[Pumbaa]

Stadionul “Eroii Timisoarei”

[Pablo]

Ești în căutarea unui job? AJOFM Timiș organizează o nouă Bursă a Locurilor de Muncă!

Citeaza

AJOFM Timiş organizează o nouă Bursă Locurilor de Muncă

Evenimentul are loc în data de 14 mai, între orele 8 și 16.00, într-o locație nouă, și anume Centrul Regional de Afaceri Timişoara – Bd. Eroilor de la Tisa nr. 22”

”La nivelul Județului Timiș, Bursa Locurilor de Muncă este organizată de Agenţia Judeţeană pentru Ocuparea Forţei de Muncă în parteneriat cu Camera de Comerţ, Industrie şi Agricultură Timiş – entităţi dedicate creşterii pieţei muncii şi facilitării accesului la oportunităţi în carieră. Bursa Locurilor de Muncă oferă oportunitatea unică de a aduce împreună candidaţi calificaţi şi angajatori din diverse domenii şi sectoare”, transmite AJOFM Timiș.

Astfel, indiferent dacă sunteţi în căutarea unei noi provocări profesionale sau doriţi să vă extindeţi echipa, puteți să exploataţi oportunităţile prezentate.

Angajatorii care vor să participe la Bursă trebuie să își rezerve standuri destinate recrutării, în acest sens trebuie să transmită la AJOFM Timiş oferta de locuri de muncă vacante la adresa de email: ajofm.tm@anofm.gov.ro sau prin fax: 0256/294234, până ȋn data de 8 mai. Participarea nu presupune nici un fel de cheltuieli din partea agentului economic.

Informații suplimentare pot fi obținute la sediul AJOFM Timiș, Bdul Republicii, nr. 21, Timişoara sau la numărul de telefon: 0256/294231.

[Pablo]

Timișul rămâne atractiv din punct de vedere imobiliar

Citeaza

Județul Timiș rămâne în topul național al vânzărilor de imobile. Cele mai multe vânzări au fost înregistrate, în martie, în București – 10.251, Ilfov – 4.230 și Timiș – 2.605, arată datele Oficiului de Cadastru și Publicitate Imobiliară

Județele cu cele mai puține imobile vândute în aceeași perioadă sunt Teleorman – 143, Covasna – 329 și Sălaj – 419.

Din păcate, la terenuri agricole, Timișul nu a fost la fel de atractiv ca și până nu demult. Județele în care au fost vândute cele mai multe terenuri agricole în a treia lună a anului 2024 sunt Buzău – 638, Bihor – 612 și Dolj – 611. În Timiș au fost vândute 494 de asemenea terenuri agricole extravilane, respectiv 10 terenuri extravilane neagricole.

În ceea ce privește terenurile intravilane, au fost vândute 779 cu construcții, respectiv 385 fără construcții.

[rue]

Sunt cele mai mici chirii la Timișoara, comparativ cu București, Cluj, Iași etc. investițiile în imo sunt motorul creșterilor, dar se pare că lipsesc chiriașii. Au plecat mulți in remote prin județele de baștină, au făcut economii în primii ani in pandemie și au făcut credit deja la locuințe, mulți absolvenți de liceu pleacă la facultăți din Vest, in loc sa vina din alte județe la Timișoara.
Nu s-au mai deschis alte fabrici, alte locuri noi de munca, dimpotrivă, au mai scăzut probabil.

[Pablo]

Regiunea de Vest a devenit ,,locomotiva” de mare viteză în domeniul atragerii fondurilor europene. Peste 4 miliarde de euro vor alimenta economia Banatului și a județelor limitrofe până în 2029

Citeaza

Vestul României s-a dezvoltat puternic după aderarea României la blocul comunitar european, grație fondurilor nerambursabile. Statistica arată că patru județe din zonă au atras până acum peste 2 miliarde de euro, iar până în 2029 este prognozată o absorbție de încă 2 miliarde de euro

O situație a Agenției pentru Dezvoltare Regională (ADR) Vest indică faptul că, în cadrul Programului Operațional Regional (POR) 2014-2020, cele patru județe componente ale organismului (Timiș, Arad, Caraș-Severin și Hunedoara) au avut o alocare bugetară de 643 de milioane de euro, negociată în prima fază.

Datorită faptului că au proiectele au fost scrise și depuse în timp util, sumele au fost suplimentate până la 920 de milioane de euro, rezultând o absorbție de 143% pentru întreg exercițiul bugetar.

„Practic, a crescut si alocarea și a fost și o supracontractare pe care guvernul a asumat-o din bugetul național.

În total, în cei 17 ani de la intrarea în UE, dacă e să o luăm așa, am absorbit peste 2 miliarde de euro net, bani pe care i-am investit într-o formă sau alta în regiune”, a explicat Sorin Maxim, directorul ADR Vest, pentru Libertatea.

Cifrele din statistică mai arată că, prin POR 2014-2020, s-au realizat investiții în 874 de proiecte din regiune. Județul Timiș a atras 278 de milioane de euro, în Hunedoara au mers 270 de milioane de euro, în Arad – 186 de milioane de euro, iar în Caraș-Severin – 185 de milioane de euro.

Școli, spitale, tramvaie, autobuze, piste de biciclete

Cele 920 de milioane de euro din POR 2014-2020 au fost alocate atât pentru proiecte publice, cât și private. Spre exemplu, în domeniul infrastructurii și transportului au fost refăcuți aproape 400 de kilometri de șosea, dintre care 323 de kilometri de drumuri județene, și au fost cumpărate peste 200 de autobuze electrice și tramvaie, fiind construite piste de biciclete pe o lungime de 40 de kilometri.

Tot cu bani europeni au fost modernizate și dotate 17 ambulatorii de specialitate și 17 unități de primiri urgențe. 158 de ambulanțe au ajuns în cele patru județe din vestul țării cumpărate cu fonduri europene.

Au mai fost reparate, dotate sau construite de la zero 86 de școli, prin POR 2014-2020. Peste 10.000 de locuințe (apartamente) și 49 de clădiri publice au fost izolate termic pentru un consum mai mic de căldură. Bilanțul prezentat de ADR Vest, mai arată că au fost reabilitate 25 de monumente, iar în mediul privat au beneficiat de finanțări 470 de firme, fiind create peste 1.650 de locuri de muncă noi. Statistica indică că fondurile alocate vestului țării după intrarea în UE au fost cheltuite în totalitate și s-a reușit atragerea unor finanțări suplimentare.

Dacă în orașele mari, precum Timișoara, impactul banilor europeni este vizibil și a produs schimbări importante, în localitățile de mărime medie din regiune proiectele implementate în ultimul sfert de secol au schimbat viața comunității.

Sorin Maxim, directorul ADR Vest, susține că sunt zone în care sumele provenite din fonduri europene sunt de 40 de ori mai mari decât bugetul local dedicat investițiilor. Un exemplu de absorbție a banilor alocați de UE pentru modernizare este Hunedoara.

Printre altele, în oraș a fost restaurat Castelul Corvinilor, iar obiectivul a devenit punct de atracție pentru sute de mii de turiști anual.

„Valoarea produsă de castel, direct și indirect, este mai mare decât taxele și impozitele colectate de la cetățeni pe un an de zile. În jurul castelului au început să dezvolte lucruri frumoase, au început să se renoveze casele, au început să crească pensiuni, hoteluri.

Acesta este scopul revitalizării unui astfel de edificiu de patrimoniu. Îl reparăm pentru că devine o ancoră de dezvoltare”, este de părere Sorin Maxim.

Sorin Maxim crede că soluția pentru ca în instituțiile publice să fie oameni cu adevărat pregătiți pentru atragerea fondurilor europene este înființarea unui organism de instruire a personalului, într-o primă etapă, și crearea unor structuri la nivelul instituțiilor capabile să verifice proiectele întocmite de firmele private de consultanță.

Sorin Maxim are și un exemplu de succes în acest sens: compania de apă și canal Aquatim (subordonată Consiliului Local Timișoara), care a atras fonduri europene de peste 400 de milioane de euro. „Aquatim are un departament care scrie proiectele, inclusiv partea tehnică, iar rezultatele se văd. Cred că ar trebui să avem o instituție regională care să poată scrie o parte din aceste teme de proiectare, urmând ca anumite componente care sunt mai complexe să le poată face cu terți. Dar, neavând o garanție calității, evident că la final apar tot timpul modificări de contract, de ajustări, schimbări de soluții și asta necesită timp și bani. Cred că aici, în zona de formare, este foarte mult de făcut”, mai arată Sorin Maxim.

Marele câștig adus antreprenorilor de fondurile europene Giana Bălan are o experiență de 17 ani în domeniul consultanței în afaceri, specializându-se în accesarea de fonduri nerambursabile în domeniul privat. Experta a explicat pentru Libertatea că, pentru oamenii de afaceri români, accesarea de fonduri europene a fost un câștig imens. Iar acesta, susține Bălan, nu constă în primul rând în posibilitatea de achiziție a unor echipamente noi. „Realul câștig, dincolo de faptul că s-au putut face investiții mai calitative decât am fi putut să facem cu banii noștri, vine din zona de disciplină și educație antreprenorială. Fiind obligați să își gândească proiectele în perspectivă, să-și facă niște strategii de dezvoltare pe termen lung, să își elaboreze un plan de afaceri și să se țină de el sau dacă nu reușesc să se țină să ia măsuri din mers să le notifice finanțatorului, antreprenorii s-au educat și disciplinat financiar foarte mult”, explică Giana Bălan.

Consultanta spune că antreprenorii au învățat să își analizeze mai în profunzime afacerile, să lucreze cu specialiști și să apeleze la experți. „La proiectele europene de multe ori e nevoie să colaborezi cu mai mulți experți și în felul acesta tu, ca antreprenor, ai putut să vezi că există specialist pe financiar, pe protecția mediului, pe tehnologie, pe eficiență energetică. Pe termen lung poate fi un câștig pentru că antreprenorii învață să lucreze cu experți”, a subliniat specialistul în consultanță pentru atragerea fondurilor europene.

[Pablo]

FORBES/Cele mai bune zone pentru afaceri din România, Ediția 2024, locul 2 – Timiș: Prin investiții și cultură

Citeaza

Cultura și practicile autohtone se împletesc cu tendințele vestice de business în Timiș, care rămâne și anul acesta în top 3 cele mai atractive zone pentru afaceri la nivel național

Grație poziției sale strategice, județul din Banat atrage an de an investiții masive și se bucură de o prezență puternică a firmelor străine, reprezentând motorul dezvoltării socio-economice al regiunii. Peste 18.000 de firme cu acționariat străin activau în Timiș anul trecut, potrivit Oficiului Național al Registrului Comerțului, iar valoarea capitalului social subscris s-a ridicat la 8,2 miliarde de lei, clasându-se pe locul 3 la nivel național.

Cele mai mari companii care activează în județ au capital străin, respectiv lanțul de supermarketuri Profi, preluat anul acesta de grupul olandezo-belgian Ahold Delhaize, proprietarul Mega Image, într-o tranzacție în valoare de 1,3 miliarde de euro, precum și grupul german Continental și producătorul de componente auto Hella România, subsidiara locală a concernului german Hella.

Prezența numeroșilor investitorilor străini în județ este justificată de infrastructura puternică și conectivitatea cu vestul – Timiș reprezintă principala legătură către partea apuseană a continentului, datorită conexiunii cu coridoarele pan-europene și este un nod-cheie de transport rutier, feroviar și aerian, cel din urmă prin Aeroportul Internaţional „Traian Vuia”, punct de tranzit pentru peste 1,3 milioane de pasageri în 2023. Recent, în cadrul aeroportului din Timișoara a fost finalizată construcția unui nou terminal, valoarea totală a contractului fiind de 115 milioane de lei (fără TVA). Terminalul are o suprafaţă construită de 12.000 mp şi șase filtre de securitate pentru pasageri, 18 ghişee check-in şi opt porţi de îmbarcare, fiind pregătit să deservească un trafic de 1.554 de pasageri (în acelaşi timp) pe cele două fluxuri – plecări şi sosiri externe. Lucrările au fost realizate de o asociere de firme formată din Concelex Engineering, Concrete & Design Solutions și Metroul SA.

Privind performanțele economice, județul din Banat a înregistrat în 2023 un Produs Intern Brut în valoare de 73,9 miliarde de lei, clasându-se pe locul al treilea la nivel național, iar Comisia de Strategie și Prognoză estimează că, în următorii patru ani, valoarea va ajunge la 101,8 miliarde de lei. Cât pentru forța de muncă, o piață stabilă în vestul României, salariul mediu net a ajuns anul trecut la 4.865 de lei, cu perspective de a se ridica la 6.597 de lei în 2027, iar rata șomajului s-a menținut scăzută, la 0,7%, una dintre cele mai reduse din țară.

Tot anul trecut, orașul care îmbină mai multe religii, culturi și naționalități a fost centrul cultural al României. Timişoara a purtat titlul de Capitală Europeană a Culturii, motiv pentru care orașul a fost gazda a aproximativ 1.400 de evenimente, respectiv piese de teatru, concerte, expoziţii sau ateliere.

Locul 2

Regiune de dezvoltare: Vest

Populație județ după domiciliu: 761.452

Industrii: auto, electronică, IT, petrochimie

PIB (mld. lei): 73,9

Stoc investiții străine directe 1 ian. 2023 (mld. lei): 8,2

Salariu mediu net lunar 2023 (lei): 4.865

Șomaj la sfârșitul anului 2023 (%): 0,7

[DanielT]

Cineva mai priceput imi poate explica si mie, poate cineva cu studii economice, eu sunt inginer la baza, cum dracu tot avem investii an de an, locul 1, locul 2 etc. si la diferente mari fata de restul, nu cateva milioane de lei, vorbim de miliarde, dar nu se vad niciunde? Salarii suntem sub Cluj, PIB sub Cluj, evenimente de orice fel sub Cluj, universitati sub Cluj, fabrici noi nu au mai fost anuntate de ceva vreme, companii noi prin cladirile de birouri nu am mai vazut, deviez un pic dar tot in context, ziceau aia de la Paltim ca au inchiriere 150% in cladirea de birouri dar totusi nu s-au apucat de ea, turism nu, hoteluri noi nu, ma rog, niciun lant global, vezi Radisson Blu amanat pe perioada nedeterminata, aeroportul in cap. Ce nu e ok? Ce imi scapa?

Aceasta postare a fost editata de DanielT: 10 mai 2024 - 09:30

[IlieB]

Hoteluri:

• Mercure (parte Accor)
• Iris (nu mai trebuie sa zis)
• posibil si altele

Firme

• Access Group a crescut foarte mult (extindere majora) suficienta ptr ca acapara forta de munca
• Split EVIDEN/ATOS cu noi locuri
• Extindere a firmelor deja existente pe piata si consacrate cu noi angajati si departamente. Nu e necesar sa vina firme noi, care btw sunt destule dar inca mici si nesimnificative la numar si care lucreaza pe baza de proiecte cu alte conglomerate.
• Si inca altele

La evenimente si la aeroport, tind sa iti dau dreptate.

Aceasta postare a fost editata de IlieB: 10 mai 2024 - 17:21

[Pablo]

Timișoara-Arad, cel mai mare pol economic al României, după București

Citeaza

Alfred Simonis a dezvăluit astăzi un proiect ambițios care promite să transforme regiunea de vest a României într-un pol economic de prim rang. Aproape 1 milion de locuitori sunt implicați în ceea ce specialiștii numesc conurbația Timișoara-Arad, un concept ce urmărește integrarea urbană a celor două orașe și a localităților învecinate într-o entitate unitară și interconectată

Proiectul presupune o colaborare mult mai strânsă între Timișoara și Arad, având ca scop dezvoltarea economică comună și crearea celui mai mare pol economic al țării, după București. Aceasta a fost tema centrală a întâlnirii dintre Alfred Simonis și rectorul Universității Politehnica Timișoara, prof. dr. Florin Drăgan.

„Acesta a fost punctul principal al întâlnirii pe care am avut-o astăzi cu rectorul Universității Politehnica, prof. dr. Florin Drăgan. Când vom pune în practică acest proiect, vom putea să ne dezvoltăm împreună nu doar economic, putem să și îmbunătățim infrastructura, să oferim o varietate mai mare de facilități culturale, să promovăm turismul împreună și, poate cel mai important lucru, să le arătăm celor din București și în acest mod că nu își mai pot bate joc de noi, cei din vestul țării,” a declarat Simonis.

În plus, planul include și o componentă sportivă. Alfred Simonis a discutat despre necesitatea organizării unei întâlniri cu suporterii alb-violeți, având în vedere că Timișoara va avea cel mai modern stadion din România. „Trebuie, împreună, Consiliul Județean Timiș, Universitatea Politehnica Timișoara, chiar Primăria Timișoara și galeria Politehnicii să contribuim și la creșterea unei echipe care nu doar să ajungă în prima ligă, dar să se și bată la titlu.”

[The Mechanic]

De "proiecte ambitioase" suntem satui. De vreo 7 ani facem parte din coalitia de vest cu inca 3 judete si nu s-a intamplat nimic!
Pana nu se trece la regionalizare nu vom avea niciun pol economic! Nici sa minta nu mai stiu astia...

[DanielT]

Sunt mai multe grafice interesante in articol, recomand sa-l cititi. Pacat ca nu reusim deloc sa transpunem in viata de zi cu zi cifrele astea.

Citeaza

Capitala asigură o cincime din exporturile României, dar și o treime din totalul importurilor. Județele care generează excedente comerciale

Capitala asigură peste 21% din totalul exporturilor României, dar aici intră și o treime din importuri, arată datele Statisticii, consultate de HotNews.ro. În 19 județe exporturile sunt mai mari decât importurile, celelalte generând deficite comerciale care, adunate, formează deficitul comercial agregat al României
Mai jos, primele 12 județe ca valoare a exporturilor (în mii euro)

https://economie.hot...-comerciale.htm

Aceasta postare a fost editata de DanielT: 06 iunie 2024 - 10:44

[Pablo]

Alfred Simonis, candidatul PSD-PNL la CJ Timiș: „Coaliția a adus INVESTIȚII de 4 miliarde de euro: spital, autostrada, Gara de Nord, aeroportul”

Citeaza

Alfred Simonis, candidatul coaliției de guvernare, la Consiliul Județean Timiș, a declarat că, în ultimii doi ani, alianța PSD – PNL a atras fonduri în valoare de 4 miliarde de lei. Simonis a menționat proiectele importante deja demarate, precum construcția de spitale, reabilitarea Gării de Nord sau inaugurarea aeroportului

Alfred Simonis, candidatul PSD-PNL la Consiliul Județean Timiș, a precizat, la Antena 3, că în 32 de ani, în județul Timiș nu a fost ridicat niciun proiect infrastructură important cu fonduri din partea Guvernului.

„În Timiș avem o candidatură comună, PSD – PNL, este unul din județele în care avem candidați comuni. Sunt multe investiții în acești ani de zile, aduși în județul Timiș, după o perioadă de foarte mulți ani, 30-32 în care nu s-a investit nimic din fonduri guvernamentale. E departe Timișoara de București, dar să știți că aproape nicio investiție din fonduri guvernamentale. Nu s-a investit în 32 de ani niciun leu, aproape, nu există niciun proiect de infrastructură mare finalizat în Timișoara din fondul guvernamentale.”, a declarat Alfred Simonis.

Alfred Simonis a precizat că abia în ultimii doi ani, județul Timiș a avut parte de fonduri substanțiale din partea Guvernului, în contextul alianței PSD-PNL. Acesta menționat că actuala coaliției de guvernare a reușit să atragă fonduri în valoare de patru miliarde de euro în Timiș.

„De doi ani de zile am schimbat lucrul acesta. Actuala coaliție, actualul guvern a adus investiții de aproximativ patru miliarde de euro și lucrează pe aproape orice tip de infrastructură în acest moment în municipiu, Timișoara și județul Timiș, lucru care e firesc. Faptul că eu și Sorin Grindeanu suntem pe aceste poziții importante în Timiș probabil că a contat, dar actualul guvern, actuala majoritate parlamentară și actualul guvern de coaliție a făcut în așa fel încât să aducem investiții substanțiale în Timiș, centuri, spital, autostrada, Gara de Nord, aeroportul deja inaugurat și multe altele. Pentru stadion, se lansează licitația în perioada următoare.” , a adăugat Simonis.

[DanielT]

Mda, mare distanmta pana la locul 2, suntem mai aproape de Oradea decat de Clooj

Citeaza

România continuă declinul în topul țărilor cu ecosisteme solide de startup-uri. ”Țara trebuie încă să lucreze la mentalitatea națională”. Bucureștiul se menține cu un scor de opt ori mai mare decât Cluj-Napoca, dar Sofia reduce rapid din ecart


Cu un scor de opt ori mai mare decât cel din Cluj-Napoca, Bucureștiul este cel mai dominant oraș pentru startup-uri din România, arată cel mai recent raport al Startup Blink. Capitala își menține poziția 8 în Europa de Est de patru ani consecutiv și excelează în industria Inteligenței Artificiale, unde se situează pe primul loc în Europa de Est, dar Sofia reduce constant diferența.
Urmează la mare distanță Timișoara, Oradea și Iași, care închide Top 5, așa cum reiese din graficul de mai jos:

https://www.economic...uri_754031.html

Aceasta postare a fost editata de DanielT: 14 iunie 2024 - 14:12

[Pablo]

Primele 10 firme din Timiș au o cifră de afaceri de peste 28,8 miliarde de lei

Citeaza

La nu mai puțin de 28, 813 miliarde de lei se ridică cifra de afaceri pe 2023, luată împreună, a primelor 10 companii din județul Timiș. Numărul mediu de angajați al acestor angajatori a fost de 25.472

Clasamentul a fost realizat cu ajutorul aplicației B2I.app, având la bază situațiile financiare depuse de firme pentru anul 2023.

Dintre cele 10 companii din top, cinci au ca domeniu de activitate automotive; una comerțul cu amănuntul în magazine nespecializate, cu vânzare predominantă de produse alimentare, băuturi și tutun; una IT; una comerțul cu amănuntul al produselor cosmetice și de parfumerie în magazine specializate; una comerțul cu ridicata al combustibililor solizi, lichizi și gazoși în magazine specializate și una fabricarea pesticidelor și a altor produse agrochimice.

Top 10 companii Timiș:

1. Profi Room Food SRL;
2. Continental Automotive Products SRL;
3. TRW Automotive Safety Systems SRL;
4. Continental Autonomus Mobility Romania SRL;
5. Aptiv Technology Services & Solutions SRL;
6. Vitesco Technologies Engineering Romania SRL;
7. DAR Draxlmaier Automotive SRL;
8. SM Drogerie Markt SRL;
9. Artoil SRL;
10. Agrii Romania SRL.

[Ivan 37]

Thumbnail atasat

• 
• 

[Pablo]

Peste o mie de noi locuințe au fost fost finalizate în primele luni ale acestui an, în Timiș

Citeaza

Sectorul imobiliar din Timiș oferă constant noi locuințe către beneficiari. Cererea în creștere pentru noi locuințe și case este satisfăcută de către constructori

Datele oficiale arată că numărul de noi locuințe finalizate în primul trimestru al anului în curs a fost de 1,112. Adică aproape același număr de locuințe finalizate ca și în primul trimestru al anului precedent, când au fost livrate către beneficiari 1,192 de astfel de construcții. O analiză a datelor arată o creștere a numărului de case și apartamente livrate în zona urbană, de la 406 la 451, și scăderea celor din mediul rural, de la 786 la 661. Cel mai probabil, această schimbare apare ca urmare a ridicării de blocuri cu mai multe apartamente, în zona urbană, la pachet cu o scădere a interesului pentru ”case pe pământ”, locuințe individuale care, de cele mai multe ori se ridică în zona rurală, mai ales pentru că aici prețurile terenurilor sunt mai scăzute.

Un alt semnal că în Timiș construcțiile civile merg bine este dat și de numărul de noi autorizații de construcție eliberate. În luna aprilie, ultima analizată de Direcția Regională de Statistică, au fost eliberate 252 de asemenea documente, fiind prima dată în ultimul an când se depășește pragul de 200 de autorizații. De asemenea, în martie au fost eliberate 194, iar în Februarie 186. Semn că în Timiș se va construi destul în perioada viitoare.

[Pablo]

Timișoara, pol de dezvoltare economică în viitor. Avantajele regiunii Vest

Citeaza

Capitala Banatului se va dezvolta semnificativ în viitor și va reprezenta un pol de creștere economică consistent pentru economia românească, peste media a ceea ce se va întâmpla la nivelul întregii țări, susțin specialiștii

„Cred că zona Timișoara va fi un pol de creștere economică în viitor. Se va manifesta acest megatrend post pandemie de divergență. Timișoara va fi un pol de creștere fiindcă se va dezvolta și va absorbi din județele alăturate. La fel ca atracția gravitațională, va atrage bogăție și va fi un pol de creștere economică consistent pentru economia românească. Peste media a ceea ce se va întâmpla la nivelul întregii Românii. Acesta este trendul și evident că antreprenorii vor putea beneficia de această evoluție peste medie pe care o putem întâlni în câțiva poli de creștere economică pe care România îi are.”, a declarat pentru expressdebanat.ro Lucian Anghel, director general adjunct și economist șef Libra Bank.

Economistul șef al băncii a enumerat câteva dintre avantajele pe care regiunea Vest le are:

„Ai nevoie de know how, de oameni, de acces la finanțare, poziția geografică este foarte importantă și, evident, punctul de pornire este iarăși foarte ridicat. Toate astea se intersectează aici și există un mediu de business foarte dezvoltat, super competitiv; au venit foarte mulți străini și au dezvoltat, creează o mare competiție aici și pot dezvolta în continuare foarte mult. Spre deosebire de alte zone din țară pe care nu aș dori să le menționez, creșterea de aici va fi peste media a ceea ce se va întâmpla la nivelul României. Lucrul acesta trebuie întreținut astfel încât să devină un pol regional, să extindă România, să se poată extinde la nivel regional depășind granițele României.”

Bunăstarea, conectată cu educația financiară

Românii sunt pe ultimul loc în Uniunea Europeană în ce privește nivelul de educație financiară. Studiul Standard & Poor’s realizat în urmă cu cinci ani arată că 3 din 10 români aveau un grad de educație financiară, cel mai bine situându-se cetățenii din țările scandinave. În opinia lui Lucian Anghel, înțelegerea mai bună a fenomenelor economice și financiare conduce la creșterea bunăstării comunității.

„Acest grad de educație financiară influențează toate activitățile. E o corelație între nivelul de trai, bunăstarea pe care o ai și gradul de educație financiară. Cu cât gradul de educație financiară este mai mare, cu atât și nivelul de bunăstare este mai mare.”, explică Lucian Anghel. „Educația financiară are un impact pozitiv pe termen foarte lung. Nu apare mâine efectul, nici poimâine. (…) În Germania și Austria, fiecare copil are o pușculiță în care strânge fise și la un moment dat se duce și le schimbă la bancă și face un cont. E obișnuit să economisească de mic. Educația financiară așa se face, din primii ani de viață. Nu doar în România, peste tot în lume, nu se fac ore de educație financiară atât de multe câte ar trebui, deși sigur vom avea de rezolvat probleme de natură financiară în viață: luăm sau nu un credit, ne permitem sau nu o mașină sau apartament, sunt lucruri care au legătură cu educația financiară. Toate acestea ne influențează deciziile financiare, de aceea e foarte important să – toți suntem implicați în astfel de proiecte în care încercăm să transferăm cât putem de mult din ce am învățat către generațiile următoare astfel încât să ne fie tuturor mai bine.”, a conchis economistul.

[Pablo]

ANCPI: 296.429 de imobile vândute în primele 6 luni, cu 14.856 mai multe faţă de anul trecut / În ce judeţe s-au vândut cele mai multe imobile

Citeaza

296.429 de imobile au fost vândute în primele şase luni ale anului la nivel naţional, cu 14.856 mai multe faţă de perioada similară din 2023, a anunţat luni Agenţia Naţională de Cadastru şi Publicitate Imobiliară (ANCPI).
Numărul caselor, terenurilor şi apartamentelor care au făcut obiectul tranzacţiilor în luna iunie este cu 1.299 mai mare faţă de perioada similară a anului 2023

Cele mai multe vânzări de imobile au fost înregistrate, în iunie 2024, în Bucureşti – 9.062, Ilfov – 3.707 şi Timiş – 2.138. Judeţele cu cele mai puţine imobile vândute în aceeaşi perioadă sunt Teleorman – 45, Covasna – 252 şi Olt – 260.

Numărul ipotecilor, la nivel naţional, în iunie 2024, a fost de 25.174, cu 7.626 mai mare faţă de iunie 2023. Cele mai multe operaţiuni de acest gen au fost înregistrate în Bucureşti – 5.062, Ilfov – 2.221 şi Constanţa – 1.549. La polul opus se află judeţele Harghita – 30, Covasna – 73 şi Gorj – 80.

Judeţele în care au fost vândute cele mai multe terenuri agricole în a şasea lună a anului 2024 sunt Dolj – 488, Galaţi – 400 şi Arad – 372.

În primele şase luni ale anului 2024 au fost tranzacţionate 296.429 de imobile, cu 14.856 mai multe faţă de perioada similară a anului trecut. Cele mai multe vânzări au fost înregistrate în luna aprilie – 61.718, iar cele mai puţine, în ianuarie – 37.241.

[Pablo]

Timișul e magnet pentru investițiile străine. Mai bine stau doar Ilfov și București

Citeaza

Superpromovatul Cluj, dar și alte județe, nu se apropie nici pe departe de valoarea investițiilor străine realizate în județul Timiș. Mai bine decât cel mai vestic județ al României stau doar București și Ilfov

Conform unor date cuantificate de zf.ro, valoarea investițiilor străine din țară depășește 118 miliarde de euro. Trei zone din România se remarcă la acest capitol, conform sursei citate. Astfel, București are un stoc de investiți străine de 59 de miliarde de euro, deci jumătate din total. Urmează Ilfov, cu 7,4 miliarde de euro.

Timișul e pe trei, cu investiții străine de 5,2 miliarde de euro. Nici Aradul nu stă deloc rău, are înregistrate investiții străine de 1,3 miliarde de euro. Foarte bine stă Brașovul, cu 2, 8 miliarde, zonă în care apare și mult lăudatul Cluj. Sibiul stă, de asemenea, bine, cu două miliarde de euro.

[Pablo]

Răzbunarea industriei? Salariile din Timiş le-au depăşit pe cele din Cluj. Timişul prinde elan şi faţă de Bucureşti: dacă în 2020 salariile din Capitală erau cu aproape 26% mai mari decât cele din Timiş, în 2024 diferenţa dintre cele două a ajuns la 12%. „Timişul are şi producţie, şi IT.“

Citeaza

„Timişoara este un important centru industrial şi tehnologic, cu numeroase investiţii străine, în special în sectorul automotive şi IT, care a continuat să atragă investiţii şi să se dezvolte“

Salariile din judeţul Timiş le-au depăşit pe cele din Cluj în luna aprilie a acestui an şi au trecut pe poziţia a doua în clasamentul judeţelor cu cele mai mari salarii medii nete din România, arată calculele ZF făcute pe baza datelor de la Institutul Naţional de Statistică (INS).

Astfel, salariul mediu net din Timiş a ajuns la 5.989 de lei în aprilie 2024, în creştere cu 16,1% faţă de aceeaşi lună din anul 2023. Spre comparaţie, salariile din Cluj au fost de 5.943 de lei în aprilie 2024, în creştere cu 8,6% faţă de aprilie 2023.

„În afară de Bucureşti şi Cluj, există câteva judeţe şi regiuni din România unde salariile au crescut peste aşteptări în prima jumătate a anului 2024. Printre aceste regiuni se numără Timiş, Iaşi şi Sibiu“, a spus pentru ZF Răzvan Zglobiu, head of sales & talent acquisition în cadrul companiei de recrutare în regim temporar Prohuman România.

"Timişoara este un important centru industrial şi tehnologic, cu numeroase investiţii străine, în special în sectorul automotive şi IT care a continuat să atragă investiţii şi să se dezvolte. În acelaşi timp, si Iaşiul a devenit un centru important pentru industria IT şi outsourcing, cu o creştere rapidă a companiilor care îşi desfăşoară activitatea aici. În Sibiu, sectorul manufacturier şi automotive au fost principalele motoare de creştere economică.“