[Pablo]

Ministrul Culturii, despre Timişoara Capitală Europeană a Culturii în 2023: O nouă carte de vizită pentru România

Citeaza

Bogdan Gheorghiu, Ministrul Culturii, a declarat că imediat ce va fi pusă la punct legislaţia naţională, se vor demara toate procesele necesare pentru ca acest proiect să fie, alături de Sibiu, următoarea carte de vizită pentru România

Comisia CULT a Parlamentului European a votat în 29 octombrie, propunerea Comisiei Europene de a extinde anul exercitării titlului de Capitală Europeană a Culturii pentru Timişoara în 2023, pentru Novi Sad în 2022 şi pentru Elefsina în 2023, iar pentru cele două oraşe Capitale Europene ale Culturii de anul acesta - Rijeka si Galway - extinderea exercitării titlului pana in aprilie 2021. Timişoara va avea, astfel, doi ani să îşi recalibreze programul cu care a câştigat titlul şi va împărţi anul capitalei culturale - 2023 - cu Elefsina (Grecia) şi Veszprem (Ungaria).

“Momentul de astăzi reprezintă un nou început pentru Timişoara Capitală Europeană a Culturii 2023. Imediat ce va fi pusă la punct legislaţia naţională şi sper că se va întâmpla cât mai curând posibil, vom demara toate procesele necesare pentru ca acest proiect să fie, alături de Sibiu, următoare carte de vizită pentru România. Va fi nevoie de o colaborare strânsă la nivel de autorităţi, între Ministerul Culturii, Primăria Municipiului Timişoara şi Consiliul Judeţean Timiş. Aşa cum am susţinut în timpul mandatului meu şi aşa cum experienţa ne-a demonstrat, parteneriatele sunt cele care pot asigura buna desfăşurare a acestui grandios proiect ”, a declarat Bogdan Gheorghiu, Ministrul Culturii.

[Pablo]

Finanţare de 5 milioane de lei pentru proiecte ce au drept scop protejarea şi promovarea monumentelor istorice

Citeaza

Institutul Naţional al Patrimoniului (INP) acordă prin Timbrul Monumentelor Istorice (TMI) finanţări nerambursabile de 5 milioane de lei pentru 4 proiecte care au ca scop protejarea şi promovarea monumentelor istorice şi care vor fi derulate în perioada cuprinsă între data semnării contractului de finanţare şi 31 octombrie 2021

O finanţare totală în valoare de 5.000.000 lei este disponibilă pentru proiecte care se înscriu în patru categorii: Timişoara Capitală Europeană a Culturii 2023 - lucrări de întreţinere şi reparaţii curente (1.000.000 lei); Reşiţa, 250 de ani de siderurgie, pentru protejarea patrimoniului industrial - lucrări de întreţinere şi reparaţii curente (1.000.000 lei); intervenţii de urgenţă (1.500.000 lei); pregătirea documentaţiilor tehnico-economice pentru restaurarea monumentelor istorice (1.000.000 lei).

Priorităţile naţionale în vederea finanţării prin TMI sunt punerea în siguranţă a monumentelor istorice aflate în pericol, angajarea comunităţilor patrimoniale şi a comunităţilor locale în protejarea monumentelor istorice şi contribuţia la marcarea unor aniversări istorice şi la programe naţionale şi europene dedicate patrimoniului cultural.

[Pablo]

Noul Guvern și-a asumat oficial susținerea financiară pentru TM CEaC 2O23. Extras din Programul de Guvernare:

Citeaza

4.1 „Timișoara – Capitală Europeană a Culturii Sprijinirea de către toate instituțiile centrale a Programului Timișoara - Capitală Europeană a Culturii, pentru implementarea tuturor proiectelor asumate de către municipiu, reprezintă un alt obiectiv major. Modificarea și completarea OUG nr.42/2019, în vederea corectei adaptări a situației pe care a generat-o criza Covid-19, precum șiasigurarea finanțării pentru proiectele culturale și pentru obiectivele de investiții, reprezintă acțiuni pe termen scurt ce vor fi realizate în scopul asigurării succesului acestui program. Sursele de finanțare sunt asigurate: 52,9 milioane de Lei din bugetul de stat pentru proiecte culturale și 114,65 milioane de Lei prin transferuri către unitățile administrativ-teritoriale, în scopul realizării a 6 obiective de investiții în Municipiul Timișoara și Județul Timiș”.

[Pablo]

TREI FÂNTÂNI PUBLICE SE TRANSFORMĂ CU AJUTORUL ARTIŞTILOR

Citeaza

12 artişti vor transforma fântânile publice din Timişoara: harta oraşului, diversitatea frunzelor din Parcul Botanic şi straturile pământului sunt temele care se vor regăsi pe cele trei fântâni. Proiectul face parte din programul La PAS, derulat de Asociaţia CRIES în parteneriat cu Asociaţia Timişoara Capitală Europeană a Culturii, conform unui comunicat de presă

În Timişoara sunt peste 90 de fântâni publice forate la mare adâncime, care sunt folosite zilnic de mii de timişoreni. Trei dintre acestea, cele amplasate în Parcul Regina Maria, Parcul Botanic şi în Piaţa 700, au fost incluse în programul La PAS şi vor avea parte de intervenţii artistice pentru a atrage atenţia publicului asupra consumului responsabil de apă.

În Parcul Regina Maria, artistele Andreea Medar şi Mălina Ionescu construiesc din fragmente, asemenea unui puzzle, o hartă a locurilor importante din Timişoara: străzi, clădiri, spaţii ale locuirii şi ale memoriei afective - individuale sau comune. "Una dintre particularităţile geografice specifice Timişoarei este pânza sa freatică, organizată prin sistemul de drenaj cu canale care a transformat configurarea întregului teritoriu dar care rămâne latent, în profunzime, o prezenţă în acelaşi timp concretă şi una cu valoare originară, iniţiatoare, care conţine şi transmite istoria locului", spun artistele.

Grupul artistic NAVA C2 (format din Rareş Moldovan, Ilie Duţă, Dorian Bolca, Carmen Nicolau, Blaj Lorin, Bolca Bogdan, Daniel Tudora) va da o nouă personalite fântânii din Parcul Botanic, transformând-o în "Fântâna cu frunze". "Ne-am hotărât să alegem un număr de frunze specifice speciilor de copaci ce înconjoară fântâna şi să le transpunem în elemente ceramice aplicate ulterior pe suprafaţa fântânii." - explică artiştii.

Artiştii Lapsus (Alex Boca, Cătălin Bătrânu şi Eugen Tîbulac) vor lucra la fântâna din Piaţa 700 şi au decis să aplice mozaic colorat ce ilustrează straturile pământului - mantaua exterioară în care circulă apa, forme de relief şi motive inspirate din scoarţa terestră. "Odată cu urbanizarea, circulaţia apei a fost direcţionată de oameni în < < oaze > > de beton controlate, surse izolate de mediul sălbatic şi profund în care ea curge liberă. Prin intervenţia noastră transformăm fântâna într-un obiect asemănător planetei Pământ, păstrându-i forma rectangulară, ca să sugerăm contrastul dintre liniile drepte şi calculate construite de oameni şi sursa originală a apei - natura.", povestesc cei de la Lapsus.

[Revenge]

Citeaza

Timişoara, într-un top al oraşelor secundare din Europa care merită vizitate în anul 2021

Timişoara se numără printre cele nouă oraşe secundare ale Europei pe care o echipă de jurnalişti de la cotidianul britanic The Independent recomandă să fie vizitate în acest an, arată G4Media. Alături de Timişora mai apar oraşe precum Braga (Portugalia), Rijeka (Croaţia) sau Düsseldorf (Germania). După un an care a fost aproape mort din punct de vederee al excursiilor de tip city break, un grup de ziarişti de la The Independent face câteva recomandări în acest sens pentru anul 2021.

“O altă Capitală Europeană a Culturii, de data aceasta pentru 2023 (trebuia să dețină titlul anul viitor, dar mandatul său a fost amânat din cauza pandemiei). Este posibil să nu fi auzit de cel mai mare oraș din vestul României înainte – dar asta îi dă mai mult farmec. Amplasată pe malul nordic al râului Bega, Timișoara este uneori numită „Mica Vienă” datorită arhitecturii sale secesioniste, a istoriei bogate și a amestecului de culturi care și-au pus amprenta. Romanii, tătarii, turcii, austriecii și nemții pot fi regăsiți în stilul orașului. Găzduiește deja spectacole muzicale și teatrale pe tot parcursul anului, dar oferta culturală va crește, fără îndoială, în următorii câțiva ani, în pregătirea pentru perioada sa de Capitală a Culturii”, se arată în prezentarea ziariştilor britanici preluată de G4Media.

Celelate oraşe de pe listă sunt: Jerez de la Frontera (Spania), Rijeka (Croaţia), Wroclaw (Polonia), Sète (Franţa), Lahti (Finlanda), Cork (Irlanda), Düsseldorf (Germania) şi Braga (Portugalia).

deBanat

Aceasta postare a fost editata de Revenge: 09 ianuarie 2021 - 14:21

[Revenge]

Citeaza

Ceasul floral din Timișoara și conflictul de oportunități. Un consilier local PNL și viceprimarul USR au opinii diferite pe această temă

Conflict de idei ”florale” în cadrul coaliției de la Primăria Timișoara. Consilierul PNL, Simion Moșiu, a lansat din nou o interpelare pe tema reabilitării ceasului floral, despre care spune că este simbol al orașului, în timp ce viceprimarul Ruben Lațcău mai cântărește beneficiile unei asemenea investiții și a simbolisticii sale pentru momentul în care Timișoara va fi Capitală Europeană a Culturii.

Pentru Moșiu acest ceas este un obiectiv important, care, în opinia sa, pune Timișoara la același nivel cu Geneva.

„Am militat în perioada trecută foarte mult pentru reabilitarea Ceasului Floral, care reprezintă un simbol al Timișoarei pe lângă alte câteva și este un obiectiv care datează din anii ’70. Mai este unul de aceeași dimensiune în Europa, la Geneva. Există un proiect și am vrut să vă întreb dacă există fonduri și dacă este trecut pentru reabilitare având în vedere că vom fi Capitală a Culturii Europene și nu ne putem prezenta cu el în starea în care este. Parcul este în lucru și este păcat ca acest Ceas Floral să nu redevină ce a fost și, probabil, conform proiectului va exista acolo o cafenea, o cofetărie, care va avea o belvedere superbă spre parcul nou reabilitat. La Geneva toate tururile de oraș se fac pornind de la ceasul floral”, a spus Simion Moșiu.

Lațcău, pe de altă parte, e mai cumpătat și analizează oportunități investiționale. Sau dacă acest simbol e destul de simbol pentru Timișoara. Deocamdată nu e buget pentru așa ceva, spune el.

„Cred că la Timișoara tururile pot să înceapă și din altă parte. În acest moment nu cred că este planificat pentru a fi inclus în buget, deși trebuie să vedem exact raportul de costuri și beneficii. Sper totuși, ca în anul de grație 2023 să prezentăm altceva decât ceasul reabilitat și să avem un pic mai multe lucruri de prezentat. Nu ceasul este principala problemă în pregătirea anului când Timișoara va fi Capitală Culturală”, a spus viceprimarul Ruben Lațcău. Edilul a mai precizat în legătură cu modernizarea Parcului Civic că sunt anumite probleme și deficiențe tehnice și că anul acesta nu vor fi incluse pe bugetul de investiții decât proiectele care vor putea fi duse la bun sfârșit la modul realist.

deBanat

[Doppler]

Offtopic dar poate instructiv ce am putea sa organizam in Timisoara.
Show intr-un oras care nici macar nu e capitala culturala in timp ce in alte tari democratice sint inchise de pandemie:

500 de drone... La 4 minute 40 secunde incepe showul cu drone.
In Rusia au unit 1 mai cu ziua victoriei 9 mai si au 10 zile libere. Este startul sezonului turistic .

Il urmaresc pe Serghey Baklykov care prezinta viata din Sankt Petersburg, live-uri lungi din cluburi de Jazz, concerte, spectacole, evenimente sportive. Nu vad in Rusia multe restrictii.

[ioio_viola]

un pic de reclama buna si rea, dar tot reclama este:

IT-ul și clujenii. Industria care a transformat un oraș

https://www.youtube....h?v=t97uRyhDKUw

PS: nu stiu unde sa-l postez, daca nu e locul aici va rog sa-l mutati

Aceasta postare a fost editata de ioio_viola: 19 ianuarie 2022 - 17:13

[BogdanTm]

Tema săptămânii în revista Dilema Veche este Timișoara capitala culturala europeana. Mai multe articole pertinente și prezentate argumentat, merita lecturat pe îndelete. Le găsiți pe www.dilemaveche.ro

[corco]

TM2023 va fi probabil cea mai saraca organizatoare a unui astfel de eveniment, absolut nici un obiectiv nu este finalizat, poate una sau doua cinamatografe de cartier si fatada operei reabilitata.
Nu s-a investit nimic in infrastructura salilor de spectacole, Filarmonica din exterior pare o cladire parasita aflata in curs de demolare, piata Victoria este inca cea originala din vremea comunismului si asa ramane si in urm 5 ani, nu avem o sala mare de spectacole, Multiplexity sau centrul de arta si tehnologie se amana investitia si in anul acesta, nu avem parcari de mari dimensiuni amenajate in zona centrala, stadion si polivalenta la pulivara, bravo baa!

[Bogdan_tmtm]

Asta este si perceptia mea. Noi inca suntem la stadiul de: "pe cine aruncam vina pentru urmatoarea nerealizare?".
Parca nu exista front comun la nici un nivel: nici de tara, nici de oras si parca nici la nivel de cetatean.
Sper sa vina primavara si verdeata sa mai schimbe perspectiva asta sumbra cu povesti triste.
Ca o paranteza azi a venit cea mica de la scoala: "tati, este cam frig in clasa" (generala 16), maine se va imbraca mai gros .. deci cum ziceam primavara .. in rest neputinta si cosmar.

[DanielT]

Epic fail va fi asta, in 6 ani sa nu reusesti tu primarie, guvern, CJT, toti gramada, sa faci nimic de anvergura pentru proiectul asta, 6 ani, nu 1 sau 2, SASE. E trist rau si ne arata incompetenta, neputinta si reavointa autoritatilor locale si centrale. Asta va fi studiu de caz la nivel european, studiu de asa NU, cum sa nu faci NIMIC in 6 ani pt titlul de Capitala Culturala Europeana. Nu tu multiplexity, polivalenta, stadion, parcari, filarmonica - proiect de care nu am mai auzit nimic de peste un an jumate, nu tu muzeul Revolutiei, nu tu un program cultural conturat cat de cat, macar sala aia de la Politehnica sa o fi terminat, mai organizai ceva acolo, nici macar aia. Trist...
Tu vrei sa atragi turisti, pai daca vin sarbi sa zicem, ca-s aproape, cu autocarele si vor sa intre in oras de la Moravita, pe unde iti intra in oras? Pe 16 decembrie, normal, cum arata 16 decmebrie? Pai...jalnic...
Din pacate nu mai am nicio speranta ca vi fi bine in oras in urmatorii 5-10 ani, avem cea mai slaba clasa politica locala din tara imi permit sa spun, ca la ce resurse au, comparat cu altii, sa nu reauseasca nimic, e de manual...

Aceasta postare a fost editata de DanielT: 20 ianuarie 2022 - 16:22

[ioio_viola]

trist, dar asta e adevarul. Timisoara de cand a atras investitiile in marile fabrici, in afara de centre comerciale si apartamente nu s-a mai dezvoltat pe nici un plan din pacate. Nici cultural, nici pe partea de studii, nici pe partea de companii noi atrase sau afeceri de succes deschise.

Pare ca traim pe ceea ce a dezvoltat/atras mult hulitul Ciuhandu si cam acolo am ramas aproximativ in timp cu mici, dar nesemnificative imbunatatiri.

[Florin.B RATT]

Bogdan_tmtm, la 20 ianuarie 2022 - 15:33, a spus:

"tati, este cam frig in clasa" (generala 16)

In case, temperatura a scazut cu doua grade fata de perioada anterioara anuntului ca "nu mai avem bani".

[ioio_viola]

cate grade inseamna ca sunt in casa acum?

[Florin.B RATT]

23 la mine. Saptamana trecuta erau 25. In blocuri mai vechi, chiar izolate (la mama mea) sunt 20, fata de vreo 22 cum erau anterior.

[mile]

DanielT, la 20 ianuarie 2022 - 16:12, a spus:

Din pacate nu mai am nicio speranta ca vi fi bine in oras in urmatorii 5-10 ani, avem cea mai slaba clasa politica locala din tara imi permit sa spun, ca la ce resurse au, comparat cu altii, sa nu reauseasca nimic, e de manual...

Ce optimist esti!... ...
Eu astept cateva chestii banale de infrastructura din tinerete si acum am ajuns proaspat pensionar si ele nu s-au realizat, nici macar nu au fost inca proiectate... ... Doar ocazional se pomeneste de ele si atat!

[Bogdan_tmtm]

Acum in scoli au si o politica de aerisire scurta in pauze, ca e alt regim (mai multe persoane la un loc, mai mananca, etc), dar na .. chiar si asa nu prea vad frigul in institutii normal pentru 2022. In spitale refuz sa ma gandesc la scenarii, sunt doar multumit ca nu am pe nimeni acolo.
Cred ca mai bine schimbam subiectul intr-unul mai pozitiv De exemplu avem un nou site pentru TM2023 (romana, engleza, ungureste): timisoara2023.eu
Sper sa adauge: germana / franceza , eventual italiana , sarba (daca tot sunt langa noi). Nu este 100% functional, dar la prima vedere par pe drumul cel bun

Aceasta postare a fost editata de Bogdan_tmtm: 20 ianuarie 2022 - 23:11

[Janto A.]

^
Din ce observ, site-ul în maghiară este doar pe jumătate realizat.Oricum, e o inițiativă lăudabilă, sper să adauge și limbile menționate de dumneavoastră.

[Calliope]

ioio_viola, la 19 ianuarie 2022 - 17:12, a spus:

un pic de reclama buna si rea, dar tot reclama este:

IT-ul și clujenii. Industria care a transformat un oraș

https://www.youtube....h?v=t97uRyhDKUw

PS: nu stiu unde sa-l postez, daca nu e locul aici va rog sa-l mutati

Credeam că o să văd o nouă mostră de propagandă clujeană, dar documentarul este destul de obiectiv, menționând atât părțile bune cât și cele mai puțin bune.
Cam așa este Clujul, un mic Mumbai care fără IT s-ar întoarce înapoi în era Funar. Nu spun că e greșită direcția în care a luat-o, până la urmă atât Clujul cât și Timișoara valorifică ce pot mai bine, dar să vedem cât o să țină și unde o să ducă.
Noua "burghezie" clujeană a ridicat prețul locuințelor la un nivel exorbitant pentru un oraș de provincie din România, iar asta cred că va afecta restul categoriilor sociale și demografia orașului în următorii ani. Apoi efervescența asta în IT(outsourcing) e specifică țărilor din lumea a doua și a treia, unde salariile IT-iștilor sunt mari raportat la restul populației, dar pe măsură ce economia se maturizează avantajul ăsta dispare. De asta cred că Timișoara este un oraș superior, că este mai echilibrat, bine dezvoltat în toate sectoarele (office/logistic/industrial), și mult mai bine construit.
Ce are Clujul mai bun este administrația, care fără să facă ceva extraordinar se detașează totuși de mediocritatea de la noi, și cu siguranță s-ar fi descurcat mai bine în poziția de Capitală Culturală Europeană.

Aceasta postare a fost editata de Calliope: 22 ianuarie 2022 - 13:24