Bulevardul BEGA ...prea lung si prea lat pentru primaria Timisoara
#21
Postat 13 mai 2010 - 01:46
Ambarcatiuni înregistrate în portul Timisoara
După primul război mondial, începând cu anul 1921, găsim
înscrise în Registrul matricol de înscrierea vaselor mai mari de 10
tone următoarele ambarcatiuni :
▪ Salupa remorcher „Timisoara” construită la Regensburg în
anul 1914.
Constructia din metal.
Dimensiuni:
- lungime 22,90 m
- lătime 4,80 m
- adâncime 1,75 m
Tangajul: 30,36 t
Imersiunea: Cu maximum de încărcare este de 120 cm.
FuncŃiona cu un motor tip Diesel cu o elice
Viteza: 12 km/h „în apă moartă”.
Proprietar: Moara Mare Timiseană S.P.A. Timisoara
----------------------------------------------
▪ Salupa remorcher „Banat” construită la Dresda în anul
1912. Constructia din metal.
Dimensiuni:
- lungime 18 m
- lătime 3,6 m
- adâncime 2,10 m
Tangajul: 18,30 t
Imersiunea: Cu maximum de încărcare este de 90 cm.
Functiona cu două motoare tip Diesel cu două elice .
Viteza: 16 km/h „în apă moartă”.
Proprietar: Moara Mare Timiseană S.P.A. Timisoara
-----------------------------------------------
▪ Slepurile de mare tonaj: M.M.T.A1 si M.M.T.A2 construite
la Stabilimento Tehnico Triestino Siuz în anul 1912. Constructia
din metal.
Dimensiuni:
- lungime 36,06 m
- lătime 6,30 m
- adâncime 1,80 m
Tangajul: 285 t
Imersiunea: Cu maximum de încărcare este de 160 cm.
Proprietar: Moara Mare Timiseană S.P.A. Timisoara
------------------------------------------------------------------
▪ Slepurile de mare tonaj: „M.M.T.A3” si „M.M.T.A4”
construite la Apatin în anul 1912 .
Constructia din metal.
Dimensiuni:
- lungime 25,70 m
- lătime 6,30 m
- adâncime 1,60 m
Tangajul: 150 t
Imersiunea: Cu maximum de încărcare este de 130 cm.
Proprietar: Moara Mare Timiseană S.P.A. Timisoara
------------------------------------------------------
▪ Remorcherul „Somes” construit la Satu Mare în anul 1921.
Constructia din lemn.
Dimensiuni:
- lungime 17m
- lătime 3 m
- adâncime 1,22 m
Tangajul: 5,123 t
Imersiunea: Cu maximum de încărcare este de 55 cm.
Primul proprietar a fost Prima Societate de Navigatie Somesană
------------------------------------------------------
▪ Ciamurile „N1” – „N4” construite din lemn în anul 1921 la
Satu Mare (jud. Timis – Torontal) aveau următoarele date
constructive:
- lungime 17 m
- lătime 3 m
- adâncime 1,22 m
Tangajul: 6,537 t
Primul proprietar a fost Prima Societate de Navigatie Somesană
------------------------------------------------------
▪ Slepul „Kato” construit în comuna Freidorf jud. Timis –
Torontal în anul 1924.
Constructie de lemn de brad.
Dimensiuni:
- lungime 24m
- lătime 4 m
- adâncime 2,20 m
Tangajul: 56,160 t
Imersiunea: Cu maximum de încărcare este de 120 cm.
------------------------------------------------------
▪ Barcazul (slep) „Suzana”, construit în comuna Freidorf jud.
Timis – Torontal în anul 1926
ConstrucŃie de lemn de brad.
Dimensiuni:
- lungime 25 m
- lătime 4,50m
- adâncime 2,00 m
Tangajul: 62,625 t
Imersiunea: Cu maximum de încărcare este de 100 cm.
Din perioada lansării la apă (1926) până când a fost radiat
(1967) a navigat pe canalul Bega între Timisoara si Otelec
transportând „mărfuri, păsări si articole alimentare” (capacitatea
maximă 73 tone) nefiind niciodată închiriat, rechizitionat militar
sau economic.127
Alte ambarcatiuni înregistrate ulterior anului 1928 au fost :
▪ Barcazul „Sari” construit în anul 1929 la Timisoara avea
următoarele date constructive:
- lungime 18,45 m
- lătime 4,40 m
- adâncime 1,36 m
- tangajul 58 t
A transportat pasageri, cereale si alimente până în anul
1950 când a fost radiat.
-----------------------------------------------------
▪ Salupa de pasageri „Fery” construită la Timisoara în anul
1931, din lemn de brad si având următoarele date constructive:
- lungime 20 m
- lătime 2,7 m
- tangajul: 5 t
Functiona cu motor tip Diesel cu o elice si dezvolta o viteză de 18
km/h.
Salupa „Fery” (Feri) a navigat sub acest nume până în anul
1941 doar în jurisdictia portului Timisoara, făcând curse de
pasageri între Timisoara si Otelec, iar ulterior între Uivar si
Timisoara.
Din anul 1941 proprietarii (Vindberg N. si Grozda
Bogdanov), îi aduc modificări si îi preschimbă numele în
„Fortuna”. Tot în acest an a fost înmatriculată la Căpitănia portului
Timisoara. În anul 1942 se aprobă ca vasul să facă curse de mărfuri
si persoane pe canalul Bega, pentru aprovizionarea orasului
Timisoara. În anul 1950 vasul este rechizitionat economic de către
Institutul Agronomic Facultatea de Agrotehnică Timisoara, iar în
anul 1954 intră în folosinta Sectiei Navigatiei Civile Timisoara
pentru a fi utilizată la lucrările hidrotehnice de pe canal. În anul
1957 nava este solicitată de către Uniunea Raională a
Cooperativelor de Consum (URCC) cu următoarea motivatie:
„Vrem a aprecia această cerere a noastră ca fiind de ordin extrem
de important si urgent (…) Uniunea noastră are sarcina de a
aproviziona cu mărfuri industriale comunele si satele Raionului
nostru, avem totodată prin sarcinile de achizitii si contractări a
produselor agricole si sarcina aprovizionării cu aceste produse a
orasului Timisoara, si o greutate serioasă am întâmpinat-o în
asigurarea mijloacelor de transport. În aceste conditii, atribuirea
acestei salupe pe seama noastră, ar satisface în conditiuni foarte
bune realizarea cu succes a acestor sarcini(…) O mai rapidă
aprovizionare cu mărfuri industriale a comunelor si în spetă, prin
asezarea lor pe Canalul Bega, fiind vorba de comune mari ca:
Sînmihai cu două sate, Dinias, Sînmartinu Maghiar, Uivar, Răuti si
Otelec. Aceste comune sunt mari bazine legumicole si deci s-ar
asigura implicit si o rapidă si economicoasă transportare a
produselor agricole spre oras.
Întreprinderea noastră are ca sarcini de aprovizionare:
- fondul pietei, având o retea proprie de desfacere cu amănuntul
- desfacerea de Gros pe seama unitătilor de consum colectiv
- aprovizionarea în sarcini speciale a unitătilor militare.
În afara acestora, Întreprinderea noastră are organizat un centru
mare si modern de semiindustrializare legume si fructe precum si
de conserve, asezat la marginea orasului chiar pe malul Canalului
Bega .”
În anul 1961, datorită gradului mare de uzură, este
dezmembrată.
Salupa Fery
------------------------------------------------------
▪ Salupa remorcher „Ana” a fost construită în anul 1943 si
înscrisă la Căpitănia Portului Timisoara în anul 1946. Avea
următoarele caracteristici:
- constructia din metal
- lungimea 10,23 m
- lătimea 2,05 m
- înăltimea 0,84 m
- pascaj maxim 0,35 m
- motor Mercedes Benz, 60 HP, 6 cilindri
A efectuat transport de persoane si remorcări până în anul 1955
când a fost dezmembrată.
--------------------------------------------------------------------------------
▪ Salupa remorcher „Muresana” a fost înscrisă în lista vaselor
comerciale (Căpitănia Portului Timisoara) în anul 1944. Din anul
1948 apare cu numele „Amiral” si navighează în scop de remorcaj
precum si pentru transport persoane, pe directia Timisoara -
Otelec, până în anul 1960 când a fost dezmembrată.
-----------------------------------------------------
▪ Barcazul „Victoria” a fost construit în anul 1945 în
Timisoara. Era construit din lemn si avea următoarele
caracteristici:
- constructia din lemn de brad
- lungimea 20,40 m
- lătimea 4,40 m
- înăltimea 1,25 m
- pascaj maxim 0,90 m
- tangajul 48 t
A efectuat transporturi locale Timisoara – Otelec până în
anul 1952.
----------------------------------------------------
▪ Salupa remorcher „Vedeta” a fost construită în anul 1946 la
Timisoara si dezmembrată în anul 1955.
Era construită din lemn si avea următoarele caracteristici:
- lungimea 9,5 m
- lătimea 1,9 m
- înăltimea 1,3 m
- pascaj 0,20 m
- tangajul 2 t
- motor Skoda 80 H.P.133
Navele înregistrate la Societatea de Navigatie Civilă Timisoara
si la Oficiul de Îmbunătătiri funciare Timisoara cărora li s-au vizat
permisele de navigatie în anul 1962 erau:
1. Draga Nera
2. Draga Nr. Prut
3. Draga Tatis
4. Salupa Soimul
5. Salupa Pionier
6. Bac Nr. 510
7. Biragou 7
8. Biragou 11,
9. Biragou 13,
10. Biragou 14,
11. Biragou 15,
12. Biragou 16,
13. Ponton dormitor nr. 20
14. Ponton tubular nr. 25
15. Macara nr. 352
16. Salupa Aranca (apartinea Oficiul de Îmbunătătiri funciare
Timisoara)
17. Salupa Nadir (apartinea Sc. Sportivă de Navigatie)
Registrul de intrare - iesire a navelor reflectă miscarea
frecventă a navelor în scopul transportului de utilaje, materiale de
constructii (Bac 902, 573, Biragou 43-44, 78-79, 563-567, salupa
„Pionier”, etc.), precum si a transportului de pasageri (salupele
„Uliul”, „Isaccea”, „Soimul” si „Rândunica”) cu destinatia:
Vaporasul Randunica
Orsova, Otelec, Remetea Mare, Uivar, Giarmata Nouă, Sânmihaiul
Român, Fabrica de zahăr.
În anul 1966 vasele care navigau pe canal si apartineau
Directiei Gospodăririi Apelor Mures – Banat (din cadrul
Comitetului de Stat al Apelor – CSA) erau următoarele: categoria
salupă: „Uliu”, „Pionier”, Soimul”; categoria dragă: 1547, 1013;
Macara 884, Bac 902, Biragou: 563564, 565656 si 557567;
ponton dormitor. De asemenea, în acest an, întregul parc naval
trece si functionează în subordinea Directiei Regionale de
Îmbunătătiri Funciare si Organizarea Teritoriului Timisoara.
Bolduirile imi apartin.
Cred ca sunt lucruri destul de interesante de aflat. Deasemenea a fost o surpriza pentru mine sa aflu ca in Freidorf si in Timisoara s-au construit unele din aceste ambarcatiuni.
Tot zilele astea am aflat ca acele hublouri ale vaporasului Randunica (cel din ultima poza) erau de fapt "geamurile" cupeului unde se calatorea iarna, iar vara se calatorea pe "terasa".
Iata o poza (de fapt este o vedere din 1960) gasita zilele astea iar locatia este la intrarea in Ecluza Sanmihaiul Roman. Remarcati ce aglomerat venea vaporul dinspre Timisoara.
#22
Postat 13 mai 2010 - 14:58
#23
Postat 24 mai 2010 - 13:01
#27
Postat 19 august 2010 - 07:46
#28
Postat 27 august 2010 - 19:55
#29
Postat 28 august 2010 - 17:56
Conform acestui document statiile propuse ar fi:
A.) Dinspre Solventul
vizavi de Str. Rachitei
Podul Stefan cel Mare
Podul Traian
Podul Michelangelo
Parcul Copiilor
Parcul Mocioni (x)
Podul Dacilor
Parcul Uzinei
B.) Dinspre Uzina de Apa
Bul. Dambovita (x)
Podul Eroilor (Piata Iozefin)
Podul de Fier
Podul Tineretii
vizavi de Parcul Academiei (x)
vizavi de Splaiul Grivita
In apropierea celor marcate cu (x) sunt propuse poduri noi.
#31
Postat 30 august 2010 - 10:51
Wegmann, la 28 august 2010 - 17:56, a spus:
A.) Dinspre Solventul
vizavi de Str. Rachitei
Podul Stefan cel Mare
Podul Traian
Podul Michelangelo
Parcul Copiilor
Parcul Mocioni (x)
Podul Dacilor
Parcul Uzinei
B.) Dinspre Uzina de Apa
Bul. Dambovita (x)
Podul Eroilor (Piata Iozefin)
Podul de Fier
Podul Tineretii
vizavi de Parcul Academiei (x)
vizavi de Splaiul Grivita
In apropierea celor marcate cu (x) sunt propuse poduri noi.
Interesanta dispunere a statiilor. Cumva in zig-zag. Pe sensul Solventul-Uzina de apa, de la Maria pana la Michelangelo nu avem statie in schimb imediat dupa Michelangelo la Parcul Copiilor mai avem o statie, ma gandesc ca pe dreapta si atunci cum ajungi in viitorul parc al copiilor (!!!) sau va fi aproape de pasarela si atunci treci pe aceasta. Mai avem si Universitatea de Vest pe la mijlocul distantei intre Maria si Michelangelo. Deasemenea, pe sens invers, de la Parcul Academiei (nu stiu care este acesta) pana la Podul Tineretii (cel din dreptul bul. M. Viteazul) nu avem statie,... nici la Parcul Copiilor. Deci statiile de pe cele doua sensuri sunt intercalate, cand avem pe dreapta, nu avem pe stanga, si invers.
Daca plec dinspre Solventu, respectiv zona Dambovita, trebuie sa urc vis-a-vis de str. Rachitei, cum trec Bega? ca n-am nici o trecere, iar urmatoarea statie fiind tocmai la podul de pe Dragalina!!! Cobor sa zicem la Michelangelo ca acolo am treaba (la BRD de ex. sau chiar la strand). Cand ma intorc trebuie sa iau vaporasul ori de la Parcul Academiei ori de la podul Tineretii. Nu mi se par chiar normale aceste aspecte...mi se par chiar usor ciudate...iar de coborat, cobor la Dambovita, probabil la (in) golf...Ar trebui ca, capatul de linie sa fie la podul Modos cu crearea posibilitatii de traversare pietonala in siguranta a acestuia, iar statiile ar trebui sa fie perechi, unde urci tot prin apropiere sa si cobori. Sper ca se vor mai gandi si ca nu va ramane definitiva o astfel de dispunere...
#32
Postat 30 august 2010 - 16:18
#33
Postat 31 august 2010 - 09:16
Wegmann, la 30 august 2010 - 16:18, a spus:
Daca acolo este Parcul Academiei, atunci intre Splaiul Grivitei care se gaseste imediat in aval de podul de pe Saguna - Dorobantilor (numit podul M. Viteazul) si pana dincolo (in aval) de podul Michelangelo nu mai avem nici o oprire, adica trecem de Badea Cartan, de podul Decebal, de Pasarela si de Parcul Copiilor fara nici o oprire. Pai scria in PUZ ca tocmai se doreste conectarea statiilor de pe Bega cu cele ale transportului pe uscat, fie cel electric sau auto...
#35
Postat 26 februarie 2011 - 16:26
Iata o filmare facuta in 02.03.2010, nu de ce-a mai buna calitate insa ca "document" merita postat...
Din pacate batea si vantul destul de puternic...
Aceasta postare a fost editata de mile: 26 februarie 2011 - 16:37
#36
Postat 04 martie 2011 - 10:22
#37
Postat 05 martie 2011 - 08:53
#38
Postat 05 martie 2011 - 20:46
mile, la 05 martie 2011 - 08:53, a spus:
Chiar am fost azi de-a lungul Begai . Am reusit sa fac si 2 poze dar nu erau facute pentru acest topic , dupa ce am vazut postarea am zis ca s-ar potrivi .
Si am si vazut undeva intre Pod Mitropolit Andrei Saguna si Scena din Parcul rozelor , era o portiune dinasta refacuta si deja era cazut acel ciment dintre placi ... Deci clar ca lucrarea este ... Mediocra .
Cand mai trec pe acolo o sa fac si o poza .
#39
Postat 05 martie 2011 - 22:03
#40
Postat 15 aprilie 2011 - 11:34
Vezi unde vor fi statiile de vaporas!
Statia 1 – mal nord, la stanga de podul Mihai Viteazu
Statia 2 – mal nord, la dreapta de podul Dacilor
Statia 3 – mal nord, la dreapta de podul Decebal
Statia 4 – mal sud, la dreapta de podul Michelangelo
Statia 5 – mal sud, la stanga de podul Mitropolit Saguna
Statia 6 – mal sud, la stanga de podul Traian
Statia 7 – mal sud, la stanga de podul Stefan cel Mare
Statia 8 – mal sud, in dreptul Str. Vulturilor (la dreapta de vechiul port)
Statia 9 – mal sud, la stanga de podul Modos
1) Ma mir foarte tare ca nu avem si o statie chiar la Uzina de Apa, avand in vedere ca exista o pasarela acolo si chiar un debarcader iar distanta dintre Uzina si podul M Viteazul nu este chiar de neglijat iar vaporasele ar avea si loc mai mult pentru intoarcere.
2) Chestea cu pozitionarea la stanga sau dreapta de pod nu-mi spune nimic, depinde din ce parte te uiti catre pod. Corect ar fi folosirea termenilor de aval sau amonte fata de pod si atunci am sti exact despre ce vorbim. Dar se vede ca cei care au furnizat aceste informatii nu prea au avut de a face cu navigatia pe apa.
3) Daca nu avem tramvaie cu usi pe ambele parti, vom avea vaporase cu usi pe ambele parti. Cel putin asa rezulta din faptul ca avem statii pentru acelasi sens de mers si pe stanga si pe dreapta, ceea ce presupune necesitatea usilor pe ambele parti (cu anunturi de genul...debarcader pe stanga...debarcader pe dreapta... ca la metrou)...
4) Ce se va intampla cand se vor intalni doua vaporase din sensuri opuse intrand in aceeasi statie, probabil "cel destept va ceda" si-l va lasa pe celalalt sa intre in statie si sa plece si apoi va intra si "desteptul" de pe contrasens in statie...Eu banuiesc ca doar in faza de inceput a "proiectului" va fi asa urmand ca ulterior sa se faca statii pereche pe ambele maluri daca lucrurile vor prinde viata...
5) Tariful anuntat de 4 lei/calatorie mi se pare neatractiv (actualmente). Daca la momentul inaugurarii (cand o fi), biletul unei curse Expres va fi cumva tot de 4 lei atunci ar fi OK.
Cel putin la inceput, unu - doi - trei ani va trebui incurajat acest transport pentru ca lumea sa se obisnuiasca iar acest lucru se poate face si prin tarif si chiar prin subventii de catre primarie, bani obtinuti si prin eliminarea atator si atator gratuitati acordate cu nonsalanta. Insist pentru acelasi tarif cu cursele expres pentru a facilita folosirea vaporaselor, ti se poate intampla sa mai ai cate un bilet in buzunar de expres si sa nu fi nevoit sa cauti bilet special doar pentru vaporas caci oricum nu vei gasi chioscuri de bilete pe malurile Begai...si pana mergi la chiosc sa iei bilet urci mai bine in tramvai decat sa te intorci la vaporas...
6) Timisoara va fi singurul (pentru mult timp) oras din Romania care va avea transport public regulat de persoane pe apa in interiorul orasului...lucru mare !...
PS Merita citit intregul articol. Nu vine cu prea multe informatii dar ceva mai aflam...
http://www.opiniatim...ului/12/04/2011