Pagina 1 din 1
Vagoane trase de cai
#2
Postat 30 octombrie 2016 - 17:22
Vagoanele trase de cai reprezintă întâia formă de tramvai din Timişoara. Primele 21 vagoane trase de cai pentru transportul de persoane au fost cumpărate în patru loturi în anul 1869 de la Fabrica de Vagoane Viena (K.k. landesbefugte Maschinenfabrik und Wagenbauanstalt Johann Spiering, alternativ Spiering Wagen- und Straßenbahn-Bau- Unternehmung):
- 30.04.1869 - 5 buc.;
- 30.06.1869 - 6 buc.;
- 12.11.1869 - 4 buc.;
- 27.12.1869 - 6 buc.
Primul lot de 5 vagoane a fost folosit chiar în ziua ceremoniei deschiderii transportului cu tramvaie, 8 iulie 1869, iar apoi efectuând transport regulat pe primul traseu dintre Cetate şi Fabric. În circulaţie regulată se aflau câte 4 vagoane, iar unul în rezervă. Al doilea lot de 6 vagoane a fost necesar pentru linia spre Iosefin, la care lucrările încă nu erau finalizate în acel moment. Cele 4 vagoane din al treilea lot au fost disponibile pentru extinderea liniei din Fabric, iar ultimele 6 vagoane cumpărate erau pentru asigurarea întregii liniei ferate, după deschiderea rutei spre gara din Iosefin.
Preţul primelor 11 vagoane a fost de 1755 fl. fiecare, iar preţul ultimelor 10 vagoane de 1673 fl. fiecare. Vagoanele au fost împărţite pe clase: cl. I şi cl. a II-a. La deschiderea primului traseu de tramvai pe data de 08.07.1869, au fost puse în circulaţie vagoanele achiziţionate din primele două loturi, fiecare vagon fiind tras de doi cai, iar iarna, în condiţii grele, un vagon era tras de trei cai.
Cutia şi trucul vagoanelor era din lemn, legăturile executate prin corniere de fier, iar suspensia prin arcuri din foi de oţel. Ambele platforme erau deschise, acolo aflându-se câte o frână de mână cu pârghie. Saboţii erau din lemn, aplicându-se câte unul la fiecare roată în partea înterioară, între osii. Luminaţia vagoanelor s-a făcut prin lămpi cu petrol, aplicate în tavan, la ambele capete ale vagonului. În depou, pe timpul nopţii, lămpile erau scoase din vagoane.
Caracteristici vagoane trase de cai:
- lungimea cutiei vagoanelor - 4300 mm;
- lăţimea - 1900 mm;
- lungimea platformei - 770 mm;
- lăţimea platformei - 1260 mm;
- lăţimea treptelor - 320 mm;
- distanţa dintre osii - 1900 mm;
- locuri de şezut - 16.
Au mai fost cumpărate în anul 1869 două vagoane de transport marfă / bagaje acoperite, numite în maghiară "poggyaszkocsi", cu preţul de 800 fl. fiecare, şi un truc pentru transport marfă / bagaje, descoperit, numit "poggyaszkocsialváz", cu preţul de 520 fl, produse tot de Fabrica de Vagoane Viena.
La 31.12.1869 toate aceste vagoane însumând 24 buc. constituiau primul parc de tramvaie: 21 vagoane cu cai pentru transportul de persoane, 2 vagoane pentru transportul bagajelor şi 1 truc pentru transport marfă.
Imagini vagoane trase de cai
- 30.04.1869 - 5 buc.;
- 30.06.1869 - 6 buc.;
- 12.11.1869 - 4 buc.;
- 27.12.1869 - 6 buc.
Primul lot de 5 vagoane a fost folosit chiar în ziua ceremoniei deschiderii transportului cu tramvaie, 8 iulie 1869, iar apoi efectuând transport regulat pe primul traseu dintre Cetate şi Fabric. În circulaţie regulată se aflau câte 4 vagoane, iar unul în rezervă. Al doilea lot de 6 vagoane a fost necesar pentru linia spre Iosefin, la care lucrările încă nu erau finalizate în acel moment. Cele 4 vagoane din al treilea lot au fost disponibile pentru extinderea liniei din Fabric, iar ultimele 6 vagoane cumpărate erau pentru asigurarea întregii liniei ferate, după deschiderea rutei spre gara din Iosefin.
Preţul primelor 11 vagoane a fost de 1755 fl. fiecare, iar preţul ultimelor 10 vagoane de 1673 fl. fiecare. Vagoanele au fost împărţite pe clase: cl. I şi cl. a II-a. La deschiderea primului traseu de tramvai pe data de 08.07.1869, au fost puse în circulaţie vagoanele achiziţionate din primele două loturi, fiecare vagon fiind tras de doi cai, iar iarna, în condiţii grele, un vagon era tras de trei cai.
Cutia şi trucul vagoanelor era din lemn, legăturile executate prin corniere de fier, iar suspensia prin arcuri din foi de oţel. Ambele platforme erau deschise, acolo aflându-se câte o frână de mână cu pârghie. Saboţii erau din lemn, aplicându-se câte unul la fiecare roată în partea înterioară, între osii. Luminaţia vagoanelor s-a făcut prin lămpi cu petrol, aplicate în tavan, la ambele capete ale vagonului. În depou, pe timpul nopţii, lămpile erau scoase din vagoane.
Caracteristici vagoane trase de cai:
- lungimea cutiei vagoanelor - 4300 mm;
- lăţimea - 1900 mm;
- lungimea platformei - 770 mm;
- lăţimea platformei - 1260 mm;
- lăţimea treptelor - 320 mm;
- distanţa dintre osii - 1900 mm;
- locuri de şezut - 16.
Au mai fost cumpărate în anul 1869 două vagoane de transport marfă / bagaje acoperite, numite în maghiară "poggyaszkocsi", cu preţul de 800 fl. fiecare, şi un truc pentru transport marfă / bagaje, descoperit, numit "poggyaszkocsialváz", cu preţul de 520 fl, produse tot de Fabrica de Vagoane Viena.
La 31.12.1869 toate aceste vagoane însumând 24 buc. constituiau primul parc de tramvaie: 21 vagoane cu cai pentru transportul de persoane, 2 vagoane pentru transportul bagajelor şi 1 truc pentru transport marfă.
Imagini vagoane trase de cai
#3
Postat 30 octombrie 2016 - 19:26
În luna mai anul 1872 se începea transportul de marfă cu cai pentru Fabrica de Bere, de la Gara Iosefin până în Fabric. Până acum s-au transportat doar bagajele pasagerilor. Pentru acest scop s-au achiziţionat în luna mai 1872 7 vagoane lowry (vagoane scurte platforme deschise), fabricate de Fabrica de Vagoane Simmering Viena (Maschinen- und Waggon-Fabriks-Aktiengesellschaft Simmering), pentru transportul materialelor, în principal butoaie cu bere. Preţul lor era de 920 fl. fiecare. Vagoanele circulau pe linie directă în Cetăţii, fiind construite două macaze, formând un triunghi, unde se întâlneau cele două trasee de persoane cu ambele capete în P-ţa Sf. Gheorghe. Această linie a facilitat transportul de marfă, pentru a nu perturba traficul la "terminalul" P-ţa Sf. Gheorghe. Parcul de tramvaie din 31.12.1872 conţinea 31 vagoane trase de cai.
Între 19 iunie şi 30 septembrie 1891 a avut loc Expoziţia Industrială şi Agricolă din Banat, expoziţie de produse industriale şi agricole. Expoziţia a avut loc la pavilioanele industriei şi zahărului, în zona în care astăzi se află Parcul Copiilor şi Parcul Rozelor, parcul numindu-se atunci Franz-Joseph-Park, organizată prin trei pavilioane dedicate industriei, comerţului şi maşinilor, care a avut ecou în întreaga Europă. Cu acest prilej au venit în Timişoara o mulţime de oameni importanţi, afacerişti, vizitatori, turişti, la sfârşit de an fiind înregistraţi un număr impresionant de pasageri la societatea de tramvai.
Anticipându-se acest eveniment, au fost cumpărate 5 vagoane mici de persoane, de la Fabrica de Vagoane Graz (Wagen- und Waggonfabrik, Eisen- und Metallgießerei Joh. Weitzer), pentru a face faţă fluxului mare de călători. În circulaţie fiecare din aceste 5 vagoane era tras de un singur cal, având o greutate mai mică în comparaţie cu cele existente în parcul societăţii. În locul arcurilor de oţel aveau cilindrii de cauciuc. Aceste vagoane dispuneau de 16 locuri pe scaune, aveau doar perdele in loc de ferestre de sticlă, iar extremitățile platformelor erau acoperite doar cu un grilaj. Interiorul nu era împărțit, astfel vagoanele aveau un singur compartiment. Pentru transportul regulat pe traseul de Fabric erau folosite 4 vagoane, al 5-lea fiind de rezervă. Astfel, la o cursă erau folosite câte două sau chiar trei tramvaie (vagoane mari și mici) mergând unul după celălalt. Datorită acestei achiziţii, la 31.12.1891 se aflau 36 vagoane.
Unul din cele 5 vagoane mici în P-ţa Sf. Gheorghe
Datorită electrificării tramvaiului în 1899, conform contractului, ca vagoane remorci s-au folosit 10 dintre vagoanele tramvaiului cu cai, care au fost modificate pentru a putea fi trase de tramvaiele electrice. Li s-au întărit trucurile, li s-au aplicat tampoanele necesare şi au primit nr. de identificare de la 1 la 10. De asemenea, iluminaţia interioară prin lămpi cu petrol a fost schimbată cu lămpi incandescente, mai târziu prin becuri electrice. Restul de 11 vagoane cu cai au fost scoase din circulaţie şi casate. Acestea circulau după trebuinţă, la orele de vârf, fiind cuplate cu câte unul din cele 17 vagoane motor tip A şi folosite pe liniile I şi II. În afara orelor de vârf, erau depozitate în P-ţa Sf. Gheorghe, pe linia moartă. Remorcile, vagoanele cu cai modificate, puteau fi exploatate doar pe liniile I şi II, pentru că doar staţiile finale acestor trasee au fost prevăzute cu deviator, pentru manevrarea remorcii, la: Gara Iosefin, Spl. T. Vladimirescu, P-ţa Sarmisegetusa şi Cimitir Fabrică (Banatim).
Foto: Remorca nr. 4 garată în P-ţa Sf. Gheorghe, alături de o altă remorcă din această serie / Foto: Remorca nr. 5 garată în P-ţa Sf. Gheorghe
Vagoane remorci depozitate pe linia moartă în P-ţa Sf. Gheorghe
Foto: Una din cele 10 remorci (nr. 1 - 10) la capătul liniei I - Gara Iosefin / Foto: Una din cele 10 remorci (nr. 1 - 10) pe linia II pe Bd. Regele Carol, tractat de vagon motor tip A
Din cele 7 vagoane lowry, 4 buc. au fost casate odată cu electrificarea, 2 buc. fiind folosite la transportul intern pentru diferite scopuri ori lucrări, iar unul a fost transformat în vagon turn, pentru montarea liniei aeriene şi pentru diferite intervenţii la cablurile aeriene. Celelalte două vagoane de transport bagaje, vagonul truc pentru transport marfă, precum şi cele 5 vagoane mici trase de cai au fost toate casate. La 31.12.1899, din toate cele 36 buc. vagoane trase de cai, au mai rămas 10 buc. de persoane, două vagoane platforme şi unul de intervenţii.
Între 19 iunie şi 30 septembrie 1891 a avut loc Expoziţia Industrială şi Agricolă din Banat, expoziţie de produse industriale şi agricole. Expoziţia a avut loc la pavilioanele industriei şi zahărului, în zona în care astăzi se află Parcul Copiilor şi Parcul Rozelor, parcul numindu-se atunci Franz-Joseph-Park, organizată prin trei pavilioane dedicate industriei, comerţului şi maşinilor, care a avut ecou în întreaga Europă. Cu acest prilej au venit în Timişoara o mulţime de oameni importanţi, afacerişti, vizitatori, turişti, la sfârşit de an fiind înregistraţi un număr impresionant de pasageri la societatea de tramvai.
Anticipându-se acest eveniment, au fost cumpărate 5 vagoane mici de persoane, de la Fabrica de Vagoane Graz (Wagen- und Waggonfabrik, Eisen- und Metallgießerei Joh. Weitzer), pentru a face faţă fluxului mare de călători. În circulaţie fiecare din aceste 5 vagoane era tras de un singur cal, având o greutate mai mică în comparaţie cu cele existente în parcul societăţii. În locul arcurilor de oţel aveau cilindrii de cauciuc. Aceste vagoane dispuneau de 16 locuri pe scaune, aveau doar perdele in loc de ferestre de sticlă, iar extremitățile platformelor erau acoperite doar cu un grilaj. Interiorul nu era împărțit, astfel vagoanele aveau un singur compartiment. Pentru transportul regulat pe traseul de Fabric erau folosite 4 vagoane, al 5-lea fiind de rezervă. Astfel, la o cursă erau folosite câte două sau chiar trei tramvaie (vagoane mari și mici) mergând unul după celălalt. Datorită acestei achiziţii, la 31.12.1891 se aflau 36 vagoane.
Unul din cele 5 vagoane mici în P-ţa Sf. Gheorghe
Datorită electrificării tramvaiului în 1899, conform contractului, ca vagoane remorci s-au folosit 10 dintre vagoanele tramvaiului cu cai, care au fost modificate pentru a putea fi trase de tramvaiele electrice. Li s-au întărit trucurile, li s-au aplicat tampoanele necesare şi au primit nr. de identificare de la 1 la 10. De asemenea, iluminaţia interioară prin lămpi cu petrol a fost schimbată cu lămpi incandescente, mai târziu prin becuri electrice. Restul de 11 vagoane cu cai au fost scoase din circulaţie şi casate. Acestea circulau după trebuinţă, la orele de vârf, fiind cuplate cu câte unul din cele 17 vagoane motor tip A şi folosite pe liniile I şi II. În afara orelor de vârf, erau depozitate în P-ţa Sf. Gheorghe, pe linia moartă. Remorcile, vagoanele cu cai modificate, puteau fi exploatate doar pe liniile I şi II, pentru că doar staţiile finale acestor trasee au fost prevăzute cu deviator, pentru manevrarea remorcii, la: Gara Iosefin, Spl. T. Vladimirescu, P-ţa Sarmisegetusa şi Cimitir Fabrică (Banatim).
Foto: Remorca nr. 4 garată în P-ţa Sf. Gheorghe, alături de o altă remorcă din această serie / Foto: Remorca nr. 5 garată în P-ţa Sf. Gheorghe
Vagoane remorci depozitate pe linia moartă în P-ţa Sf. Gheorghe
Foto: Una din cele 10 remorci (nr. 1 - 10) la capătul liniei I - Gara Iosefin / Foto: Una din cele 10 remorci (nr. 1 - 10) pe linia II pe Bd. Regele Carol, tractat de vagon motor tip A
Din cele 7 vagoane lowry, 4 buc. au fost casate odată cu electrificarea, 2 buc. fiind folosite la transportul intern pentru diferite scopuri ori lucrări, iar unul a fost transformat în vagon turn, pentru montarea liniei aeriene şi pentru diferite intervenţii la cablurile aeriene. Celelalte două vagoane de transport bagaje, vagonul truc pentru transport marfă, precum şi cele 5 vagoane mici trase de cai au fost toate casate. La 31.12.1899, din toate cele 36 buc. vagoane trase de cai, au mai rămas 10 buc. de persoane, două vagoane platforme şi unul de intervenţii.
#4
Postat 02 noiembrie 2016 - 16:35
Pe lângă remorcile care erau garate în P-ţa Sf. Gheorghe, din anul 1901, două remorci au fost adăugate, dar în circulaţie pe linia I şi pe linia II pe toată perioada zilei. Din 1903 se aflau în circulaţie zilnică 4 remorci, iar în anul 1905 liniile I şi II au fost deservite de 5 remorci.
În luna aprilie 1906, din cauza construcţiei Podului Muncii de pe str. Pop de Băseşti, linia II s-a anulat pe Str. Reşiţa, între pod şi Bd. Regele Carol, în lungime de cca. 200 m. Linia II nu mai deţinea deviator la noul capăt temporar din Str. Reşiţa, astfel remorcile erau puse în circulaţie doar pe linia I, pe celelalte trasee fiind utilizate numai vagoane motor solo.
În luna mai 1906, fiind achiziţionate câteva vagoane de capacitate mai mare, datorită cererii mari de transport, pe 21 mai 1906, s-a modificat programul de circulaţie. De asemenea, în aceeaşi zi de 21 mai, s-au retras din circulaţie cele 10 vagoane remorci provenite din perioada tramvaiului cu cai. Pur şi simplu nu mai era nevoie de acestea, vagoanele mari tip B făcând faţă cu brio numărului de călători de pe linia I. În plus, vechile remorci erau considerate demodate, nemaiîmplinind cerinţele actuale de transport.
În Timişoara au rămas în structura parcului circulant de tramvaie doar vagoane motor până în anul 1909. Cele 10 remorci rămase au reintrat în circulaţie abia în anul 1909, iar după anul 1910, unul a fost transferat la Oradea, unde a circulat ca remorcă, fără să se ştie cât timp. Din 1909, acestea au servit traseele în principal ca atașamente la vagoanele motor tip B.
Oradea, remorca din Timişoara
Vagoanele remorci provenite din tramvaiele cu cai, tractate de vagoane tip B
Remorcile provenite din tramvaie cu cai au fost utilizate constant până în 1913, când din nou au fost parcate în depou din cauza începerii Primului Război Mondial. Planurile şi schiţele de construcţie ale celor două remorci au servit ca model pentru construcţia a 3 remorci noi, cu nr. 01-03, între anii 1914-1916, dar odată cu creşterea numărului călătorilor au reintrat în funcţiune în anul 1917. Fiind vechi şi demodate, nu au rezistat mult, astfel că odată cu demotorizarea vagoanelor tip A din anul 1919, cele 9 vagoane provenite din tramvai cu cai au fost în final casate în acel an.
În luna aprilie 1906, din cauza construcţiei Podului Muncii de pe str. Pop de Băseşti, linia II s-a anulat pe Str. Reşiţa, între pod şi Bd. Regele Carol, în lungime de cca. 200 m. Linia II nu mai deţinea deviator la noul capăt temporar din Str. Reşiţa, astfel remorcile erau puse în circulaţie doar pe linia I, pe celelalte trasee fiind utilizate numai vagoane motor solo.
În luna mai 1906, fiind achiziţionate câteva vagoane de capacitate mai mare, datorită cererii mari de transport, pe 21 mai 1906, s-a modificat programul de circulaţie. De asemenea, în aceeaşi zi de 21 mai, s-au retras din circulaţie cele 10 vagoane remorci provenite din perioada tramvaiului cu cai. Pur şi simplu nu mai era nevoie de acestea, vagoanele mari tip B făcând faţă cu brio numărului de călători de pe linia I. În plus, vechile remorci erau considerate demodate, nemaiîmplinind cerinţele actuale de transport.
În Timişoara au rămas în structura parcului circulant de tramvaie doar vagoane motor până în anul 1909. Cele 10 remorci rămase au reintrat în circulaţie abia în anul 1909, iar după anul 1910, unul a fost transferat la Oradea, unde a circulat ca remorcă, fără să se ştie cât timp. Din 1909, acestea au servit traseele în principal ca atașamente la vagoanele motor tip B.
Oradea, remorca din Timişoara
Vagoanele remorci provenite din tramvaiele cu cai, tractate de vagoane tip B
Remorcile provenite din tramvaie cu cai au fost utilizate constant până în 1913, când din nou au fost parcate în depou din cauza începerii Primului Război Mondial. Planurile şi schiţele de construcţie ale celor două remorci au servit ca model pentru construcţia a 3 remorci noi, cu nr. 01-03, între anii 1914-1916, dar odată cu creşterea numărului călătorilor au reintrat în funcţiune în anul 1917. Fiind vechi şi demodate, nu au rezistat mult, astfel că odată cu demotorizarea vagoanelor tip A din anul 1919, cele 9 vagoane provenite din tramvai cu cai au fost în final casate în acel an.
#5
Postat 03 noiembrie 2016 - 19:11
Una dintre remorci, cu origini la tramvaiele cu cai, a mai rămas vagonul turn, cu care s-a lucrat la linia-cale. Vagonul a rezistat multe decenii, trecând prin toate perioadele de dezvoltare ale oraşului. Vagonul remorcă turn, pentru intervenţiile la linia aeriană, constituie cel mai vechi vagon remorcă, fiind construit în anul 1872 şi folosit încă din perioada tramvaiului cu cai. În prezent, vagonul este păstrat pentru viitorul Muzeu al Transportului din Timişoara, ca fiind unul dintre cele mai vechi vagoane de tramvai din oraș.
Foto: Florian Baca
Imagini cu vagonul turn de-a lungul timpului
Foto: STPT - anul 1920, lucrări la linia de contact
Foto: Hans Lehnhart - anul 1973, vagonul cuplat cu Vagonul Serviciu nr. 3, Gara de Nord
Foto: Rolf Villoz - anul 1975, vagonul cuplat cu Vagonul Serviciu nr. 3, P-ţa Libertăţii
Foto: STPT - anii 1974-1978, demontarea firelor electrice în Centru, pentru a permite construcţia subpasajului din faţa Operei
Foto: Mihai Bucșan - anul 1982, vagonul turn cuplat cu Vagonul Serviciu nr. 4, Gara de Nord
Foto: Axel Reuther - anul 1992, vagonul cuplat cu VS nr. 4, Gara de Nord
Foto: Henrik Karl Nielsen - anul 1992, vagonul turn cuplat cu VS nr. 4, Gara de Nord
Foto: Florian Baca
Imagini cu vagonul turn de-a lungul timpului
Foto: STPT - anul 1920, lucrări la linia de contact
Foto: Hans Lehnhart - anul 1973, vagonul cuplat cu Vagonul Serviciu nr. 3, Gara de Nord
Foto: Rolf Villoz - anul 1975, vagonul cuplat cu Vagonul Serviciu nr. 3, P-ţa Libertăţii
Foto: STPT - anii 1974-1978, demontarea firelor electrice în Centru, pentru a permite construcţia subpasajului din faţa Operei
Foto: Mihai Bucșan - anul 1982, vagonul turn cuplat cu Vagonul Serviciu nr. 4, Gara de Nord
Foto: Axel Reuther - anul 1992, vagonul cuplat cu VS nr. 4, Gara de Nord
Foto: Henrik Karl Nielsen - anul 1992, vagonul turn cuplat cu VS nr. 4, Gara de Nord
#6
Postat 03 noiembrie 2016 - 19:14
Foto: PMP Films - Dave Spencer - pmpfilms.com - anul 1994, vagonul în timpul lucrărilor din Str. Ştefan cel Mare
Foto: Tibert Keller - anul 1995, Depoul Dâmboviţa
Foto: Lars F. Richter - anul 1998, curtea sediului central
Foto: Lars F. Richter - anul 1999, Aniversarea RATT - 130 ani, parada tramvaielor, vagonul turn cuplat de vagonul motor tip Vo58
Foto: Joachim Kaddatz - anul 1999, capturi video de la Aniversarea RATT - 130 ani, parada tramvaielor, vagonul turn cuplat de vagonul motor tip Vo58
Foto: Tibert Keller - anul 1995, Depoul Dâmboviţa
Foto: Lars F. Richter - anul 1998, curtea sediului central
Foto: Lars F. Richter - anul 1999, Aniversarea RATT - 130 ani, parada tramvaielor, vagonul turn cuplat de vagonul motor tip Vo58
Foto: Joachim Kaddatz - anul 1999, capturi video de la Aniversarea RATT - 130 ani, parada tramvaielor, vagonul turn cuplat de vagonul motor tip Vo58
#7
Postat 03 noiembrie 2016 - 19:18
Foto: Doppler - anul 2006, intervenţii pe Bd. I. Bulbuca
Foto: Håkon Kinck Gaarder - anul 2006, depoul Dâmboviţa
Anii 2006-2012, Depoul Dâmboviţa
Celelalte două vagoane lowry au fost utilizate pentru transportarea diverselor materiale pentru lucrările la infrastructura de tramvai. Unul dintre acestea a fost exploatat până cel puțin anul 1969, iar celălalt a fost casat după anul 1995.
Foto: STPT / Foto: Tibert Keller - anul 1995
Foto: Håkon Kinck Gaarder - anul 2006, depoul Dâmboviţa
Anii 2006-2012, Depoul Dâmboviţa
Celelalte două vagoane lowry au fost utilizate pentru transportarea diverselor materiale pentru lucrările la infrastructura de tramvai. Unul dintre acestea a fost exploatat până cel puțin anul 1969, iar celălalt a fost casat după anul 1995.
Foto: STPT / Foto: Tibert Keller - anul 1995
#8
Postat 17 aprilie 2017 - 14:28
Vagonul nr. 1869
Pentru a putea prezenta un vagon tras de cai autentic și funcțional, Regia Autonomă de Transport a decis, cu ocazia pregătirilor pentru aniversarea a 125 ani de tramvai în Timișoara, serbare ce a avut loc în anul 1994, să restaureze în atelierele proprii un vagon cu tracțiune cabalină în conformitate cu planurile vagoanelor cu cai introduse în Timișoara în anul 1869. În acest scop, a fost pus la dispoziție singurul vagon motor tip A rămas de la introducerea tramvaiului electric, de fabricație 1899, ce a funcționat până în anul 1975, după care a fost retras în Depoul nr. 1 Take ionescu, pe linie moartă, lângă gardul paralel cu Str. Baader, fiind în paragină și suferind de vitregiile vremii. Vagonul tip A servind ca bază în restaurarea unui vagon cu cai, reconstruit pe baza unor fotografii și descrieri, trucului i s-a dat o nouă structură de construcție metalică, pentru o fiabilitate crescută, aceasta fiind și singura deosebire esenţială faţă de vagoanele originale. În mod simbolic, vagonului i s-a atribuit numărul 1869, desemnând anul punerii în circulație a primului tramvai cu cai în Timișoara.
Vagonul nr. 1869 la Aniversarea Tramvaiului din anul 1994
Foto: STPT
Foto: Ziarul Renașterea Bănățeană, Ziarul Timișoara
În anul 1995 și 1996, datorită vizitei programate a grupului Prietenii Tramvaielor organizat de Tram Club Basel, vagonul a fost din nou expus pentru entuziaștii străini.
Foto: Reinhard Walther / Foto: Lars F. Richter / Foto: Christian Schiedel
În anul 1996, pe termen scurt, a fost împrumutat către Regia de Transport din Oradea, pentru a sărbătorii 90 de ani de la punerea în funcțiune a tramvaiului acolo, deși orașul Oradea nu au circulat niciodată tramvaie cu cai. Tot în anul 1996, cu ocazia Festivalului Berii Timișoreana, vagonul istoric a circulat prin Timișoara, tractat de vagonul Polizor.
Foto: Ziarul Timișoara
Pentru a putea prezenta un vagon tras de cai autentic și funcțional, Regia Autonomă de Transport a decis, cu ocazia pregătirilor pentru aniversarea a 125 ani de tramvai în Timișoara, serbare ce a avut loc în anul 1994, să restaureze în atelierele proprii un vagon cu tracțiune cabalină în conformitate cu planurile vagoanelor cu cai introduse în Timișoara în anul 1869. În acest scop, a fost pus la dispoziție singurul vagon motor tip A rămas de la introducerea tramvaiului electric, de fabricație 1899, ce a funcționat până în anul 1975, după care a fost retras în Depoul nr. 1 Take ionescu, pe linie moartă, lângă gardul paralel cu Str. Baader, fiind în paragină și suferind de vitregiile vremii. Vagonul tip A servind ca bază în restaurarea unui vagon cu cai, reconstruit pe baza unor fotografii și descrieri, trucului i s-a dat o nouă structură de construcție metalică, pentru o fiabilitate crescută, aceasta fiind și singura deosebire esenţială faţă de vagoanele originale. În mod simbolic, vagonului i s-a atribuit numărul 1869, desemnând anul punerii în circulație a primului tramvai cu cai în Timișoara.
Vagonul nr. 1869 la Aniversarea Tramvaiului din anul 1994
Foto: STPT
Foto: Ziarul Renașterea Bănățeană, Ziarul Timișoara
În anul 1995 și 1996, datorită vizitei programate a grupului Prietenii Tramvaielor organizat de Tram Club Basel, vagonul a fost din nou expus pentru entuziaștii străini.
Foto: Reinhard Walther / Foto: Lars F. Richter / Foto: Christian Schiedel
În anul 1996, pe termen scurt, a fost împrumutat către Regia de Transport din Oradea, pentru a sărbătorii 90 de ani de la punerea în funcțiune a tramvaiului acolo, deși orașul Oradea nu au circulat niciodată tramvaie cu cai. Tot în anul 1996, cu ocazia Festivalului Berii Timișoreana, vagonul istoric a circulat prin Timișoara, tractat de vagonul Polizor.
Foto: Ziarul Timișoara
#9
Postat 17 aprilie 2017 - 16:23
În anul 1999, vagonul tras de cai a fost din nou inclus în parada tramvaielor cu ocazia Aniversării a 130 ani de la introducerea tramvaiului cu cai și 100 de ani de la introducerea tramvaiului electric în Timișoara.
Imagini de la serbarea din anul 1999
Foto: Ziarul Renașterea Bănățeană, Ziarul Timișoara
Foto: Piclisan Adrian
Capturi video: Joachim Kaddatz
În anul 2000 a fost inclus ca piesă de muzeu la înființarea organizației Tram Club Banat. De atunci, vagonul a participat la diverse evenimente.
Foto: Ziarul Timișoara / Foto: STPT Forum
Imagini de la serbarea din anul 1999
Foto: Ziarul Renașterea Bănățeană, Ziarul Timișoara
Foto: Piclisan Adrian
Capturi video: Joachim Kaddatz
În anul 2000 a fost inclus ca piesă de muzeu la înființarea organizației Tram Club Banat. De atunci, vagonul a participat la diverse evenimente.
Foto: Ziarul Timișoara / Foto: STPT Forum
#11
Postat 17 aprilie 2017 - 17:22
În iunie 2010 a participat la Ziua Transportatorului, iar în iulie 2011 și în iulie 2015 a participat la Aniversarea a 142, respectiv 146 ani de transport public în Timișoara. Pe 1 Decembrie 2018 a fost din nou tras de cai cu ocazia Zilei Naționale. În prezent este garat până la finalizarea muzeului și a fost clasat ca bun cultural mobil în Patrimoniul Cultural Naţional.
Foto: STPT Forum
Foto: Radu Bialus
Foto: STPT Forum - 1 decembrie 2018
Foto: STPT Forum
Foto: Radu Bialus
Foto: STPT Forum - 1 decembrie 2018
Arata acest topic
Pagina 1 din 1