Pentru cei interesati de subiect, iata o sinteza mai veche a discutiilor legate de alegerea traseului autostrazii:
Duelul barbilor. Pe neasteptate, a izbucnit o controversa publica privind traseul final al autostrazii
Controversa iscata intre presedintele Consiliului Judetean Timis, Constantin Ostaficiuc si primarul municipiului Timisoara, Gheorghe Ciuhandu privind traseul viitoarei autostrazi in apropierea Timisoarei a ridicat cateva semne de intrebare interesante:
- Era necesara o dezbatere publica despre alegerea traseului autostrazii?
- Trebuia consultate autoritatile locale din orasele importante de pe traseul autostrazii?
- Cate puncte de acces direct la autostrada, prin drumuri rapide trebuie asigurate pentru descarcarea traficului la un oras de talia Timisoarei?
- Care este distanta optima la care ar trebui sa treaca autostrada fata de centrul Timisoarei?
- Autostrada trebuia pozitionata intre oras si aeroport sau deasupra aeroportului?
- Era bine sau nu sa lipim autostrada de oras?
- Trebuia amplasata autostrada la nord sau la sud de Bega?
Vom incerca sa sintetizam punctele de vedere exprimate de cei doi lideri ai adiministratiei publice locale si judetene si de expertii lor pe teme de urbanism pe marginea acestor solutii alternative.
Am facut lobby pentru a trage traseul autostrazii cat mai aproape de Timisoara
Presedintele CJT, Constantin Ostaficiuc le reaminteste edililor Timisoarei si timisorenilor faptul ca au existat initial proiecte cu trasee ale autostrazii in care nici nu era inclusa Timisoara:
"Relatia rutiera directa de la Arad la Deva pe valea Muresului presupunea un traseu mai scurt fata de cel actual, care parea mai firesc, natural si economic din perspectiva costurilor constructiei.
Pe valea Muresului erau accesibile si materialele de constructii necesare.
Am facut lobby politic pentru a trage autostrada cat mai aproape de Timisoara, chiar daca aceasta a insemnat includerea in Coridorul IV paneuropean a unei bucle putin fortate pe care un raport al Societatii Academice Romane o denumea 'bucla politica din Banat care a lungit traseul autostrazii cu 35 de km la presiunea presedintilor consiliilor judetene Timis si Arad'.
A fost un demers firesc de lobby pentru ca cel mai important pol economic din vestul tarii nu putea sa nu fie conectat la autostrada.
Prima victorie a fost, deci, aducerea autostrazii in apropierea Timisoarei.
A doua batalie a fost cea pentru asigurarea finantarii pentru centurile ocolitoare ale Timisoarei si Aradului si pentru portiunea de autostrada Arad-Timisoara, lucrarile urmand sa demareze in a doua parte a anului 2007 sau cel tarziu la inceputul anului 2008.
Am decis impreuna cu proiectantul ca autostrada sa nu treaca intre aeroport si oras, asa cum se planificase initial, ci sa treaca deasupra aeroportului pentru a nu sufoca dezvoltarea Timisoarei in zona cuprinsa intre Padurea Verde si aeroport.
Tocmai pentru ca nu era finalizat traseul autostrazii, nu am putut risca sa eliberam autorizatii de constructii decat pentru doua societati mari in aceasta zona: Hella si Dura.
Timisoara are si asa destule bariere naturale in dezvoltarea ei: raul Bega, calea ferata, centura de ocolire a orasului.
De aceea, autostrada va trece la 11-12 km de Timisoara.
Nu s-a cerut un acord scris cu privire la traseul autostrazii din partea Primariei Municipiului Timisoara pentru ca, pe actualul traseu, eliberarea certificatelor de urbanism si autorizatiilor de constructii nu cade in competenta primariei.
Autostrada nu traverseaza teritoriul administrativ al Timisoarei, Consiliul Judetean Timis fiind cel ce va elibera certificatele de urbanism si autorizatiile de constructii.
Am avut insa consultari si un acord verbal.
Nu s-a pus niciodata problema ca autostrada sa joace si rolul de centura ocolitoare a orasului Timisoara.
Centura nu este o autostrada, ci o varianta ocolitoare a orasului.
Mai mult, Consiliul Judetean Timis a creat parteneriatul cu Primaria Municipiului Timisoara si firma italiana de proiectare �Idroesse Ingegneria� pentru construirea unui sector de centura a Timisoarei cu o lungime de 13,9 km intre DN 69 si DN 59.
Nici Primaria Municipiului Timisoara nu a consultat Consiliul Judetean Timis atunci cand a decis sa sparga toate drumurile municipale inainte de a finaliza centura ocolitoare care ar fi scos traficul greu din oras.
Probabil ca daca ne-ar fi consultat am fi spus ca noi am fi actionat exact invers si am fi inceput cu centura.
La Arad s-a lipit autostrada de oras si multa lume este nemultumita de faptul ca va fi mult praf si zgomot in imediata vecinatate a cartierelor de locuit.
Studiile de trafic privind frecventa, cantitatea si ritmicitatea circulatiei efectuate de proiectant arata ca sunt suficiente cele doua variante de descarcare a traficului pe autostrada cu puncte de intrare dupa Remetea spre Izvin si dupa Giarmata.
S-ar utiliza traseele existente, DN 6 si DJ 691, pe care s-ar amenaja portiuni de drumuri expres rapide cu patru benzi de circulatie.
Un nou punct de intrare pe autostrada intre Timisoara si Lugoj va fi la Topolovat pentru a face conexiunea cu drumul interjudetean Berzovia-Buzias-Hitias-Topolovat-Brestovat-Lipova, un proiect de anvergura regionala ce va lega Caras-Severinul de Timis si Arad.
Pentru Ministerul Transporturilor, ca beneficiar al autostrazii, era extrem de dificil sa organizeze dezbateri publice in fiecare localitate pe langa care va trece autostrada, mai ales ca traseul final este o decizie tehnica a proiectantului.
Putina lume stie ca traseul initial al autostrazii ar fi trecut prim mijlocul celei mai importante podgorii a Banatului si ar fi distrus podgoria Cramele Recas.
Am intervenit pentru a salva aceasta podgorie si am tinut intotdeauna cont de obiectiile exprimate de autoritatile publice sau de importante firme private.
Am fost intotdeauna deschis spre cooperare si nu spre conflict, am fost initiatorul parteneriatelor cu Primaria Municipiului Timisoara si, ca dovada a faptului ca exista deschidere a CJT catre dialog cu toti factorii interesati in realizarea obiectivelor benefice comunitatii, colectivul tehnic si comisia de urbanism din CJT au decis reanalizarea optiunilor exprimate de executivul Primariei.
Vom propune proiectantului o solutie de compromis pentru crearea unui punct suplimentar de intrare pe autostrada intre Arad si Timisoara, undeva in zona localitatii Cornesti, care sa deserveasca partea de vest a judetului Timis.
Prin solutia propusa pentru traseul autostrazii prezervam Padurea Verde, asiguram o dezvoltare corecta in zona aeroportului, salvam podgoria de la Recas si nu aducem zgomotul si praful presupus de autostrada in Timisoara.
Trebuie sa netezim neintelegerile care ar duce la amanarea fara motiv a constructiei autostrazii."
Lucrarile de constructii trebuie incepute in august 2007
Reprezentantii Directiei Regionale de Drumuri si Poduri Timisoara au precizat ca proiectul pentru portiunea de autostrada dintre Arad si Timisoara are termen de finalizare in 23 aprilie 2007, iar lucrarile de constructii trebuie incepute in 24 august 2007 si finalizate in august 2009.
Pe portiunea dintre Timisoara si Lugoj sunt prevazute doua noduri rutiere la Topolovatu Mare (pentru conexiunea cu DJ 572) si la Costei (pentru conexiunea cu DN 6).
Proiectul trebuie finalizat in 22 aprilie 2007.
Propunerile DRDP Timisoara pentru descarcarea traficului de pe autostrada si distributia acestuia pe varianta ocolitoare (centura) municipiului Timisoara DN 6 - DN 69 sunt urmatoarele:
- amenajarea unui drum expres cu patru benzi de circulatie pe DJ 691 intre nodul rutier Timisoara Nord si interesectia DJ 691 cu varianta ocolitoare a municipiului Timisoara
- amenajarea unui drum expres cu patru benzi de circulatie pe DN 6 intre nodul rutier Timisoara Est si intersectia cu varianta ocolitoare a municipiului Timisoara, cu devierea acestuia intre calea ferata si Remetea Mare in intravilanul localitatii
- realizarea legaturii la nodul rutier Timisoara Est a centurii de sud a Timisoarei
Cel mai mare si mai dezvoltat oras din vestul tarii are doar un acces indirect la autostrada
Primarul Timisoarei, Gheorghe Ciuhandu considera ca un proiect de o importanta majora pentru dezvoltarea municipiului a fost finalizat in cel mai mare secret:
"Nu a fost organizata nici o dezbatere publica pe aceasta tema, iar autoritatile locale nu au fost instiintate si consultate asupra proiectului.
Am participat doar in luna aprilie a anului trecut la o discutie informala la Consiliul Judetean Timis cu proiectantii francezi in care ni s-au propus mai multe variante de traseu pentru viitoarea autostrada.
Discutia s-a incheiat cu promisiunea ca in luna septembrie ni se vor prezenta mai multe variante de proiect.
A fost prima si ultima discutie la care am fost chemati.
Mai mult decat atat, in luna septembrie, cand m-am interesat despre soarta proiectului, mi s-a spus doar ca acesta este in lucru.
Subliniez faptul ca nu mi-am dat nici un acord scris pentru traseul actual al autostrazii.
Pozitionarea traseului viitoarei autostrazi in relatia cu municipiul Timisoara este extrem de dezavantajoasa pentru dezvoltarea economica si sociala a orasului pe termen mediu si lung.
Cel mai mare oras din vestul tarii are doar un acces indirect la caile de comunicatii rapide.
Practica europeana, din punct de vedere tehnic, prevede asigurarea accesului orasului spre si dinspre autostrada pe minimum doua directii de apropiere de localitate, in functie de directia de mers, plus un acces central.
In cazul municipiului Timisoara, proiectul ar trebui sa asigure relatia la autostrada la intrarea dinspre vest (granita) si la cea dinspre est (Bucuresti).
In proiectul propus, accesul in Timisoara este asigurat doar indirect, pe directia est (dinspre Bucuresti).
Autovehiculele care vin din vest sunt nevoite sa ocoleasca tot orasul pentru a se intoarce apoi in Timisoara.
O alta problema este distanta fata de orasul Timisoara.
Distanta medie in Europa de la autostrada la centrul unui oras mare este de aproximativ cinci kilometri.
Timisoara se afla la o distanta de 15-20 de kilometri de viitoarea autostrada.
Mai mult decat atat, accesul cel mai scurt catre aceasta traverseaza alte doua localitati unde pot fi impuse limitari de viteza.
Se va ajunge si la o incarcare suplimentara a drumurilor locale (unul national si unul judetean) pe care se doreste sa se faca descarcarea traficului de pe autostrada, drumuri locale care oricum sunt deja supraincarcate.
Drumul judetean 691 nu are nici structura si nici capacitatea adecvata pentru a prelua traficul de pe autostrada.
De regula, autostrada este pozitionata intre oras si aeroport pentru asigurarea unui acces optim.
In cazul Timisoarei, relatia cu aeroportul pe autostrada este mai usor de facut prin Arad decat prin Timisoara.
De asemenea, nu exista nici un fel de relatie de la autostrada la calea ferata.
Asa cum arata acum proiectul, este vorba despre o autostrada Arad-Deva, la care cel mai mare si mai dezvoltat oras din vestul tarii, Timisoara si companiile care isi au sediul in aici si care produc pentru export au un acces foarte indepartat.
Traseul final al autostrazii trebuie sa tina cont de faptul ca timisorenii reprezinta jumatate din populatia judetului Timis, iar Timisoara concentreaza peste 80% din activitatea economica a judetului."
Traseul actual al autostrazii nu raspunde intereselor Timisoarei si timisorenilor
Arhitectul sef al Timisoarei, Sorin Ciurar, a fost arhitectul sef al Aradului atunci cand s-a stabilit ca autostrada sa treaca la Arad intre oras si aeroport si sa existe patru puncte de intrare si descarcare a traficului pe autostrada, dintre care unul la mai putin de 2,5 km de oras.
Iar Aradul nu se poate compara ca dimensiuni, forta economica si parc auto cu Timisoara.
"Exista cel putin 100 de exemple de orase europene de talia Timisoarei unde autostrada trece la mai putin de cinci kilometri de centrul orasului.
De pe autostrada trebuie sa existe acces in maximum cinci minute la centrul orasului si la aeroport.
Nu inteleg conceptul si gandirea acestui traseu al autostrazii si nu cred ca el raspunde intereselor Timisoarei si timisorenilor.
La intalnirea comisiilor de urbanism reunite ale judetului Timis si municipiului Timisoara am propus organizarea unei intalniri cu proiectantul, care a solicitat abia acum obtinerea certificatului de urbanism, pentru a ne oferi explicatii tehnice oficiale si argumentate profesional privind ratiunea pentru care a ales acest traseu care vine tangent la 20 de kilometri de Timisoara.
Cum s-au gandit cei care au dat solutia tehnica a traseului ca vor ajunge timisorenii din cartierele de sud ale orasului (Sagului, Girocului, Soarelui) la autostrada?
Ar trebui sa existe macar doua accese rapide la autostrada (drumuri expres cu 4 benzi) pe directiile de apropiere de oras dinspre nord si est, adica dinspre Bucuresti si dinspre Arad, accese care sa nu cada pe sosele nationale sau judetene existente.
Nu e bine sa descarci traficul de pe autostrada pe un drum judetean sau national care deserveste localitatile mici de pe traseu.
Drumurile nationale trebuie sa ramana o alternativa de avarie la autostrada, in cazul aparitiei unor accidente grave.
Primarii localitatilor traversate pot impune limitari de viteza pe acele portiuni de traseu si ar exista riscul unor accidente grave de circulatie.
Accesul Timisoarei spre autostrada in varianta actuala trece pe ambele directii prin alte doua localitati: Ghiroda si Remetea, respectiv Dumbravita si Giarmata.
De asemenea, orasul va fi incarcat cu trafic auto suplimentar pe strazile lui cele mai importante: Calea Aradului, Calea Lugojului si Calea Lipovei.
Ca arhitect, nu inteleg nici oportunitatile deosebite pentru dezvoltare create in zona aeroportului de un sandwich care va prinde aeroportul la mijloc intre centura, calea ferata si autostrada."
Doua noi puncte de acces
Presedintele CJ Timis, primarul Timisoarei, membrii comisiilor de urbanism ale administratiei timisene si timisorene, reprezentantii Directiei Regionale de Drumuri si Autostrazi si cei ai firmei franceze de proiectare Scetauroute au avut inca o intrevedere pe tema autostrazii.
Reprezentantul Scetauroute, Mircea Georgescu, a afirmat ca a fost finalizat studiul de fezabilitate ce a fost avizat in cadrul Companiei Nationale de Autostrazi si Drumuri Nationale.
Georgescu a precizat ca studiile de trafic realizate nu impun noduri suplimentare, insa avand in vedere viitorul pol de dezvoltare Arad-Timisoara, se poate studia crearea de noi puncte de intrare de autostrada in nordul Timisoarei.
Constantin Ostaficiuc a intarit aceasta idee, adaugand ca CJT va solicita, prin certificatul de urbanism a carui emitere intra in sarcina administratiei judetene, realizarea de studii pentru doua noi puncte de acces pe autostrada:
- unul la intersectia cu DJ 693 Ortisoara-Seceani
- un altul intre km 40 si 41 al autostrazii, in relatia cu DN 69, pe un drum nou, pana la intersectia DN 6 cu DJ 692
Cel de-al doilea punct de acces suplimentar ar impune constructia unui drum nou si nu modernizarea infrastructurii unui drum existent, caz in care este necesara identificarea unei alte finantari.
Iata ca CJT, impreuna cu presedintele sau din acea vreme, a gresit enorm si ireversibil pentru Timisoara!