Bulevardul BEGA ...prea lung si prea lat pentru primaria Timisoara
#441
Postat 10 mai 2013 - 22:38
#442
Postat 13 mai 2013 - 10:01
Artificii, OZN si o cerere in casatorie ca-n filme, in show-ul de pe Bega, de Ziua Europei
Scris de S.P.D. -


Pe Bega au plutit, duminică seara, oi și bucăți de cașcaval, ambarcațiuni alegorice, statui, păsări și steaguri. O cerere -surpriză în căsătorie, apariția unei farfurii zburătoare și ploaia de artificii au fost momentele culminante ale concertului dedicat Zilei Europei de Filarmonica Banatul, eveniment la care au asistat mii de spectatori.
Pe larg in Tion
Un eveniment deosebit care a adunat in jurul sau mii spectatori...
Numai ca BEGA ar trebui sa fie VIE si in restul anului si nu doar ocazional de Ziua Europei sau cu prilejul unor concursuri organizate pe apa si acelea NEANUNTATE din timp si prin toate mijloacele de informare in masa...
Aceasta postare a fost editata de mile: 13 mai 2013 - 10:13
#443
Postat 13 mai 2013 - 10:32
#444
Postat 13 mai 2013 - 15:39
Se pare ca doar eu dintre toti colegii am fost la spectacol...



#446
Postat 29 mai 2013 - 12:17
Vaporasele pe Bega, o poveste cu sfarsit indepartat. De ce nu se vor plimba timisorenii prea curand cu vaporetto de Venetia!?
28 mai, 2013 - 1:30 PM Roxana Deaconescu



TIMISOARA. Nici gand de plimbari cu vaporetto de Venetia pe Bega. Cel putin in urmatorii ani. Motivul? Primaria nici macar nu a inceput lucrarile pentru reabilitarea malurilor Begai, lucrari care vor dura mai bine de 2 ani. Iar vaporasele cu siguranta nu vor fi cumparate si lansate pe canal inainte ca aceste lucrari sa fie gata. Ne asigura chiar viceprimarul Dan Diaconu.
Se discuta inca de pe vremea vechii administratii despre vaporase care sa ii plimbe pe timisoreni pe Bega. Promisiunile autoritatilor locale s-au dovedit a fi doar… valuri pe Bega. La inceput era vorba de 8 ambarcatiuni, apoi numarul lor a fost redus la 4, urmand ca, in cele din urma, sa aflam ca se cumpara doar… 2. Cu aceste vaporase s-ar putea nagiva, asadar, de la Solventul pana la Uzina de Apa, urmand sa fie amenajate si mai multe statii de unde sa fie preluati sau unde sa fie lasati, dupa caz, calatorii.
Continuarea in Opinia Timisoarei
Deci, agitatie inutila...Nu-s in stare decat de promisiuni!!! Sunt campioni mondiali la promisiuni ca sa nu zic MINCIUNI!


#447
Postat 31 mai 2013 - 11:47
Am sustinut si eu mereu ca momentan ar fi inutila pista pentru biciclete de la Podul Modos pana la granita cu Serbia (peste 30 km) si ca ar fi mult mai util ca eforturile financiare si de alta natura sa fie canalizate pe tronsonul urban si anume Uzina Electrica - Podul Modos, distanta de 7 km. De ce? Pentru ca ar fi folosit de insutit mai multi biciclisti iar malurile ar capata si ele un aspect civilizat, de oras civilizat!!!
Am postat articolul de mai jos pe acest topic deoarece este vorba de malurile Canalului BEGA!!!
SPER ca cele relatate in ziar sa ajunga si sub ochii marelui edil si a toate-stiutorul carmaci al orasului, care printre multe idei bune are la fel de multe idei proaste!!!
Ideea pistei pana la granita nu-i apartine (este a lui Ostaficiuc) insa ar putea cu nea Bojin "s-o rezolve" prin oras, pe malurile Begai!!!
FOTOREPORTAJ: Biciclist de Timisoara! Aventura cu bicicleta pe aleile de pe malurile Begai, care fie sunt praf si pulbere, fie lipsesc cu desavarsire
27 mai, 2013 - 9:17 AM Roxana Deaconescu

TIMISOARA. 2 ore pentru 8 kilometri! Atat ii trebuie unui biciclist cat de cat experimentat sa traverseze Timisoara de 5 stele, pe 2 roti, urmand aleile de pe malul Begai. opiniatimisoarei.ro a facut un test! Impreuna cu 2 biciclisti convinsi din Timisoara, am pornit intr-o adevarata aventura!

Se dau: o dupa-masa insorita, ora 18:12, doi tineri voluntari, o bicicleta de oras si o cursiera. Adunarea se face la Podul Modos, acolo de unde ni se tot promite ca ni se face pista de biciclete, pana la granita cu Serbia. Destinatia este Uzina de Apa din cartierul Plopi.
Restul de poze din "experienta" celor doi biciclisti le gasiti pe site-ul OT. Link-ul este dat in fruntea postarii...
Inca odata, veti vedea imagini concludente,... doar sa le vada si cine trebuie, cel care are painea si cutitul in mana, destinul orasului...
Spuneam in titlul topicului ca "bulevardul Bega" este prea lung si prea lat (figurativ vorbind!) pentru Primaria Timisoara. Ar trebui sa rectific si sa spun "mult, mult, mult prea lung si mult, mult, mult prea lat", imposibil de gestionat de primaria acestui oras...
Aceasta postare a fost editata de mile: 01 iunie 2013 - 18:35
#448
Postat 31 mai 2013 - 13:35
Citeaza
MUNICIPIUL TIMISOARA-DIRECTIA DE MEDIU
Splaiul Nicolae Titulescu nr.7-8 - Splaiul Tudor Vladimirescu 19 A
Obtinere AC.- Lucrari de tip B ) -Reabilitarea podului pietonal realizat pe structura metalica ( PODUL DE FIER ) care traverseaza Canalul Bega pe tronsonul Splaiul Nicolae Titulescu nr. 7-8- Spaiul Tudor Vladimirescu 19 A
CU - primaria tm
Aceasta postare a fost editata de Doppler: 31 mai 2013 - 13:35
#450
Postat 07 iunie 2013 - 11:21

#451
Postat 07 iunie 2013 - 13:28
#454
Postat 09 iunie 2013 - 21:58

Iata locul unde ar trebui sa se construiasca o simpla pasarela peste Bega care ar face legatura intre UVT si Parcul Rozelor, respectiv Centru...Poate citeste si Robu pe aici si...

Ce bine ar veni niste piste pentru biciclete pe malul Begai. Din poza nu se poate observa cat de degradata este zona, insa cam toate aleile de pe malul apei sunt PRAF si PULBERE, majoritatea fiind crapate si distruse de radacinile pomilor aflati foarte aproape de alei. Si pe malul pe care s-a intervenit cu dale mici acum cativa ani sitatia este aceeasi, mizerabila...Nu poti admira nimic deoarece esti nevoit sa te tot uiti pe jos pentru a nu te impiedica...RUSINE!!!

Si inca una cu un ... water-taxi ...


Aceasta postare a fost editata de mile: 09 iunie 2013 - 22:03
#455
Postat 09 iunie 2013 - 22:24
mile, la 09 iunie 2013 - 21:58, a spus:
Cand o sa fie rectorul Universitatii de Vest, primar, atunci se va realiza si acest pasaj....
#457
Postat 10 iunie 2013 - 21:07
mile, la 09 iunie 2013 - 21:58, a spus:

Parca cu vreun an in urma era mare tam-tam cu executarea unei piste de alergare in parcul din spatele catedralei.Pe asfel de alei nu se poate alerga fara a risca sa faci vreo entorsa sau mai rau......
#458
Postat 12 iunie 2013 - 09:52
Citeaza


Uzina Hidroelectrică de pe Bega ar fi trebuit, de multă vreme, să fie un muzeu. Totuşi, mecanismele construite în timpul Imperiului Austro-Ungar, la începutul secolului XX, merg ceas.
Se spune că lucrul bine făcut dăinuie în timp. De asta s-au convins şi timişorenii, care încă se bucură de construcţii şi realizări din vremea Imperiului Austro-Ungar. Este şi exemplul Uzinei Hidroelectrice din oraş, care a fost pusă în funcţiune în 1910 şi produce şi acum curent electric pentru Timişoara. Luna viitoare, „Turbina“, cum este cunoscută de timişoreni, un adevărat monument tehnic, împlineşte 103 ani de funcţionare aproape neîntreruptă. Necesitatea unei hidrocentrale pe Bega a fost impusă de alte premiere ale Timişoarei. „În 1884, aici a fost consemnată o premieră a Europei continentale: s-au pus în funcţiune 731 de lămpi de iluminat electric pe străzile oraşului. Curentul electric era obţinut cu ajutorul unor motoare termice cu aburi, care încărcau nişte dinamuri. Dar oraşul s-a tot dezvoltat, iar necesitatea de curent a crescut. În 1889 a început şi alimentarea electrică a tramvaielor. Aşa a venit ideea de a construi Uzina Hidroelectrică, mai ales că Bega era deja canalizată“, a explicat Radu Boitoş, specialist în proiecţii hidroenergetice.
Primul arhitect-şef al Timişoarei, Szekely Laszlo, căruia i se datorează o mare parte din clădirile istorice din oraş, a proiectat clădirea uzinei de pe Bega, în apropiere de cartierul Fabric. Uzina a fost echipată cu trei turbine marca Ganz Danubius, care au fost fabricate la Budapesta. „Era perioada în care s-a dat în folosinţă şi centrala hidroelectrică de pe Niagara, după planurile lui Nikola Tesla. Aceea nu mai funcţionează aşa cum era, pentru că au fost făcute modernizări“, a povestit Radu Boitoş. Pentru realizarea hidrocentralei, municipalitatea trebuia să răscumpere drepturile de folosinţă a apei de la unii deţinători privaţi (moara Jovin sau moara de tabac, morile Prohaszka, Gyürky şi Gold), să intre în posesia vechiului depozit de lemne, să facă alte exproprieri mai mici. După rezolvarea acestor probleme, primăria a obţinut avizul favorabil al ministrului Agriculturii de la Budapesta pentru promovarea proiectului. Grupul Ganz, care a executat turbinele, avea deja experienţa multor centrale electrice construite în lume, dintre care cea mai mare a fost hidrocentrala Tivoli, care furniza energie electrică pentru capitala Italiei.
Uzina hidroelectrică a fost pusă în funcţiune pe data de 3 mai 1910 şi a ajuns să producă 89 la sută din consumul de energie electrică al capitalei Banatului, adică 4.132.000 de kilowaţi. „De atunci merge încontinuu. Au fost doar câteva lucrări de reparaţii de întreţinere. În 1930 a fost prima reparaţie, iar în 1954 a fost înlocuit tabloul electric de comandă. În locul celui de fabricaţie germană, s-a pus unul sovietic“, a mai declarat Radu Boitoş, care este pensionar, dar a rămas consilier al directorului de la Colterm. „Putem spune că Uzina hidroelectrică din Timişoara este cea mai reuşită hidrocentrală produsă în Ungaria şi este un continuator demn al celei mai vechi uzine electrice ungare, atât din punct de vedere tehnic, cât şi economic. Timişoara a rămas fidelă cu ea însăşi, atunci când a realizat această uzină şi a dat un exemplu cum trebuie organizată şi exploatată o uzină comunală“, scria arhitectul Mihály Seinder, într-un articol apărut în revista tehnicienilor din Ungaria, la începutul secolului 20. SE VOR CUMPĂRA TURBINE NOI Primul director al uzinei, Henrik Billing, a adus multe îmbunătăţiri echipamentelor hidrocentralei, multe dintre ele au fost invenţii şi au fost prezentate deseori specialiştilor în literatura tehnică. În perioada Primului Război Mondial, Timişoara a resimţit mai puţin lipsa aprovizionării cu cărbuni, datorită furnizării energiei electrice de către hidrocentrala de pe Bega. După Primul Război Mondial, Timişoara şi două treimi din Banatul istoric au intrat în componenţa României Mari, iar după naţionalizarea principalelor mijloace de producţie, în 1948, centrala hidroelectrică a aparţinut de diverse ministere. După 1990, hidrocentrala construită din banii timişorenilor a intrat din nou în posesia oraşului. Ea a fost păstrată în condiţii bune, instalaţiile vechi de 100 de ani funcţionează şi astăzi, sala maşinilor a fost renovată, iar clădirea care adăposteşte mecanismele de acţionare a stăvilarelor a fost restaurată după modelul original.
„Există şi un plan de modernizare a centralei. Se vor cumpăra două turbine noi, moderne, de nivelul cerinţelor actuale. Acestea ar produce dublu faţă de turbinele vechi. Pentru asta, primăria vrea să obţină o finanţare europeană. Ar costa cam trei milioane de euro. Turbina este singura care poate funcţiona fără probleme şi fără costuri, pentru că foloseşte energia obţinută prin căderea apei“, a mai declarat Boitoş. INCLUSĂ ÎN CIRCUITUL TURISTIC În curând, hidrocentrala va intra în circuitul turistic al Timişoarei, care se poate lăuda cu o importantă moştenire de monumente industriale. Primăria Timişoara are un amplu plan de atragere de fonduri pentru promovarea industriei vechi din oraş. Clădirea uzinei, concepută de arhitectul Szekely Laszlo, cu multe elemente ale stilului Seccession maghiar, o veritabilă atracţie, este pe lista de patrimoniu a oraşului. După Revoluţie, clădirea a fost supusă unor ample lucrări de consolidare.
„Clădirea a fost construită pe o rocă şi pe nămol întărit. Din cauza infiltraţiilor de apă, exista pericolul să se dărâme. S-au făcut injecţii, iar acum stă practic pe o pernă de beton“, a mai explicat Radu Boitoş. În 2013, energia electrică a Timişoarei este produsă, în cea mai mare parte, de centralele de la CET Sud, care funcţionează pe cărbune şi gaz. În scurt timp, se va începe construcţia centralei care va produce energie termică din deşeuri.
adevarul
#459
Postat 21 iunie 2013 - 22:48
Iata un filmulet cu trecerea unui vaporas prin ecluza...
#460
Postat 22 iunie 2013 - 12:16
iar imprejurimile sunt intr-adevar ingrijite, lucru surprinzator (pozitiv) pentru mine!
Dar trebuie sa existe si ceva negativ, si anume, accesul publicului este restrictionat total pe "malurile" ecluzei, locul fiind ingradit cu plasa de sarma inalta de 2 metri. Pe dincolo lumea este "incurajata" sa vina cat mai aproape de apa, accesul fiind total liber si in lipsa oricaror balustrade de protectie!!! Ciudat, inca avem mentalitatea de ACCES INTERZIS la fructul dorit...Pana cand?...
Iata si locatia ecluzei, intre lacul Herastrau si lacul Floreasca...
