[Pablo]

Concert special cu Cári Tibor, la Budapesta, cu ocazia prezentării programului Timișoara – Capitală Europeană a Culturii 2023

Citeaza

Joi, 19 ianuarie, la Budapesta, va avea loc un eveniment deosebit, în cadrul căruia Cári Tibor și violoncelistul Szabó Attila vor susține un concert special

Evenimentul este organizat de Institutul Cultural Român de la Budapesta, în parteneriat cu Ambasada României la Budapesta, Asociația Timișoara 2023 Capitală Europeană a Culturii, respectiv Universitatea Politehnica Timișoara și Muzeul Național al Banatului și va marca Ziua Culturii Naționale prin lansarea și prezentarea Programului Timișoara Capitală Europeană a Culturii 2023. Invitați speciali ai evenimentului sunt Ovidiu Megan, director executiv „Timișoara Capitală Culturală 2023”, conf. univ. dr. ing. Florin Drăgan, rectorul Universității Politehnica Timișoara, dr. Diana Andone, Universitatea Politehnica Timișoara și Claudiu Ilaș, directorul Muzeului Național al Banatului.

Evenimentul Spotlight Heritage Timișoara / Patrimoniul sub reflectoare va aduce în prim-plan și o instalație interactivă vizibilă cu ajutorul ochelarilor VR, un concept al Universității Politehnica Timișoara, ocazie cu care, cei prezenți vor putea experimenta, navigând prin realitatea augmentată, „o vizită scurtă” prin istoria cartierelor vechi din Timișoara și vor asculta povești ale clădirilor si proprietarilor acestora, foarte mulți de etnie maghiară, sârbă și germană.

Institutul Cultural Român de la Budapesta, pe lângă marcarea Zilei Culturii Naționale, sprijină și susține, prin organizarea acestui eveniment, programele culturale asociate Timișoarei Capitală Europeană a Culturii 2023 și își propune să faciliteze buna informare a publicului.

Compozitorul și pianistul Cári Tibor împlinește exact în 19 ianuarie frumoasa vârstă de 44 de ani.

Născut la Odorheiu Seciuesc, artistul a absolvit Facultatea de Muzică din Timișoara în 2002 și, de-a lungul anilor, a colaborat cu regizori ca Victor Ioan Frunză, Lászlo Sándor, Yuri Kordonsky, Ada Lupu, Szabó K. István, Urbán András, Alexander Hausvater, Balázs Zoltán, Béres László, Peter Schneider, Boris Lijecevic sau Nicolae Constantin Tănase. De-a lungul anilor a scris muzica pentru o serie de spectacole în țară și străinătate, pentru filme, spoturi și generice TV, munca sa având parte de o serie de premii printre care amintim premiul UNITER pentru muzică de teatru în 2013 sau, în 2015, premiul Festivalului Internațional de Teatru Atelier din Sfântu Gheorghe pentru muzica spectacolului „7/7”, regia și coregrafia Baczó Tünde. Printre realizările de seamă ale artistului timișorean se numără și coloana sonoră a filmului de animație maghiar „Ruben Brandt Collector“, realizat de Milorad Krstić. Filmul maghiar a fost inclus în lista celor 25 de pelicule care au fost înscrise pentru categoria Animated Feature Film la premiile Oscar. În 2021, în luna octombrie, formația timișoreană Allover a lansat un single nou, piesa „As you live“ reprezentând o colaborare cu Cari Tibor și Luisa Cube, cea care a realizat o poveste video cât se poate de expresivă pentru această melodie.

[mile]

Toata aceasta reclama de peste hotare in favoarea CEaC 2023 trebuia facuta inca de anul trecut pentru a-i pregati pe eventualii vizitatori.
Mi se pare ciudat sa sarbatorim in acest mod CEaC Timisoara 2023 peste hotare pe tot globul mai putin in Timisoara.
Au prevazut aceste lucruri si in acel caiet cu care s-au prezentat la concurs?
Din ce-mi aduc aminte, in acel caiet si-au luat tot felul de angajamente in a pregati diferite locatii din oras, diferite imobile noi sau reabilitate, unde ar urma sa se desfasoare evenimente culturale...

[Pablo]

În afară de evenimentul ăla interesant cu scene plutitoare pe Bega, programul din caietul de sarcini se implementează șnur, ba mai mult au apărut ONG-uri precum Faber, Galeria Encounters ISHO, vernisaje și expoziții care aduc un aport cultural substanțial pe lângă.

[mile]

Pai si cladirea ce trebuia construita in curtea depoului de pe Take Ionescu pe dreapta cand mergi din centru catre Cartan? Aceasta trebuia sa fie un punct central al anului Capitalei...

[Pablo]

Timișoara, Capitală Europeană a Culturii în 2023. Autoritățile anunță că orașul va găzdui și 30 de evenimente artistice în fiecare săptămână

Citeaza

Anul 2023 va fi unul bogat în evenimente culturale, la Timişoara. Odată cu titlul de "Capitală Culturală Europeană", oraşul de pe Bega va primi şi numeroşi turişti. Cât de pregătite sunt autorităţile locale pentru un asemenea an special rămâne de aflat

Iulia Pop, reporter Observator: "Timişoara face ultimele pregătiri ca să devină "Capitală Culturală Europeană", evenimentul urmând să aibă loc în weekendul 17-19 februarie, atunci când are loc deschiderea oficială a programului cultural. Timișoara 2023 înseamnă peste 2.500 de artiști reuniți în oraș și 30 de evenimente, în medie, pe săptămână. De la concerte în aer liber până la spectacole de teatru în spații neconvenționale, concerte sau proiecții de film. Anul acesta ar fi trebuit să fie o șansă pentru infrastructura culturală a orașului, însă acest lucru nu s-a întâmplat. Până acum, doar un singur cinematograf a fost redat circuitului cultural, la celelalte patru și celelalte spații potrivite pentru expoziții încă se lucrează. În plus, nu există nicio perspectivă de a avea, nici măcar în 2024, o sală polivalentă. Pe de altă parte, turiștii vor veni, iar publicația The Independent a prezentat recent o listă de orașe potrivite pentru city break-uri și chiar a menționat Timișoara. Orașul de pe Bega devine capitală culturală europeană alături de alte două orașe: Elefsina, care azi își preia oficial titlul și Veszprém din Ungaria."

[MHN]

La cum se mișcă treburile prin ograda TSR, probabil grosul turiștilor va veni cu autocarul...

[Pablo]

Timișoara câștigă un nou spațiu expozițional. Trei săli vor fi amenajate într-o fostă fabrică

Citeaza

Un parteneriat pentru comunitatea creativă a fost încheiat, zilele trecute, în orașul nostru. O hală industrială de 750 metri pătrați este principalul spațiu interior ce urmează să fie pregătit pentru manifestări culturale și nu numai. Lucrările de amenajare încep în februarie

Firma Azur și centrul cultural independent Faber demarează lucrările pentru reabilitarea și punerea în funcțiune a unui nou spațiu expozițional din perimetrul fabricii de vopseluri, aflată în cartierul Fabric. Un parteneriat în acest sens a fost încheiat anul trecut.

Marc-Andre Fritsche, manager general al Azur SA, vede în această colaborare „maniera prin care identitatea industrială, antreprenorial-creativă a Timișoarei devine tot mai mult parte din peisajul manifestărilor culturale contemporane din oraș. Recuperarea patrimoniului Azur în acest scop reprezintă cel mai fericit scenariu existențial pentru noi, având în vedere că aici a început povestea noastră acum 179 de ani”.

O hală industrială de 750 metri pătrați este principalul spațiu interior ce urmează să fie pregătit pentru manifestări culturale și nu numai.

„Intervențiile propuse vor permite folosirea unui fost „spațiu în așteptare” pentru expoziții și alte forme de manifestări culturale în contextul unui an în care comunitatea locală are nevoie de această infrastructură. Cele trei săli de expoziție vor fi disponibile începând cu luna mai, iar prima utilizare a spațiului va fi destinată Bienalei Art Encounters.

Suntem extrem de norocoși și recunoscători să avem vecini care nu doar apreciază modul neconvențional în care am reinventat această bucată de patrimoniu industrial, ci care decid să și investească alături de noi în a susține creativii și operatorii culturali în, dar și dincolo de 2023”, a precizat Oana Simionescu, director executiv la Faber.

Expoziția principală a programului Bright Cityscapes, realizat de Faber și Universitatea Politehnică Timișoara, va avea loc tot aici la finalul acestui an, în paralel cu Performing 89 – expoziția pregătită de Institutul Prezentului în contextul programului Capitală Culturală Europeană.

Faber este un centru cultural independent, care a luat naștere în anul 2020, în urma reabilitării moderne a unei părți din incinta Fabricilor Unite de Ulei și Săpun de la 1844, cunoscute în istoria recentă ca Azur.

[Pablo]

O călătorie prin Capitalele Europene ale Culturii 2023 – Timișoara, Veszprem, Eleusina

Citeaza

Un weekend cât un an

La Timișoara, Ceremonia de Deschidere va avea loc curând, în al treilea weekend din februarie. Totul începe cu decernarea de către comisarul Mariya Gabriel, pe scena Naționalului, a premiului Melina Mercouri, în valoare de 1,5 milioane de euro. Urmează mesajul de solidaritate, de societate deschisă și sustenabilitate, transmis unei lumi frământate de război, schimbări climatice și segregări sociale. Este sărbătoarea orașului, sărbătoarea regiunii, a oamenilor.

„În 2010 s-a născut acest vis. 13 ani mai târziu devine realitate. A fost un roller-coaster pentru toată comunitatea care a convins, cu proiecte și programe foarte concrete. Vom avea în medie peste 30 evenimente pe săptămână. După deschiderea din 17-19 februarie, în fiecare zi se vor întâmpla lucruri în oraș. Vor acoperi tot orașul. Se întâmplă peste tot în comunitate. Toate cartierele vor trăi acest an. Nu este doar pentru a arăta cultura și istoria timișoreană, ci a ne deschide către Europa. Vom avea parteneri din lumea întreagă”, primarul Dominic Fritz

În perioada 17-19 februarie se va deschide expoziția Victor Brauner, la Muzeul de Artă, dar și instalația Adinei Pintilie – care a reprezentat România la Bienala de la Veneția.

Se va inaugura o mare grădină verticală în P-ța Operei – instalație care aparține unei companii din Barcelona. Va fi prezent la Timișoara și renumitul filosof și scriitor german Peter Sloterdijk.

Vom spune într-o zi că am transformat orașul

Primarul Timișoarei a amintit de prezența la Timișoara a unor scriitori de Nobel, precum Orhan Pamuk (2006) sau Olga Tokarczuk (2019), de 12 festivaluri de muzică, de la baroc la rock, festivaluri tematice, de asemenea de cinci festivaluri de teatru.

„Capitala Culturală e o șansă istorică pentru oraș, pentru țară. Peste tot e o curiozitate, nu doar pentru programul cultural, ci pentru povestea Timișoarei. Trebuie să luăm acest an ca ceva ce ne aparține, nu-l dăm înapoi, vrem ca acest titlu să formeze viața culturală mulți ani înainte. Vrem să luăm această capitală, să o facem capitala noastră. Nu este a Primăriei, a Consiliului Județean, a Ministerului Culturii… e capitala noastră, a tuturor. Nu am niciun dubiu că vom reuși. Vom spune într-o zi că a transformat orașul”, a mai afirmat Fritz.

Un eveniment de 2 milioane de euro: cea mai mare expoziție Brâncuși din ultimii 50 de ani

Opere de artă semnate de Brâncuşi, precum Ecroseu, Capete de copii, Prometeu, Muza adormită, Domnişoara Pogany, Piatră de hotar – din seria Sărutul, Rugăciune, Măiastra, Pasăre în văzduh, Coloana fără sfârşit III, diferite desene, guaşe şi fotografii realizate de Constantin Brâncuşi vor putea fi văzute la Timișoara, în perioada 30 septembrie 2023 – 28 ianuarie 2024. În jur de 20-25 de sculpturi ale lui Brâncuşi, din colecţii private şi de stat, vor fi aduse din Anglia, Elveţia, Franţa şi România.

[mile]

Iata un alt exemplu de "intarziati" precum cei de la Faber.
Cred ca, cu totii au aflat abia in ianuarie curent ca anul CEaC 2023 se va tine totusi in acest an si nu se va mai amana precum in 2020-21...

Si astfel se apuca sa curete si sa varuiasca o hala de 750 m², se apuca sa renoveze Centrul Info de pe Alba Iulia de 150 m², etc.,...

Oare nu se puteau face aceste lucrari de anul trecut? Doar acum dupa ce a trecut al doispe-lea ceas? Intreb si eu ca prostul? ...

Si pe deasupra prezentam aceste intarzieri ca si mari realizari...Doamne-Doamne...


https://www.opiniati...euro/21/01/2023

[Tihomir]

La Faber e investitor privat.

[mile]

Cu atat mai rau!
Sectorul privat este (sau ar trebui sa fie) mai dinamic, mai atent cu tot ce se intampla in jur, mai anticipativ, iar in acest caz s-au trezit cumva tarziu dpmdv.
Puteau face niste "antrenamente" inca de anul trecut ca sa vada ce este in regula si unde trebuie sa faca niste "reglaje"...

[Pablo]

20 de proiecte propuse de comunitate, în deschiderea Timișoara2023

Citeaza

Au fost selectate proiectele propuse de comunitatea locală care se vor alătura în deschiderea oficială a Timișoara – Capitală Europeană a Culturii 2023. În total, este vorba de 20 de inițiative care vor aduce sărbătoare în cartiere, în perioada 17 – 19 februarie

Centrul de Proiecte al Primăriei Timișoara anunță că a fost selectat un număr de 20 de noi proiecte culturale propuse de comunitatea locală. Aceste inițiative se vor alătura deschiderii oficiale a Timișoara – Capitală Europeană a Culturii 2023, programată în perioada 17 – 19 februarie. Rezultatele finale vor fi afișate în data de 31 ianuarie.

„Sunt pline de energia proaspătă a orașului, în toată diversitatea lui și vor duce sărbătoare în cartiere, din Iosefin, în Soarelui și din Fabric în Complex sau Plopi”, a informat Centrul de Proiecte.

Cele 20 de proiecte propuse de comunitate vor fi finanțate prin programul Opening+. În cadrul acestuia, primesc sprijin financiar proiecte culturale care completează evenimentul de deschidere a programului cultural național „Timișoara – Capitală Europeană a Culturii în anul 2023”. Programul este derulat de Centrul de Proiecte Timișoara, din sume alocate de la bugetul de stat, prin buget de la Ministerul Culturii. Lista proiectelor care vor primi finanțare este disponibilă AICI!

Timișoara – Capitală Europeană a Culturii 2023 își deschide oficial porțile în perioada 17 – 19 februarie, cu peste 50 de evenimente organizate în tot orașul.

[Pablo]

Expoziția Culturii Bănățene, de la Bela Bartok și Dositei Obradovici, până Phoenix și Herta Muller

Citeaza

Expoziția Culturii Bănățene este realizată de inventatorul Remi Rădulescu, cel care a organizat și expozițiile despre premierele bănățene, ale industriei și ale sportului bănățean. În anul în care Timișoara este Capitală Culturală Europeană, Remi Rădulescu s-a gândit să evoce cele mai importante repere ale culturii și cei mai de succes creatori bănățeni

În foaierul Sălii Capitol sunt 78 de tablouri cu peste 200 de personalități, dar și numeroase ziare și cărți semnate de autori bănățeni.

“Această expoziție întregește proiectul Performanțe bănățene din toate timpurile și din toate domeniile. A fost un proiect curajos, nu credeam că o să ajung o duc până la capăt, dar e bine ceea ce începi să și termini. Noi, bănățenii, asta știe toată lumea, am fost mai mult preocupați de strălucirea industrială, de cea tehnică și economică, dar vreau să demonstrez că am fost preocupați de și cultură. Am ales peste 200 de personalități, dar și obiective culturale: opera, teatrul, filarmonică, Muzeu de Artă, Muzeul Satului Bănățean și așa mai departe”, a spus Remi Rădulescu.

Pentru a pune în lumină realizările oamenilor de cultură din regiune, Remi Rădulescu a apelat la ajutorul scriitorului și criticului de artă Marcel Tolcea. În afară de trupa Phoenix și de laureații premiilor Nobel Herta Muller și Stefan Hell, toate celelalte personalități din expoziție s-au ridicat deja la cer.

“Liceul Nikolaus Lenau este, cred, singurul din lume care a dat doi premianți cu Nobel, Harta Muller și Stefan Hell. Trebuie să-i scoatem în evidență, să ne mândrim că sunt de aici, de la noi. nu putea să lipsească Phoenix, Adi Bărar, Hari Coradini de la Progresiv TM, pe care l-am și cunoscut. Apoi, este evocată prezența lui Franz Liszt la Timișoara. Îl avem pe ilustrul dansator Uliczay. Este Bela Bartok, născut la Sânnicolau Mare, tenorul Corneliu Murgu… Am făcut tot posibilul să avem reprezentanți de la toate etniile din Banat. Dacă e să amintesc de sârbi, e Dositei Obradovici, e Miloș Crnjanski sau Laza Knezevici. Mai departe, aici e pictorul Ștefan Szony, cel care a creat mozaicul de pe clădrea Universității de Vest. Sunt 78 de repere din cultura bănățeană”, a mai spus Remi Rădulescu.

Expoziția din foaierul Filarmonicii Banatul poate fi deja văzută de cei care trec pragul sălii Capitol, însă inaugurarea oficială va avea loc în data de 3 februarie. Finanțarea proiectului e realizată din sursele proprii ale lui Remi Rădulescu, organizatorul Salonului de Inventică “Traian Vuia” din Timișoara.

[Pablo]

TM2023! Know-how norvegian de 39.862 euro ”implementat” tinerilor din Timișoara, cu ajutorul UPT

Citeaza

Începutul anului în care Timișoara este Capitală Culturală Europeană coincide și cu startul unei serii de proiecte derulate de Universitatea Politehnica Timișoara (UPT), cu sprijinul Mecanismului Financiar al Spațiului Economic European (SEE) și al Granturilor Norvegiene dedicate susținerii comunității din orașul de pe Bega, pentru a valorifica în cel mai interesant mod oportunitățile din 2023

Relațiile dintre Universitatea Politehnica Timișoara (UPT) și HGUT Norvegia datează din 2017. Experții norvegieni implicați în proiectul „Împuternicirea tinerilor cetățeni ca viitori creatori și furnizori ai culturii tehnice urbane”, profesorii Johan Barstad și Rhys Evans au participat la Universitatea Politehnica Timișoara, în primavara anului trecut, la mese rotunde pe domenii precum anteprenoriatul social inovativ, patrimoniu cultural, dezvoltare personală şi dezvoltare comunitară, alături de cadre didactice şi studenţi UPT, persoane din asociaţii culturale, reprezentanţi ai municipalităţii, antreprenori, psihologi, consilieri de dezvoltare personală.

Astfel, cel dintâi proiect din această serie, intitulat „Împuternicirea tinerilor cetățeni ca viitori creatori și furnizori ai culturii tehnice urbane” (EEA 690 – Empowering young citizens as future creators and providers of urban technical culture) a prilejuit vizita echipei românești coordonate de doamna psiholog Cristina Hălbac-Cotoară-Zamfir în Norvegia, la Bryne, în perioada 9-15 ianuarie 2023.

„Împuternicirea tinerilor nu este ceva ce noi vrem să predăm, ci ceva ce vrem să trezim în conștiința tinerilor, ca aceasta să le aparțină”, a spus prof. Dag Jørund Lønning, rectorul Høgskulen for grøn utvikling (HGUt) (Universitatea Pentru Dezvoltare Verde) din Bryne, partener în proiect.

Proiectul Empowering young citizens as future creators and providers of urban technical culture beneficiaza de un grant in valoare de 39.862 euro din Islanda, Liechtenstein si Norvegia prin graturile SEE siNorvegiene.

[Pablo]

„Timișoara. Harta secretă: oameni și locuri”, în proiecții la Cinema Victoria

Citeaza

Proiecții inedite în cadrul Programului Cultural „Timișoara 2023 – Capitală Europeană a Culturii”. Spectatorii sunt invitați să afle mai multe despre „Timișoara. Harta secretă: oameni și locuri”

Joi, de la ora 18, la Cinema Victoria vor fi difuzate două documentare. Universitatea de Vest din Timișoara și Casa de Cultură a Municipiului Timișoara vă invită să le vizionați. Este vorba despre două documentare în care trecutul și prezentul se întrepătrund pentru a oferi o experiență deosebită de explorare a orașului nostru.

Joi va fi proiectat episodul „Cafeină pe Bega”, care aduce în atenţia publicului câteva momente din istoria cafenelelor în Timişoara, marcând trei premiere de pe teritoriul actual al României. Între acestea, funcţionarea primei cafenele turceşti (1560) – durată: 25 minute.

Un al doilea episod ce va putea fi văzut joi este „Timpuri noi. O mică revoluţie”, ce omagiază personalitatea timişoreanului Francesco Illy, inventatorul espressorului modern (durată: 25 minute).

Vizionarea va fi urmată de un dialog cu Adriana Babeți, Gabriel Kohn și Bogdan Danciu.

„Este important ca publicul timișorean să se poată bucura de istoria și frumusețea Timișoarei prin intermediul unor producții impecabil realizate, ce au în spate o echipă de profesioniști. „Timișoara. Harta secretă: oameni și locuri” propune o experiență a descoperirii – o călătorie imposibil de refuzat. Această serie de documentare spune povestea orașului de pe Bega într-o manieră unică și astfel devine un produs cultural și educațional necesar pentru comunitatea timișoreană, dar și pentru toți cei care vor să afle mai multe despre orașul nostru”, a precizat Marilen Gabriel Pirtea, rectorul Universității de Vest din Timișoara.

Proiectul face parte din Programul Cultural „Timișoara 2023 – Capitală Europeană a Culturii” și este finanțat de Primăria Municipiul Timișoara prin Casa de Cultură a Municipiului Timișoara și Centrul de Proiecte.

[Pablo]

Show aerian, muzică, arte vizuale, în Piața Unirii, cu ocazia deschiderii Timișoara 2023 Capitală Europeană a Culturii

Citeaza

Un performance intens, un contrast de senzații, un dialog între un concert rock și un spectacol aerian: proiectul Muaré Experience al companiei Voalá Project x Gaston Iungman este unul dintre momentele memorabile de care ne vom bucura împreună în weekendul deschiderii Timișoara 2023 Capitală Europeană a Culturii

Muaré Experience al Voalá Project este un performance intens care îmbină muzica și artele vizuale. Este un contrast de senzații, o experiență a dialogului dintre un concert rock și un spectacol aerian care pune în valoare spațiul în care se desfășoară.

Secvențele coregrafice originale și sofisticate realizate în aer, puse în scenă cu ajutorul sistemelor de siguranță și al macaralelor care permit spectacole uimitoare, sunt un brand recunoscut la nivel internațional.

"Scopul nostru este de a genera emoții intense prin imagini și muzică live puternică și originală. Din 2008, Voalá a zburat pe cerul a 30 de țări diferite și a luat parte la festivaluri și evenimente artistice în cele mai importante capitale culturale ale lumii" spun reprezentanții companiei Voalá Project x Gaston Iungman.

[Pablo]

‘Experiment the Light’, o noua expozitie a studentilor arhitecti de la UPT, la Experimentarium TM

Citeaza

TIMIȘOARA. În anul Capitalei Culturale Europene, în care lumina joacă un rol cultural definitoriu, Facultatea de Arhitectură și Urbanism a Universității Politehnica Timișoara a organizat joi, 26 ianuarie 2023, la Centrul Experimentarium TM, splaiul Spiru Haret, expoziția cu tema „Experiment the Light”, ce reunește lucrări ale studenților anului 3 de la specializarea Mobilier și Amenajari Interioare

25 de studenți, dintre care doi studenți Erasmus din Italia, au prezentat lucrări și machete realizate la seminarul cursului de Lumontehnică din semestrul I, coordonator s.l. dr. arh. Beatrice Lucaci.

Prima tema prezentată, „Light in a box”, a avut ca scop reproducerea unui efect de lumină din cadrul unui spațiu existent, pentru a înțelege modul in care lumina naturală poate fi direcționată în spațiul interior și poate genera compoziții, centre de interes, reflexii. Provocarea a constat în realizarea efectului ales la o scară mică, într-o cutie, folosind surse exterioare de lumină. A existat și un mare avantaj, acela de a putea schimba unghiul sursei de lumină și astfel s-au generat noi și noi compoziții, unele chiar mai interesante decât cea inițială.

A doua temă prezentată, „Poetic light”, a urmărit surprinderea unor efecte de lumină în patru fotografii și transmiterea unui mesaj poetic prin compoziția creată. Deși ne-am obișnuit să folosim telefonul pentru a surprinde o multitudine de momente, exercițiul acesta a fost dificil prin faptul ca implică o narațiune vizuală și, dincolo de efectul surprins, a fost important modul în care aceasta a reușit sa fie transmisă grafic, prin paginare, grafică și text.

Cea de a treia temă, „Prototip pentru o lampă de interior”, va fi prezentată în cadrul unei expoziții viitoare, împreună cu alte obiecte de design de la alte materii, în cadrul spațiului expozițional al Bibliotecii UPT.

Expoziția va rămâne deschisă timp de o lună și va putea fi vizitată, în cadrul programului de lucru al Centrului Experimentarium TM, de toți cei interesați, inclusiv grupuri de elevi care sunt chiar încurajați sa realizeze propriile lor experimente legate de lumină.

[Pablo]

Taraf de Caliu, la deschiderea Timișoara – Capitală Europeană a Culturii 2023. Lăutarii sunt protagoniștii unui episod din celebra serie americană Tiny Desk

Citeaza

În cadrul evenimentelor prilejuite de deschiderea oficială a Timișoara Capitală Culturală Europeană 2023 în data de 17 februarie de la ora 21:00 în Piața Unirii va avea loc un concert special cu Taraf de Caliu & guests. După mai bine de 30 de ani de turnee în jurul lumii, membrii fondatori ai Taraf de Haidouks s-au întors acasă și au pornit, sub bagheta Șaraimanic, un nou proiect – Taraf de Caliu

Muzicienii din Clejani sunt ultima generație de lăutari care duc mai departe această muzică tradițională din sudul României, muzica ce i-a făcut unul dintre cele mai apreciate gipsy band din lume. Sub arcușul magic al violonistului Caliu, haiducii au pornit din nou la drum. Din 1991, anul când muzica lor a început să cucerească Europa de Vest, până în prezent, muzicienii din Clejani au concertat pe aproape toate continentele lumii, în metropole precum Tokyo, Singapore, Paris, New York, Los Angeles, Istanbul sau Londra.

Printre fanii lor declarați se numără Yehudi Menuhin, Kronos Quartet (cu care au cântat și înregistrat), actorul Johnny Depp (alături de care au apărut în filmul „The Man Who Cried”) sau Yohji Yamamoto, renumitul designer de modă. În anul 2002, muzicienii au primit premiul BBC World Music pentru cel mai bun grup din Europa și Orientul Mijlociu. Alături de ei se vor afla proiectul muzical Impex și Filip Simeonov, unul dintre cei mai apreciați maeștri ai clarinetului din Bulgaria și singurul clarinetist Taraf de Haidouks din toate timpurile.

Recent, Taraf de Caliu a susținut un concert care a fost difuzat de celebra platformă americană muzicală Tiny Desk, o producție Șaraimanic și Diud, where’s my tune – DWMT. Evenimentul este prezentat de minunata Angélique Kidjo. Tiny Desk Concerts este o serie video de concerte live găzduite de NPR Music.NPR Music este un proiect al National Public Radio, o organizație media non-profit americană cu finanțare privată și publică.

Taraf De Caliu au cântat piesele „Ca la Breaza”, „Hora lui Caliu”, „Dragostea de la Clejani” și „Ciocârlia” pentru acest episod din seria Tiny Desk, iar alături de ei au mai cântat în acest episod și Noura Mint Seymali, (Mauritania) și Justin Adams (producător al albumelor Tinariwen și chitaristul lui Robert Plant) & Mauro Durante .

[Pablo]

VIDEO. Timișoara, capitală culturală europeană în 2023. Peste 1000 de evenimente culturale, planificate

Citeaza

Una dintre surprizele de proporţii va fi expoziţia Brâncuşi, cea mai mare din ultima jumătate de secol, a anunţat primarul Dominic Fritz, în exclusivitate la TVR Info. Edilul speră că atragerea de turişti este o oportunitate spre noi investiţii, dar şi pentru promovarea unei imagini pozitive a României

Deschiderea oficială a seriei de evenimente va fi în perioada 17-19 februarie.

Dominic Fritz, primarul Timişoarei: „O să fie peste 1000 de evenimente, deci în fiecare săptămână, în medie, 30 evenimente. În orice zi o să găsești ceva, indiferent că e dans contemporan, artă vizuală, muzică electronică, teatru. Unul dintre highlights este expoziția Brâncuși, cea mai mare expoziție Brâncuși din ultimii 50 ani în România. Aducem opere din toată Europa, asta cu siguranță va atrage oameni, avem spectacol de teatru cu regizori internaționali. Cred că vine și John Malkovich cu o piesă teatru. Nu credem că succesul se măsoară în cât de mari sunt numele pe care le aducem, important e câți oameni vin și câți povestesc despre Timișoara când se întorc în țările lor. Cred că o să atingem milionul”.

[Pablo]

Dominic Fritz: Va veni John Malkovich să joace o piesă de teatru / Titlul de Capitală Europeană a Culturii este o recunoaştere a potenţialului unui oraş

Citeaza

Primarul municipiului Timişoara, Dominic Fritz, a subliniat că titlul de Capitală Europeană a Culturii este, de fapt, o recunoaştere a potenţialului unui oraş, iar faptul că Timişoara va purta această denumire în 2023 arată că oraşul în care valorile europene sunt respectate, există diversitate şi inovare. Fritz a precizat că vor fi evenimente mari, în acest an, la Timişoara, iar unul dintre ele este prezenţa actorului american John Malkovich care va juca într-o piesă de teatru, dar şi expoziţia Brâncuşi care va începe în luna septembrie

Dominic Fritz a declarant, sâmbătă, în emisiunea Insider Politic, de la Prima TV, că titlul de Capitală Europeană a Culturii este un titlu de onoare acordat de Comisia Europeană.

”Acest titlu este în primul rând un titlu de onoare dat de Comisia Europeană (…) o recunoaştere a potenţialului unui oraş şi a faptului că aceste oraşe care deţin titlul de Capitală Culturală spun ceva despre Europa de azi, despre cultura europeană, despre valorile europene. În acest sens, faptul că Timişoara a fost ales, bineînţeles că înseamnă că putem să arătăm că este un oraş, o regiune în care de sute de ani trăim valori europene, de diversitate, de respect, de inovare şi prin asta este o şansă, o oportunitate strategică, aş spune, pentru România, de a ne plasa din nou pe harta Europei şi de a schimba radical narativul despre România în străinătate”, a declarat Dominic Fritz.

Acesta afirmă că, pentru el, ”mine miza este cu mult dincolo de cultură sau de anumite evenimente culturale”.

”Miza până la urmă este una de ţară şi o o miză de greutate, de ţară”, a mai declarat Dominic Fritz.

Întrebat cum văd oamenii din străinătate România, Dominic Fritz a precizat că există o imagine distorsionată despre ţara noastră.

”Cei care nu au fost niciodată în România au o imagine cumva distorsionată sau o imagine rămasă undeva în anii '90. Oamenii îşi amintesc că acolo a fost o revoluţie, Ceauşescu, în Germania toată lumea pronunţă Ceaucescu, nici măcar nu ştiu să pronunţe numele. Au rămas în minte cu copii ai străzii, orfelinate, în cel mai bun caz cu Dracula. Cam astea sunt prejudecăţile despre România, o ţară săracă, rămasă în urmă. Şi tocmai de aceea şocul pentru cei care vin”, a răspuns Fritz.

În ceea ce priveşte Capitala Europeană a Culturii, edilul a dezvăluit că vor fi peste 1.000 de evenimente la Timişoara, unele dintre ele mari, cum ar fi prezenţa actorului american John Malkovich sau expoziţia Brâncuşi.

”O să fie cred că peste 1000 de evenimente în total, de la dans contemporan, la expoziţii, la teatru, la concerte. O să fie câteva high light-uri, adică câteva vârfuri care o să atragă mulţi oameni. Şi speranţa noastră este că o dată atraşi de un vârf, se uită şi la anumite proiecte şi evenimente mai mici. Acum începem cu nişte expoziţii mari, Adina Pintilie, care a câştigat Ursul de Aur la Berlin, care a avut pavilionul României la Bienala din Veneţia, care aduce expoziţia ei în Timişoara şi asta pentru câteva luni, sigur va atrage multă lume. În septembrie o să lansăm cea mai mare expoziţie Brâncuşi din ultimii 50 de ani, în România. Şi cred că singura mare expoziţie Brâncuşi dincolo de... nu ştiu, Paris şi Bruxeles şi Londra. Sunt lucrări de la Pompidou (Paris), de la Londra, din România, acuma nu ştiu exact dacă şi din New York, dar este o expoziţie serioasă cu lucrări serioase, care cu siguranţă va atrage oameni specific pentru asta. Asta avem pe partea de expoziţii. Nu putem să expunem doar arta şi cultura României, ci de aceea conceptul este să cuplăm de foarte multe ori un artist, un muzician, un actor, un regizor local sau din România cu un partener din Europa. Deci avem trupe de teatru din Europa care vin şi pun pe scenă o piesă cu o trupă locală, la fel cu orchestre. Avem un eveniment mare tot în septembrie în care o să fie peste 400 de de muzicieni pe scenă într-una dintre cele mai mari opere de muzică, în care o să vină o orchestră din din Germania. O să vină Orchestre Naţional de France, unde e Cristi Măcelaru timişorean este dirijorul. Va veni John Malkovich să joace o piesă de teatru”, a dezvăluit primarul Timişoarei.

Dominic Fritz spune că îşi doreşte ca şi românii să viziteze Timişoara în acest an, nu doar străinii.

”Avem şi nume mari, dar pentru mine miza nu este neapărat să facem acum chestii pe care le poţi face o dată. Atragi nume mari şi asta este. Miza este să folosim aceste vârfuri pentru a atrage lumea în Timişoara, apropo, nu doar din străinătate, ci şi din România”, a subliniat Fritz.

Acesta a mai afirmat că se aşteaptă ca anul acesta să sosească la Timişoara un milion de turişti.

”E greu de cuantificat, că unii, nu toţi (turiştii), o să o să rămână peste noapte. Eu zic între jumătate de milion şi un milion de turişti, e o cifră realistă. Cea mai importantă cifră însă pentru mine este câţi turişti vor fi în 2024 şi în 2025 cât se vor întoarce. Adică cât reuşim să folosim acest titlu pentru o dinamică pozitivă pe termen lung, nu doar pentru Timişoara, ci şi pentru România”, a precizat edilul.

Primarul Timişoarei spune că Primăria Timişoara s-a angajat să aloce pentru partea de program cultural 20 milioane de euro, din care 5 milioane au fost cheltuiţi în ultimii doi ani.

Întrebat cum a colaborat cu ministrul Culturii, având în vedere că acesta este de la PSD, Dominic Fritz (USR) a explicat că ministrul a înţeles miza strategică pentru ţară.

”Eu cred că domnul ministru a înţeles miza strategică pentru ţară. Acum şi el a venit târziu ministru (…) Au fost momente în care faptul că Primăria este la USR, Consiliul Judeţean este la PNL şi Ministerul Culturii este PSD a fost şi o provocare politică, dar până la urmă eu cred că faptul că suntem unde suntem acuma şi arată că există un consens transpartinic, că acest proiect, dincolo de mize, politici locale, acest proiect are o importanţă strategică pentru toată ţara şi de aceea merită toată susţinerea guvernului. Acum 2 săptămâni şi domnul preşedinte a anunţat că dă înaltul patronaj pentru programul cultural şi cred că şi asta este un semnal că toate forţele politice, dincolo de diferenţele pe care le avem în viaţă de zi cu zi, stau în spatele acestui proiect”, a mai adăugat Dominic Fritz.