Ajutor
Stadionul “Eroii Timisoarei”
Administratie, economie
#401
- Membru autentic
-
- Grup: Members
- Postari: 49
- Inregistrat: 10 februarie 20
Postat 27 aprilie 2024 - 14:13
#402
- Membru activ
-
- Grup: * Membri activi *
- Postari: 2493
- Inregistrat: 09 aprilie 20
Postat 05 mai 2024 - 11:17
Ești în căutarea unui job? AJOFM Timiș organizează o nouă Bursă a Locurilor de Muncă!
Quote
AJOFM Timiş organizează o nouă Bursă Locurilor de Muncă
Evenimentul are loc în data de 14 mai, între orele 8 și 16.00, într-o locație nouă, și anume Centrul Regional de Afaceri Timişoara – Bd. Eroilor de la Tisa nr. 22”
”La nivelul Județului Timiș, Bursa Locurilor de Muncă este organizată de Agenţia Judeţeană pentru Ocuparea Forţei de Muncă în parteneriat cu Camera de Comerţ, Industrie şi Agricultură Timiş – entităţi dedicate creşterii pieţei muncii şi facilitării accesului la oportunităţi în carieră. Bursa Locurilor de Muncă oferă oportunitatea unică de a aduce împreună candidaţi calificaţi şi angajatori din diverse domenii şi sectoare”, transmite AJOFM Timiș.
Astfel, indiferent dacă sunteţi în căutarea unei noi provocări profesionale sau doriţi să vă extindeţi echipa, puteți să exploataţi oportunităţile prezentate.
Angajatorii care vor să participe la Bursă trebuie să își rezerve standuri destinate recrutării, în acest sens trebuie să transmită la AJOFM Timiş oferta de locuri de muncă vacante la adresa de email: ajofm.tm@anofm.gov.ro sau prin fax: 0256/294234, până ȋn data de 8 mai. Participarea nu presupune nici un fel de cheltuieli din partea agentului economic.
Informații suplimentare pot fi obținute la sediul AJOFM Timiș, Bdul Republicii, nr. 21, Timişoara sau la numărul de telefon: 0256/294231.
Evenimentul are loc în data de 14 mai, între orele 8 și 16.00, într-o locație nouă, și anume Centrul Regional de Afaceri Timişoara – Bd. Eroilor de la Tisa nr. 22”
”La nivelul Județului Timiș, Bursa Locurilor de Muncă este organizată de Agenţia Judeţeană pentru Ocuparea Forţei de Muncă în parteneriat cu Camera de Comerţ, Industrie şi Agricultură Timiş – entităţi dedicate creşterii pieţei muncii şi facilitării accesului la oportunităţi în carieră. Bursa Locurilor de Muncă oferă oportunitatea unică de a aduce împreună candidaţi calificaţi şi angajatori din diverse domenii şi sectoare”, transmite AJOFM Timiș.
Astfel, indiferent dacă sunteţi în căutarea unei noi provocări profesionale sau doriţi să vă extindeţi echipa, puteți să exploataţi oportunităţile prezentate.
Angajatorii care vor să participe la Bursă trebuie să își rezerve standuri destinate recrutării, în acest sens trebuie să transmită la AJOFM Timiş oferta de locuri de muncă vacante la adresa de email: ajofm.tm@anofm.gov.ro sau prin fax: 0256/294234, până ȋn data de 8 mai. Participarea nu presupune nici un fel de cheltuieli din partea agentului economic.
Informații suplimentare pot fi obținute la sediul AJOFM Timiș, Bdul Republicii, nr. 21, Timişoara sau la numărul de telefon: 0256/294231.
#403
- Membru activ
-
- Grup: * Membri activi *
- Postari: 2493
- Inregistrat: 09 aprilie 20
Postat 06 mai 2024 - 14:59
Timișul rămâne atractiv din punct de vedere imobiliar
Quote
Județul Timiș rămâne în topul național al vânzărilor de imobile. Cele mai multe vânzări au fost înregistrate, în martie, în București – 10.251, Ilfov – 4.230 și Timiș – 2.605, arată datele Oficiului de Cadastru și Publicitate Imobiliară
Județele cu cele mai puține imobile vândute în aceeași perioadă sunt Teleorman – 143, Covasna – 329 și Sălaj – 419.
Din păcate, la terenuri agricole, Timișul nu a fost la fel de atractiv ca și până nu demult. Județele în care au fost vândute cele mai multe terenuri agricole în a treia lună a anului 2024 sunt Buzău – 638, Bihor – 612 și Dolj – 611. În Timiș au fost vândute 494 de asemenea terenuri agricole extravilane, respectiv 10 terenuri extravilane neagricole.
În ceea ce privește terenurile intravilane, au fost vândute 779 cu construcții, respectiv 385 fără construcții.
Județele cu cele mai puține imobile vândute în aceeași perioadă sunt Teleorman – 143, Covasna – 329 și Sălaj – 419.
Din păcate, la terenuri agricole, Timișul nu a fost la fel de atractiv ca și până nu demult. Județele în care au fost vândute cele mai multe terenuri agricole în a treia lună a anului 2024 sunt Buzău – 638, Bihor – 612 și Dolj – 611. În Timiș au fost vândute 494 de asemenea terenuri agricole extravilane, respectiv 10 terenuri extravilane neagricole.
În ceea ce privește terenurile intravilane, au fost vândute 779 cu construcții, respectiv 385 fără construcții.
#404
- Membru activ
-
- Grup: * Membri activi *
- Postari: 621
- Inregistrat: 01 septembrie 17
Postat 06 mai 2024 - 22:38
Sunt cele mai mici chirii la Timișoara, comparativ cu București, Cluj, Iași etc. investițiile în imo sunt motorul creșterilor, dar se pare că lipsesc chiriașii. Au plecat mulți in remote prin județele de baștină, au făcut economii în primii ani in pandemie și au făcut credit deja la locuințe, mulți absolvenți de liceu pleacă la facultăți din Vest, in loc sa vina din alte județe la Timișoara.
Nu s-au mai deschis alte fabrici, alte locuri noi de munca, dimpotrivă, au mai scăzut probabil.
Nu s-au mai deschis alte fabrici, alte locuri noi de munca, dimpotrivă, au mai scăzut probabil.
#405
- Membru activ
-
- Grup: * Membri activi *
- Postari: 2493
- Inregistrat: 09 aprilie 20
Postat Astazi, 17:19
Regiunea de Vest a devenit ,,locomotiva” de mare viteză în domeniul atragerii fondurilor europene. Peste 4 miliarde de euro vor alimenta economia Banatului și a județelor limitrofe până în 2029
Quote
Vestul României s-a dezvoltat puternic după aderarea României la blocul comunitar european, grație fondurilor nerambursabile. Statistica arată că patru județe din zonă au atras până acum peste 2 miliarde de euro, iar până în 2029 este prognozată o absorbție de încă 2 miliarde de euro
O situație a Agenției pentru Dezvoltare Regională (ADR) Vest indică faptul că, în cadrul Programului Operațional Regional (POR) 2014-2020, cele patru județe componente ale organismului (Timiș, Arad, Caraș-Severin și Hunedoara) au avut o alocare bugetară de 643 de milioane de euro, negociată în prima fază.
Datorită faptului că au proiectele au fost scrise și depuse în timp util, sumele au fost suplimentate până la 920 de milioane de euro, rezultând o absorbție de 143% pentru întreg exercițiul bugetar.
„Practic, a crescut si alocarea și a fost și o supracontractare pe care guvernul a asumat-o din bugetul național.
În total, în cei 17 ani de la intrarea în UE, dacă e să o luăm așa, am absorbit peste 2 miliarde de euro net, bani pe care i-am investit într-o formă sau alta în regiune”, a explicat Sorin Maxim, directorul ADR Vest, pentru Libertatea.
Cifrele din statistică mai arată că, prin POR 2014-2020, s-au realizat investiții în 874 de proiecte din regiune. Județul Timiș a atras 278 de milioane de euro, în Hunedoara au mers 270 de milioane de euro, în Arad – 186 de milioane de euro, iar în Caraș-Severin – 185 de milioane de euro.
Școli, spitale, tramvaie, autobuze, piste de biciclete
Cele 920 de milioane de euro din POR 2014-2020 au fost alocate atât pentru proiecte publice, cât și private. Spre exemplu, în domeniul infrastructurii și transportului au fost refăcuți aproape 400 de kilometri de șosea, dintre care 323 de kilometri de drumuri județene, și au fost cumpărate peste 200 de autobuze electrice și tramvaie, fiind construite piste de biciclete pe o lungime de 40 de kilometri.
Tot cu bani europeni au fost modernizate și dotate 17 ambulatorii de specialitate și 17 unități de primiri urgențe. 158 de ambulanțe au ajuns în cele patru județe din vestul țării cumpărate cu fonduri europene.
Au mai fost reparate, dotate sau construite de la zero 86 de școli, prin POR 2014-2020. Peste 10.000 de locuințe (apartamente) și 49 de clădiri publice au fost izolate termic pentru un consum mai mic de căldură. Bilanțul prezentat de ADR Vest, mai arată că au fost reabilitate 25 de monumente, iar în mediul privat au beneficiat de finanțări 470 de firme, fiind create peste 1.650 de locuri de muncă noi. Statistica indică că fondurile alocate vestului țării după intrarea în UE au fost cheltuite în totalitate și s-a reușit atragerea unor finanțări suplimentare.
Dacă în orașele mari, precum Timișoara, impactul banilor europeni este vizibil și a produs schimbări importante, în localitățile de mărime medie din regiune proiectele implementate în ultimul sfert de secol au schimbat viața comunității.
Sorin Maxim, directorul ADR Vest, susține că sunt zone în care sumele provenite din fonduri europene sunt de 40 de ori mai mari decât bugetul local dedicat investițiilor. Un exemplu de absorbție a banilor alocați de UE pentru modernizare este Hunedoara.
Printre altele, în oraș a fost restaurat Castelul Corvinilor, iar obiectivul a devenit punct de atracție pentru sute de mii de turiști anual.
„Valoarea produsă de castel, direct și indirect, este mai mare decât taxele și impozitele colectate de la cetățeni pe un an de zile. În jurul castelului au început să dezvolte lucruri frumoase, au început să se renoveze casele, au început să crească pensiuni, hoteluri.
Acesta este scopul revitalizării unui astfel de edificiu de patrimoniu. Îl reparăm pentru că devine o ancoră de dezvoltare”, este de părere Sorin Maxim.
Sorin Maxim crede că soluția pentru ca în instituțiile publice să fie oameni cu adevărat pregătiți pentru atragerea fondurilor europene este înființarea unui organism de instruire a personalului, într-o primă etapă, și crearea unor structuri la nivelul instituțiilor capabile să verifice proiectele întocmite de firmele private de consultanță.
Sorin Maxim are și un exemplu de succes în acest sens: compania de apă și canal Aquatim (subordonată Consiliului Local Timișoara), care a atras fonduri europene de peste 400 de milioane de euro. „Aquatim are un departament care scrie proiectele, inclusiv partea tehnică, iar rezultatele se văd. Cred că ar trebui să avem o instituție regională care să poată scrie o parte din aceste teme de proiectare, urmând ca anumite componente care sunt mai complexe să le poată face cu terți. Dar, neavând o garanție calității, evident că la final apar tot timpul modificări de contract, de ajustări, schimbări de soluții și asta necesită timp și bani. Cred că aici, în zona de formare, este foarte mult de făcut”, mai arată Sorin Maxim.
Marele câștig adus antreprenorilor de fondurile europene Giana Bălan are o experiență de 17 ani în domeniul consultanței în afaceri, specializându-se în accesarea de fonduri nerambursabile în domeniul privat. Experta a explicat pentru Libertatea că, pentru oamenii de afaceri români, accesarea de fonduri europene a fost un câștig imens. Iar acesta, susține Bălan, nu constă în primul rând în posibilitatea de achiziție a unor echipamente noi. „Realul câștig, dincolo de faptul că s-au putut face investiții mai calitative decât am fi putut să facem cu banii noștri, vine din zona de disciplină și educație antreprenorială. Fiind obligați să își gândească proiectele în perspectivă, să-și facă niște strategii de dezvoltare pe termen lung, să își elaboreze un plan de afaceri și să se țină de el sau dacă nu reușesc să se țină să ia măsuri din mers să le notifice finanțatorului, antreprenorii s-au educat și disciplinat financiar foarte mult”, explică Giana Bălan.
Consultanta spune că antreprenorii au învățat să își analizeze mai în profunzime afacerile, să lucreze cu specialiști și să apeleze la experți. „La proiectele europene de multe ori e nevoie să colaborezi cu mai mulți experți și în felul acesta tu, ca antreprenor, ai putut să vezi că există specialist pe financiar, pe protecția mediului, pe tehnologie, pe eficiență energetică. Pe termen lung poate fi un câștig pentru că antreprenorii învață să lucreze cu experți”, a subliniat specialistul în consultanță pentru atragerea fondurilor europene.
O situație a Agenției pentru Dezvoltare Regională (ADR) Vest indică faptul că, în cadrul Programului Operațional Regional (POR) 2014-2020, cele patru județe componente ale organismului (Timiș, Arad, Caraș-Severin și Hunedoara) au avut o alocare bugetară de 643 de milioane de euro, negociată în prima fază.
Datorită faptului că au proiectele au fost scrise și depuse în timp util, sumele au fost suplimentate până la 920 de milioane de euro, rezultând o absorbție de 143% pentru întreg exercițiul bugetar.
„Practic, a crescut si alocarea și a fost și o supracontractare pe care guvernul a asumat-o din bugetul național.
În total, în cei 17 ani de la intrarea în UE, dacă e să o luăm așa, am absorbit peste 2 miliarde de euro net, bani pe care i-am investit într-o formă sau alta în regiune”, a explicat Sorin Maxim, directorul ADR Vest, pentru Libertatea.
Cifrele din statistică mai arată că, prin POR 2014-2020, s-au realizat investiții în 874 de proiecte din regiune. Județul Timiș a atras 278 de milioane de euro, în Hunedoara au mers 270 de milioane de euro, în Arad – 186 de milioane de euro, iar în Caraș-Severin – 185 de milioane de euro.
Școli, spitale, tramvaie, autobuze, piste de biciclete
Cele 920 de milioane de euro din POR 2014-2020 au fost alocate atât pentru proiecte publice, cât și private. Spre exemplu, în domeniul infrastructurii și transportului au fost refăcuți aproape 400 de kilometri de șosea, dintre care 323 de kilometri de drumuri județene, și au fost cumpărate peste 200 de autobuze electrice și tramvaie, fiind construite piste de biciclete pe o lungime de 40 de kilometri.
Tot cu bani europeni au fost modernizate și dotate 17 ambulatorii de specialitate și 17 unități de primiri urgențe. 158 de ambulanțe au ajuns în cele patru județe din vestul țării cumpărate cu fonduri europene.
Au mai fost reparate, dotate sau construite de la zero 86 de școli, prin POR 2014-2020. Peste 10.000 de locuințe (apartamente) și 49 de clădiri publice au fost izolate termic pentru un consum mai mic de căldură. Bilanțul prezentat de ADR Vest, mai arată că au fost reabilitate 25 de monumente, iar în mediul privat au beneficiat de finanțări 470 de firme, fiind create peste 1.650 de locuri de muncă noi. Statistica indică că fondurile alocate vestului țării după intrarea în UE au fost cheltuite în totalitate și s-a reușit atragerea unor finanțări suplimentare.
Dacă în orașele mari, precum Timișoara, impactul banilor europeni este vizibil și a produs schimbări importante, în localitățile de mărime medie din regiune proiectele implementate în ultimul sfert de secol au schimbat viața comunității.
Sorin Maxim, directorul ADR Vest, susține că sunt zone în care sumele provenite din fonduri europene sunt de 40 de ori mai mari decât bugetul local dedicat investițiilor. Un exemplu de absorbție a banilor alocați de UE pentru modernizare este Hunedoara.
Printre altele, în oraș a fost restaurat Castelul Corvinilor, iar obiectivul a devenit punct de atracție pentru sute de mii de turiști anual.
„Valoarea produsă de castel, direct și indirect, este mai mare decât taxele și impozitele colectate de la cetățeni pe un an de zile. În jurul castelului au început să dezvolte lucruri frumoase, au început să se renoveze casele, au început să crească pensiuni, hoteluri.
Acesta este scopul revitalizării unui astfel de edificiu de patrimoniu. Îl reparăm pentru că devine o ancoră de dezvoltare”, este de părere Sorin Maxim.
Sorin Maxim crede că soluția pentru ca în instituțiile publice să fie oameni cu adevărat pregătiți pentru atragerea fondurilor europene este înființarea unui organism de instruire a personalului, într-o primă etapă, și crearea unor structuri la nivelul instituțiilor capabile să verifice proiectele întocmite de firmele private de consultanță.
Sorin Maxim are și un exemplu de succes în acest sens: compania de apă și canal Aquatim (subordonată Consiliului Local Timișoara), care a atras fonduri europene de peste 400 de milioane de euro. „Aquatim are un departament care scrie proiectele, inclusiv partea tehnică, iar rezultatele se văd. Cred că ar trebui să avem o instituție regională care să poată scrie o parte din aceste teme de proiectare, urmând ca anumite componente care sunt mai complexe să le poată face cu terți. Dar, neavând o garanție calității, evident că la final apar tot timpul modificări de contract, de ajustări, schimbări de soluții și asta necesită timp și bani. Cred că aici, în zona de formare, este foarte mult de făcut”, mai arată Sorin Maxim.
Marele câștig adus antreprenorilor de fondurile europene Giana Bălan are o experiență de 17 ani în domeniul consultanței în afaceri, specializându-se în accesarea de fonduri nerambursabile în domeniul privat. Experta a explicat pentru Libertatea că, pentru oamenii de afaceri români, accesarea de fonduri europene a fost un câștig imens. Iar acesta, susține Bălan, nu constă în primul rând în posibilitatea de achiziție a unor echipamente noi. „Realul câștig, dincolo de faptul că s-au putut face investiții mai calitative decât am fi putut să facem cu banii noștri, vine din zona de disciplină și educație antreprenorială. Fiind obligați să își gândească proiectele în perspectivă, să-și facă niște strategii de dezvoltare pe termen lung, să își elaboreze un plan de afaceri și să se țină de el sau dacă nu reușesc să se țină să ia măsuri din mers să le notifice finanțatorului, antreprenorii s-au educat și disciplinat financiar foarte mult”, explică Giana Bălan.
Consultanta spune că antreprenorii au învățat să își analizeze mai în profunzime afacerile, să lucreze cu specialiști și să apeleze la experți. „La proiectele europene de multe ori e nevoie să colaborezi cu mai mulți experți și în felul acesta tu, ca antreprenor, ai putut să vezi că există specialist pe financiar, pe protecția mediului, pe tehnologie, pe eficiență energetică. Pe termen lung poate fi un câștig pentru că antreprenorii învață să lucreze cu experți”, a subliniat specialistul în consultanță pentru atragerea fondurilor europene.
