Calea ferată Timisoara - Cenad – Szeged (fara finantare) - in studiu de (pre)fezabilitate
#41
Postat 15 mai 2011 - 18:59
Traducerea ar fi urmatoarea:
"Aici a fost podul de cale ferata cu linie dubla Szeged - Timisoara. Construita de societatea căilor ferate Austro-Ungare. A fost bombardata in 1944.
MTESZ 1988 Consiliul Local"
Daca va uitati mai atent, in unele poze apar 2 poduri paralele. O sa mai caut informatii pe site-urile unguresti si sper sa dezleg si acest mister.
#42
Postat 08 iunie 2011 - 12:30
Autoritatile pregatesc extinderea retelelor de transport spre tara vecina.
Proiectul caii ferate ce ar uni Cenadul din Timis cu Ungaria ar putea intra din nou in discutia edililor. Acest proiect ar avea mari sanse sa fie finantat din fonduri structurale din moment ce este unul transfrontalier.
Calea ferata ar scurta drumul dintre Timisoara si Szeged cu aproximativ 60 de km pentru ca acum tot traficul este directionat catre Curtici, iar trenurile din Timisoara ocolesc prin Arad. Proiectul nu este unul nou, el a fost discutat in urma cu cativa ani si in cadrul DKMT, insa nu a fost considerat atunci unul prioritar pentru regiune.
Concurenta pentru Curtici
"Pentru noi, importanta numarul unu este refacerea caii ferate Timisoara-Szeged", a declarat subprefectul Zoltan Marossy. Totusi, decizia cea mai importanta, pe unde va trece aceasta cale ferata, va fi luata la Bucuresti, de catre conducerea CFR si de Ministerul Transporturilor. Pana acum exista patru variante pentru refacerea acestei legaturi. Una dintre posibilitati ar fi prelungirea caii ferate de la Nadlac, iar o alta varianta ar fi refacerea podului peste Mures, dintre Cenad si Magyarcsánád, din Ungaria.
Intre aceste doua localitati a existat o astfel de legatura, inainte de Primul Razboi Mondial, insa podul a fost bombardat si nu a mai fost refacut nici pana astazi. Peste Mures se mai pot vedea si astazi pilonii ce sustineau podul pe vremuri. "Cea mai ieftina varianta este insa refacerea caii ferate Timisoara-Jimbolia-Kikinda-Szeged, insa traverseaza Serbia iar ideea a fost amanata pana la clarificarea situatiei din statul vecin" spune subprefectul Zoltan Marossy.
"Eu personal sustin proiectul de a construi o cale ferata intre Cenad si Kiszombor, pe langa sosea". Oricum, o legatura directa a Timisului cu Ungaria ar putea intra in concurenta directa cu Aradul, cu punctul de trecere frontiera de la Curtici pentru ca marfa din zona de sud a tarii ar putea fi tranzitata prin Timis, dar ar putea exista si un trafic de calatori. Mai mult decat atat, aradenii sustin pentru accesarea de fonduri structurale refacerea caii ferate dintre Pecica si Battonya.
Reabilitarea retelei de cai ferate
"Legatura Timisoara – Szeged trebuie neaparat revigorata ca "piatra de temelie" a vechii cai ferate principale Paris-Budapesta-Szeged-Timisoara-Bucuresti/Istanbul. Prin aceasta ar putea fi reintrodusa in circuit si vechea legatura dintre Marea Neagra si cea Adriatica, pe ruta Trieste/Rijeka-Zagreb-Pecs-Sombor-Subotica-Kikinda-Jimbolia-Timisoara-Bucuresti-Constanta/Istanbul. Aceasta legatura ar fi cel mai rapid de restabilit prin reabilitarea si completarea vechii linii prin Jimbolia.
De luat in calcul ar fi si o noua linie rapida de tren intre cele doua orase importante ale Euroregiunii Dunare-Cris-Mures-Tisa, Timisoara si Szeged. Preturile terenurilor si forta de munca necesare realizarii unui astfel de proiect sunt la momentul actual extrem de favorabile. In regiune exista o retea densa de cai ferate dinainte de Primul Razboi Mondial, care trebuie insa modernizata.
Recomandarile si reglementarile Uniunii Europene prevad sa se acorde circulatiei pe calea ferata aceeasi importanta ca si circulatiei rutiere. In cadrul regiunii s-ar putea realiza, pe caile ferate modernizate, o circulatie mai rapida, mai ieftina si mai accesibila pentru locuitorii satelor. Supraregional, transportul pe calea ferata ar fi alternativa mai economicoasa, atat din punct de vedere al costurilor cat si al timpului de realizare, in comparatie cu extinderea retelei de sosele."
Sursa: Hans-Heinrich Rieser: "Dezvoltare economica in Euroregiunea Dunare-Cris-Mures-Tisa"
sursa : evz.ro
Articolul este unul cu "vechime"..dateaza din 2006 . L-am considerat totusi interesant de parcurs pentru ca prezinta si puncte de vedere "oficiale" ale unor factori de decizie, care pot influenta luarea unei hotarari. Si parerea mea este ca linia spre Jimbolia ar fi mai usor de folosit, pentru ca acolo traficul de pasageri se desfasoara in continuare destul de intens (5 perechi de trenuri pe zi) si cred ca si traficul de marfa ar putea merge fara probleme. In plus linia ferata pe acel tronson este intr-o stare buna, din cate am aflat de la mecanici de locomotiva este folosita si pentru teste de "viteza" a locomotivelor iesite din reparatii capitale..bine nu va ganditi la ceva gen poligonul din Faurei..dar are marele avantaj al unei portini de linie dreapta de aproape 30 de km..de la iesirea din curba de la Sacalaz si pina dincolo de Jimbolia e doar drum drept si plan, fara pante sau curbe.
Singura problema este integrarea Serbiei in Uniunea Europeana, in cazul aderarii ei, e posibil sa se realizeze legatura. Legat de acest aspect, stiu ca si acum cativa ani cand s-a aniversat 150 de ani de la constructia liniei Timisoara Jimbolia Kikinda, era prevazuta o excursie a oficialilor din minister si din conducerea CFR pe toata aceasta distanta, excursie care s-a oprit insa in gara Jimbolia..pentru ca nimeni din departamentul de protocol nu a luat in calcul faptul ca Serbia fiind tara din afara uniunii europene sunt necesare pasapoarte si obtinerea vizelor pentru trecerea frontierei spre Kikinda..
#43
Postat 09 iunie 2011 - 11:11
#44
Postat 31 iulie 2011 - 13:16
Chagall, la 01 mai 2011 - 09:35, a spus:
Cenad cele 2 poduri.jpg
Agrement local - Puţul (Groapa)
Lacul numit de localnici Puţul (alternativ: Groapa) este situat la nord de Cenad, la aprox. 500 m de localitate, în lunca inundabilă a râului Mureş (aflat la 300 m distanţă). Fostul pod de cale ferată Timişoara-Szeged a fost dărâmat în timpul celui de-al doilea război mondial. Din această construcţie au mai rămas pilonii de susţinere. Puţul este unul din puţinele locuri de pe o fostă albie a Mureşului care are apă pe tot parcursul anului, drept pentru care este căutat nu doar de cei dornici de o baie în apa sa adâncă, ci mai ales de pescari. Aici se organizează concursuri de pescuit sportiv.
Sursa: cenad.ro
#45
Postat 31 iulie 2011 - 15:25
#46
Postat 31 iulie 2011 - 16:31
Wegmann, la 31 iulie 2011 - 15:25, a spus:
De 67 de ani cele doua poduri stau nerefacute. Probabil se va alege o alta solutie (alt traseu), iar pilonii ramasi vor ramane pentru totdeauna asa cum sunt acum.
#47
Postat 06 ianuarie 2012 - 09:19
Citeaza
Trebuie construit, deci, un pod nou la Szeged ca parte a constructiei acestei linii. Nu se poate pe amplasamentul existent (ar trebui un pod in curba, cu raza de sub 100m), asa ca ar trebui construita o linie noua intre Szőreg si Rendező plus un pod nou, cam 3.5 km in total. Nu e nevoie de o gara noua, trenurile directe Timisoara - Budapesta oprind in Szeged-Rókus, a doua gara a orasului, trenurile Timisoara - Szeged terminandu-se ori in Ujszeged ori in gara principala Szeged.
Szeged - Budapesta altfel e o linie buna spre foarte buna, sunt 191 km care se parcurg in 2h:23, viteza medie comerciala fiind de 80 km/h (viteza maxima este de 110 km/h).
Ujszeged - Apátfalva (urmatoarea gara dupa Mako, de unde se rupea linia spre Timisoara) este acceptabila linia pana la Mako, dupa care devine destul de proasta. Per total cei 37 km se fac in 51 minute (cu 5 opriri intermediare), viteza medie fiind de 44 km/h. Linia e simpla, neelectrificata.
Aici trebuie construite inca apx. 4 km de linie + pod peste Mures. Nu e mare problema.
De la Cenad la Timisoara se poate prin doua linii diferite (doar n-are degeaba Timisul una din cele mai dense retele de cale ferata din Europa de Est):
1. Cenad - Ronat Triaj via Lovrin, distanta 68.3 km, 2h30m - o incredibila viteza comerciala de 27.32 km/h (cu 9 opriri intermediare din care 2 cu durata de 10 minute). (VS=40 km/h).
2. Cenad - Ronat Triaj via Periam, distanta 73.1 km, 1h49m, o viteza comerciala acceptabila, de 40.23 km/h (nota, nu exista niciun tren direct Timisoara - Ronat - Sanandrei - Periam - Sannicolau Mare - Cenad, pentru ca ar trebui sa rebruseze la Sannicolau Mare, am adunat timpii de parcurs a TREI trenuri diferite ca sa obtin cifrele astea).
Doar de la Sannicolau Mare la Ronat Triaj, trenul scoate 1h09 pentru 60.8 km, o viteza comerciala absolut excelenta pentru o linie secundara si un tren Regio cu atatea opriri.
Dezastrul estre intre Sannicolau Mare si Cenad h.m. unde viteza comerciala scade la 19.9 km/h (postalion!), cei 12.3 km fiind parcursi in 37 de minute cu o oprire de 1' (VS=30 km/h).
Deci, se cere reconstructie totala intre Sannicolau Mare si Cenad, si refactie partiala intre Sannicolau Mare si Sanandrei (aleg varianta asta pentru ca linia e atat intr-o stare mai buna si nu traverseaza niciun DN, astfel incat nu necesita poduri sau supra-traversari).
Costurile ar fi cam asa:
In Ungaria: Pod nou peste Tisa la Szeged (8 mil. €) + 2.5 km cale simpla, neelectrificata apta de 120 km/h (800.000 € x 2.5 km = 4 mil €), centralizare + interoperabilitate RO-HU (1.5 milioane de €, mai mult daca se doreste ERTMS-R), exproprieri (500.000 €). Total 14 milioane € + TVA 27%.
La granita: Pod nou peste Mures, cale simpla, neelectrificata + lucrari hidrologice aferente (15 milioane de €), 4 km cale simpla, neelectrificata, apta de 120 km/h intre Apátfalva si Cenad H. (3.2 milioane de euro) + pasaj suprateran pentru E68 (3 milioane de €). Nu sunt necesare exproprieri semnificative, total 21.2 milioane de € + TVA
Faza II implica refacerea celor 40 km de linie, la un pret de 800.000 EUR * 40 = 32.000.000 EUR.
In Romania: Linie simpla, neelectrificata, intre Cenad - Sannicolau - Periam - Sanandrei: 800.000 EUR * 67 km (nu refacem si Sanandrei - Ronat - Timisoara) = 53.6 milioane de €. La fel, nu e nevoie de electrificare. Se poate imparti in 2 faze:
Faza I Cenad - Sannicolau plus ramificatia Sannicolau: 12 km : 9.6 milioane de euro.
Faza II Sannicolau - Sanandrei : 54 km: 43 milioane de euro.
Electrificarea nu e neaparat o prioritate - traficul de marfa poate fi in continuare rutat via Aradu nou - Curtici.
Timpii de parcurs ar fi cam de 2h30-2h35 dupa prima faza pentru un tren fara oprire, si de cam 1h30-1h45 dupa a doua faza.
#48
Postat 10 martie 2012 - 09:26
mile, la 14 mai 2011 - 08:21, a spus:
Vizavi de fostul pod peste Tisa din Szeged, am gasit o carte foarte interesanta A Fiume (Rijeka)–Constant¸avasúti kapcsolat fejlesztése,transzbalkáni vasútvonalkialakítása - dr. Balogh Tamás, EÖK!K 2008 in care este prezentata toata istoria acestui pod.
In limita timpului disponibil o sa incerc sa traduc toate informatiile relevante pentru noi din aceasta carte.
#49
Postat 10 martie 2012 - 14:59
Pozele le-am adunat de pe diferite site-uri de specialitate unguresti, poze pe care le-am grupat cronologic.
Enjoy!
Refacerea podului de cale ferată din Szeged, peste Tisa
Cu specific regional - refacerea vechiului traseu transbalcan, de o importanță internațională, are ca impediment lipsa podului peste Tisa, în apropierea Szegedinului, care făcea legătura între Szeged și Timișoara, iar pe rute mai indepărtate, între Fiume și Constanța. Pentru reabilitarea acestui tronson transbalcan, reconstructia acestui pod ar fi cea mai importantă investiție de realizat.
Descriere generală
Anul construcției: 1858
Demolarea: 1944
Locație: Szeged
Tehnologie: pod tip arc
Functionare: pod de cale ferată
Proiectant: Cézanne
Constructor: Société Ernest Goüin et Cie.
Referințe ale constructorului: Podul Margit din Budapesta (1872–75)
Cronologie scurtă
Desi primul pod public din Szeged a fost construit in 1883, dezvoltarea economică a monarhiei a necesitat rapid și construcția unui pod feroviar. Era din ce in ce mai necesar realizarea unui transport rapid de marfuri intre Szeged si Timisoara. Transportul navigabil si cel rutier nu era adecvat pentru transport rapid de marfuri de capacitate mare.
1856 - noiembrie
Caile ferate Austriece au semnat un contract cu firma franceză M. M. Ernest pentru construcția unui pod feroviar. Termenul de finalizare a podului era stabilit 1859. Lucrarea a fost finalizată cu jumătate de an mai devreme.
1857 - 6 iulie
1857 - 8 iulie
1857 - 11 iulie
1857 - 13 iulie
1857 - 4 octombrie
1858 - 19 februarie
1858 - 20 februarie
1858 - 17 iulie
1858 - 8 noiembrie
Se fac probe de rezistență la pod. Probele sunt făcute cu ajutorul a 8 vagoane de marfă încărcate și cu o locomotivă cu aburi care staționează pe pod timp de 15 minute. În 15 noiembrie se inaugurează linia de cale ferată dintre Szeged și Timișoara. Proprietarul liniei este Căile Ferate Austriece, și are o lungime de 112 km.
1858 - 2 decembrie
Se dă drumul circulației feroviare peste pod. Podul a fost realizat pe tehnologia fundației tasate. Probele tehnice finale s-au realizat cu 30 de locomotive, timp de 15 minute, pe prima, respectiv a doua linie. (podul a fost construit cu linie dublă!)
1859 - 15 martie
1878 - decembrie
Odată cu sloiurile de gheață adunate la pilonii podului, pentru degajare, se înfințează Comisia Apelor, sub comanda căpitanului Taschler József.
1880
Vedere de sus a celor doua poduri, in dreapta cel rutier, iar in stanga podul feroviar.
1928
Din construcție, podul era cu linie dublă, dar mai târziu, pentru a proteja componentele podului, au desfințat tronsonul de linie dublă și au repus o linie simplă în mijlocul podului. Astfel au eliminat pericolul torsadării în lateral.
1930
1932
Sunt inundatii in Szeged, podul rezista viiturilor.
1944 - 3 septembrie
În al doilea război mondial orașul Szeged a trecut prin 72 de raiduri aeriene, printre care 6 cu bombardierele aliaților.
Aviația militară aeriană americană (American Air Force – AAF), decolând de pe aeroportul Foggia (Italia), cu 38 de bombardiere grele B-24 Liberator, în 2 iulie, după ce au bombardat orașul Miscolc, întorcându-se spre bază, cu muniția rămasă au bombardat gara din Szeged. În 3 iunie s-a produs și primul bombardament împotriva podului. După acest atac nereușit, în 24 august a urmat un nou șir de bombardamente. În acest atac din 24 august, aviația aeriană americană a pierdut 4 avioane. În 29 august au bombardat din nou gara principală și podul peste Tisa. În urma bombardamentului, în gara centrala un tren încărcat cu arme antiaeriene a fost nimerit din plin. Bucăți din bombe pot fi văzute și în ziua de azi în pădurile de pe Insula Vrăjitoarelor. În 3 septembrie, 6 bombardiere americane printr-un nou raid aerian, au nimerit podul de 8 ori. O parte din structura de oțel a picat în apă. Rămășițele podului ferioviar au fost dinamitate în 9 octombrie de către armata germană. Odată cu podul feroviar, a fost dinamitat si podul rutier din apropiere (pod despre care va voi povesti ulterior într-un post mai detaliat).
Șansele ca acest pod distrus cu 68 de ani în urmă să fie refăcut, sunt tot mai mici, deși tronsonul ar fi unul strategic pentru cele 2 localitati (Szeged și Timisoara). Urmările lipsei acestei legături directe se pot observa în timp.
1945
Ulterior s-a construit in paralel un pod de cale ferata provizorie.
1947
Podul provizoriu a fost demolat.
1956
Se mai puteau zări bucăți de grinzi de oțel, care ulterior au fost furate în timp.
1988
Pe structura de beton dinspre UjSzeged, s-a montat o placă comemorativă pentru amintirea podului peste Tisa care odata facea legătura între Szeged și Timișoara.
2000
În 2000 încă mai exista structura de beton din partea Szeged-ului, la fel și cămara de pază la întrarea pe pod, respectiv un stâlp de telegraf de la vremea aceea. Toate aceste rămășițe au fost demolate ulterior, odată cu construcția unei clădiri noi în zonă.
2011
Bibliografie: Balogh Tamás - A Fiume (Rijeka)–Constant¸avasúti kapcsolat fejlesztése,transzbalkáni vasútvonalkialakítása, EÖK!K 2008
Sursa pozelor: delmagyar.hu, ujszeged.hu, wikipedia.org, sulinet.hu
#50
Postat 10 martie 2012 - 17:04
Poza de mai jos este cat se poate de elogventa, practic toata economia se invartea in jurul acestui pod care lega orasul lor de Timisoara! Marfa era adusa pe Tisa pana la Szeged, de unde se incarca in tren si era dusa mai departe pana la Timisoara (si invers). Schimbul economic intre cele doua orase era in momentele sale de glorie.
Cam asa arata pe vremea respectiva o obligatiune emisa de statul maghiar catre populatie. Podul imprimat pe obligatiune era ca un simbol pentru oras la vremea respectiva.
#51
Postat 10 martie 2012 - 18:18
Poate ar trebui apelat la ALIATI sa refaca podul sau "aliatii" doar distrug precum au distrus recent (in 1999) 3 poduri peste Dunare la Novi Sad si pentru ce le-au distrus?....
Cred ca daca am avea niste oameni de isprava la judet si cu "mobilizarea" celor de la Szeged, si cu aprobarile Capitalei noastre dragi, s-ar putea reface aceasta legatura feroviara a Banatului cu Europa, interesul fiind al nostru in primul rand si apoi poate si al ungurilor...
La fel cum legatura auto cea mai buna din Timisoara cu sudul Europei ar fi prin Zrenjanin - Novi Sad - Zagreb - Ljubljana - Trieste, etc., si nu prin Moravita - Belgrad...
PS pentru munca depusa...
#52
Postat 15 iunie 2012 - 12:51
#53
Postat 15 iunie 2012 - 22:27
Poza facuta azi cu structura unde este asezata placa comemorativa iar in urmatoarea poza se poate vedea ce este in partea opusa, adica sunt case construite.
Nu sunt specialist in constructii, management si nici istoric dar dupa cum vad eu lucrurile, ca am inteles ca e vorba de 2 poduri, nu de unul, cred ca reconstruirea e de domeniul SF si nu cred ca se va putea face vreodata, cel putin nu in locul actual.
#54
Postat 16 iunie 2012 - 09:10
De asemenea pe harta, am mai marcat:
- cu verde cele 3 poduri existente (Belvárosi hid, Bertalan hid și Moro Ferenc hid M43)
- cu albastru vechiul pod de cale ferata
- cu rosu un nou pod rutier ce este in plan, care sa completeze inelul de circulatie a orasului Szeged
P.S. Multumim pentru poze iconicpaul.
#57
Postat 23 iunie 2012 - 10:37
#59
Postat 23 iunie 2012 - 15:19
Acest epizod ne prezinta cateva date despre gara si staita de la Jimbolia, mai exact cateva intamplari di acea perioada.
Il voi scana si atasa.