A fost regal cultural Mihai Eminescu la Institutul Cultural Român (ICR) din Beijing, o nouă dimineață în relațiile culturale România-China, un nou moment de excepție cum românii rezidenți în capitala Chinei și prietenii chinezi româniști nu au mai trăit de mulți ani. Vineri seara, România a strălucit, iar memoria lui Mihai Eminescu a fost evocată și marcată cu prisosință de iubitorii de cultură. Și ce poate fi mai onorant pentru noi, românii, decât să vezi că prietenia chinezilor este la fel de trainică precum Marele Zid, la fel de frumoasă precum primăverile înflorite
ICR Beijing a reluat activitatea iar ștacheta a fost plasată acolo unde stă bine culturii române: între valorile lumii care impun și generează respect și apreciere. A fost cu atât mai prețioasă seara de vineri cu cât între zecile de participanți s-au regăsit și au vorbit veterani chinezi româniști, cu vastă experiență diplomatică și universitară, pasionați de opera lui Mihai Eminescu, cu toții invitații directorului institutului, domnul Liviu Țăranu, care a preluat dificila dar totodată onoranta misiune de a continua frumoasa și bogata cooperare culturală România-China, scrie dantomozei.ro.
Dând o greutate suplimentară, evenimentul a fost onorat de venerabilul profesor Xu Wende (88 ani), recunoscut în România și în China ca fiind unul dintre eminescologii de excepție ai ultimilor 50 de ani, totodată un veteran al Radio China Internațional – secția de limbă română, reprezentată personal de domnul director Wu Min.
Apoi, în casa culturii române din capitala Chinei au fost prezenți profesorii universitari doctor Ding Chao și Dong Xixiao, dar și foștii diplomați de carieră Wang Tieshan și Li Ming, cu toții profesioniști ai limbii române. Acestei pleiade de prieteni româniști, evenimentul a fost încununat de Andrei Ivanovici, pianist de origine română descendent al compozitorului Ion Ivanovici (1845-1902) autorul celebului Vals „Valurile Dunării”. În prezent rezident la Shanghai, Andrei Ivanovici a asigurat un concert de peste 40 de minute intitulat „Omagiu Dinu Lipatti”, în care s-au regăsit lucrări de Bela Bartok, Domenico Scarlatti, Frederik Chopin și Ion Ivanovici.
Iar pentru ca totul să capete un contur național suplimentar, cu sprijinul Consulatului României la Shanghai, pe simezele institutului a fost prezentată o expoziție de fotografie intitulată „Timișoara, Capitala Europeană a Culturii în 2023”, proiect în care anul acesta mai sunt partenere Veszprem-Balaton (Ungaria) și Elevsis (Grecia).
Pentru a înțelege mai bine nivelul dialogului cultural România-China înregistrat la Beijing sub simbolul Mihai Eminescu, voi reda două citate din mesajele transmise de doi dintre vorbitorii chinezi.
„Bună dimineața! Voi explica imediat, de ce … (deja era trecut de ora 18:30 – n.m.) Pentru că, întrucât ne aflăm cu toții în această clipă, în incinta ICR Beijing, plină de căldură și lumină, când încep să vorbesc iarăși limba română mă simt ca într-o dimineață. Este o întâlnire mult așteptată, cel puțin de mine. (…) Despre Eminescu, doresc să adaug câteva repere, despre relațiile lui cu China și cultura Chineză, încă din anii 70 ai secolului 19, când, aflat la studii la Viena, alături de bunul său prieten Ioan Slavici, amândoi, au fost influențați de filozofia germană, dar au descoperit și filozofia extremului orient. (…) Acum 100 de ani (1922), în China, presa literară din China s-a scris despre Eminescu. Mao Dun (pseudonimul lui Shen Yanbing – n.m.) unul dintre marii scriitori ai Chinei nu doar că a scris despre Eminescu, dar a și tradus fragmente, versuri, din poemul ‘Rugăciunea unui dac’, ca să nu mai vorbim că în anii ’50 din secolul trecut, alți mari traducători, între care unul se află aici, domnul Xu Wende, care a fost primul care l-a tradus pe Eminescu direct din limba română.” – Prof. Univ. Dr. Ding Chao, Universitatea de Studii Străine din Beijing (BLSU).
„Evenimentul de astăzi este nu numai primul pe care ICR îl organizează în 2023, dar este și prima întâlnire a românologilor chinezi din ultimii trei ani. De aceea are o semnificație deosebită. (…) Piața chineză este destul de mare pentru cultura româna. Dacă subiectele alese și formele de manifestare vor stârni interesul oamenilor, problema este că pe această piață concurența generată de culturile altor țări este acerbă. Așa că este nevoie de un marketing, de o promovare la nivel. Românologii chinezi au tradus multe lucrări excelente. Dar, din punctul meu de vedere, atât lansările, cât și recenziile, lasă de dorit. Aceste relații ar trebui clarificate de ICR Beijing împreună cu editurile respective. Apoi, modelul de promovare culturală trebuie actualizat, înțelegând valoarea Internetului, pe lângă traducerea și publicarea cărților pe hârtie, avem nevoie și de conținut adecvat pentru distribuția online și pentru lectura fragmentată.” – Prof. Univ. Dr. Dong Xixiao, Universitatea de Studii Străine din Beijing (BLSU).
Nu în ultimul rând, pentru a completa evenimentul, tinerii Wang Tiange – Tamara și George-Matei Andrei au susținut un moment poetic, recitând din opera lui Mihai Eminescu, în limbile română și chineză.
După mai bine de trei ani, românii rezidenți din capitala Chinei și prietenii chinezi au retrăit bucuria regăsirii, întâlnirilor culturale, Ziua Culturii Naționale și Mihai Eminescu fiind marcate prin valoroase mesaje și bune auspicii, ICR Beijing marcând o relansare de succes.
Ajutor
