interval 7,5 min
- Linia II - Nr. unităţi 8 - Tura 60 min - Interval 7,5 min
- Linia III - Nr. unităţi 8 - Tura 60 min - Interval 7,5 min
- Linia V - Nr. unităţi 1 - Tura 15 min - Interval 15 min
Total vagoane în circulaţie: 25 VM + 2 VR

Din cauza persistenţei aglomeraţiei, conducerea tramvaielor a trebuit să mai procure 6 buc. vagoane tip B, nr. 30-35, furnizate de Fabrica de Vagoane Gyor.

Parcul de tramvaie 31.12.1911 = 44 vagoane
> Vagoane motor = 45
- 17 buc. - tip A - nr. parc 1-17
- 18 buc. - tip B - nr. parc 18-35
> Vagoane remorci = 9
- 9 buc. - din vagoane cu cai - nr. parc 1-10
> Alte vagoane
- 1 buc. - vagon remorcă turn
- 2 buc. - vagoane platformă

Harta oraşului în anul 1911
Imagine atasata: Stadtplan 1911.jpg

Statistici an 1911
> reţeaua exploatabilă - 10,877 km
> numărul călătorilor transportaţi - 7.694.173
> numărul locuitorilor oraşului - 72.000
> numărul tramvaielor în parc - 44 Tv = 35 VM + 9 VR
> numărul tramvaielor în circulaţie zilnică - 27 Tv = 25 VM + 2 VR
0

#20 Useril este offline   Visor 

  • Moderator
  • Grup: Moderatori
  • Postari: 8413
  • Inregistrat: 09 martie 08
  • Sexul:masculin
  • Locatia:Timisoara
  • Interese:STPT, Trenuri, Fotografia, Desenul, PC

Postat 02 noiembrie 2016 - 18:46

Anul 1912

Parcul de tramvaie

Conducerea tramvaielor a mai procurat 2 buc. vagoane tip B de la Fabrica "Schlick" Budapesta. Depoul dispunând de 20 vagoane de acest tip, tramvaiele tip B au fost utilizate pe liniile I şi II, iar tipul A a rămas pentru liniile III, V şi ca rezerve.

Parcul de tramvaie 31.12.1912 = 46 vagoane
> Vagoane motor = 37
- 17 buc. - tip A - nr. parc 1-17
- 20 buc. - tip B - nr. parc 18-37
> Vagoane remorci = 9
- 9 buc. - din vagoane cu cai - nr. parc 1-10
> Alte vagoane
- 1 buc. - vagon remorcă turn
- 2 buc. - vagoane platformă

Dezvoltarea oraşului

În anul 1912 linia II aparărea deja ca fiind extinsă pe str. Preyer, de la intersecţia cu Str. Mangalia, la următoarea intersecţie cu str. Crizantemelor (Str. Rosza), cu aprox. 200 m, permiţând introducerea de vagoane pe traseu şi micşorând intervalul de circulaţie.

În acelaşi an s-a început reconstrucţia Podului Traian, podul de legătură dintre Cetate şi Iosefin. Pentru circulaţia tramvaielor s-a conceput un pod provizoriu, pe care au circulat şi celelalte vehicule, dat spre circulaţie în luna noiembrie. Din cauza începerii războiului în 1914, lucrările de finalizare pentru podul definitiv au fost întârziate, abia în noiembrie anul 1918 s-a permis circulaţia pe noul Pod Traian. Podul vechi de fier a fost păstrat şi amplasat la 500 m spre vest, la noua locaţie, legând Str. Ady Endre de Str. A. Mureşanu, în anul 1915. Totuşi, Podul de Fier a devenit atunci doar cu caracter pietonal. Pentru a nu se crea întârzieri din cauza perturbărilor circulației reduse din timpul traversării podului provizoriu, pe liniile I, II și III s-a introdus câte un vagon în plus, astfel că tramvaiele de pe aceste trasee au putut respecta graficul.

Program circulaţie tramvaie
- Linia I - Nr. unităţi 9 - Tura 67,5 min - Interval 7,5 min
- Linia II - Nr. unităţi 9 - Tura 67,5 min - Interval 7,5 min
- Linia III - Nr. unităţi 9 - Tura 67,5 min - Interval 7,5 min
- Linia V - Nr. unităţi 1 - Tura 15 min - Interval 15 min
Total vagoane în circulaţie: 28 VM + 2 VR

Fostul Pod Traian (Hunyadi híd) din Bd. 16 Decembrie 1989
Imagine atasata: Alte Brücke 2.jpgImagine atasata: Alte Brücke 6a nachkoloriert.jpgImagine atasata: Alte Brücke 10b.jpg

Podul de Fier devenit pietonal în noua locaţie
Imagine atasata: Podul Eiffel 1.jpgImagine atasata: Podul Eiffel II.jpgImagine atasata: pod.jpg

Podul temporar al tramvaielor şi vehiculelor dintre anii 1912-1918, în stânga Palatului Bega
Imagine atasata: Podul_Traian_1912-1918.jpg

Statistici an 1912
> reţeaua exploatabilă - 10,877 km
> numărul călătorilor transportaţi - 8.523.674
> numărul locuitorilor oraşului - 72.000
> numărul tramvaielor în parc - 46 Tv = 37 VM + 9 VR
> numărul tramvaielor în circulaţie zilnică - 30 Tv = 28 VM + 2 VR
0

Arata acest topic


  • (2 Pagini)
  • +
  • 1
  • 2
  • Nu puteti crea un topic nou
  • Acest topic e inchis

1 useri citesc topicul
0 membri, 1 vizitatori, 0 utilizatori anonimi