Anuala De Arhitectura
Sinagoga din Fabric - Marcela Titz, Serban Gherga
Pentru arhitect marea provocare a restaurarii, consta in gasirea unui echilibru intre responsabilitatea valorificarii elementelor istorice si integrarea unui spatiu modern de joc in acest context.
Polivalenta monumentului este astfel generata de imbinarea functionalului cu reprezentativul si a fuzionarii multiplelor stiluri, dualitatea fiind deja data de istoricul cladirii.
Sinagoga a fost concesionata de o institutie culturala, ceea ce ridica problema amenjarii unei sali de spectacole care sa nu contravina planului de conservare a cladirii, fiind astfel implicit necesar un spatiu de joc adaptabil, potrivit si unui teatru de arta contemporan.
Datorita modalitatii de finantare, proiectul se va desfasura in trei etape:
Etapa 1:
Consolidarea si indepartarea elementelor periculoase cu risc de accidente
Igienizarea prin indepartarea umezelii si tratamente impotriva fungilor
Instalatii sanitare, termice, electrice
Etapa 2:
Consolidarea balcoanelor
Amenajare sala de spectacole la cota + 4,90
Amenajare foayer, grupuri sanitare, vestiare actori
Instalatii sanitare, termice, ventilatie, electrice
Restaurare fatada principala
Etapa 3:
Restaurare fatade laterale
Sinagoga din Fabric
Sinagoga din cartierul timisorean Fabric a fost terminata in anul 1899. Lucrarea i-a fost incredintata antreprenorului timisorean Josef Kremmer, dupa planurile arhitectului maghiar Lipot (Leopold) Baumhorn, cel mai important realizator de sinagogi de la inceputul secolului XX, care a conceput, intre altele si sinagogile neologe din Brasov si Seghedin. Lacasul a primit si o orga, construita de faimosul mester timisorean Wegenstein.
Sinagoga Maura debordeaza de elemente arhitectonice decorative ce imbina, in proportii atente, stilul mauro-bizantin cu cel al Renasterii italiene. De la imbinarea perfecta a elementelor neo-maure cu cele bizantine, cu elemente de inspiratie arabic-hispanica, aceasta a primit apelativul de „Sinagoga Maura”.
Pe locul actualului edificiu a existat o sinagoga mai mica a comunitatii evreilor de rit ortodox, apoi de rit „statu quo ante” din Fabric, insa dupa 1879 sinagoga a devenit de rit neolog, iar noua cladire a fost proiectata conform traditiei marilor sinagogi neologe contemporane epocii, din Imperiului Austro-Ungar.
Sinagoga noua, asa cum mai este cunoscut acest edificiu, este o constructie monumentala, cu proportii bine studiate, prevazuta cu un bogat ansamblu decorativ. Latura lunga este prevazuta cu patru ferestre geminate cu un arc in plin cintru decorativ deasupra acestora. Aceste ferestre sunt dispuse cate doua de-o parte si de alta a frontonului triunghiular sub care se afla o rozasa cu motiv floral, precedata de o balustrada.
Accesul in imobil se face pe latura scurta prin trei spatii monumentale, despartite de doua coloane si care se termina prin arce in plin cintru. Pe aceeasi latura, de-o parte si de alta a portalului cu fronton se afla cate o usă mai mica de asemenea prevazute cu un fronton triunghiular.
Coloane adosate marcheaza intreaga inaltime a cladirii. In partea superioara se afla o cornisa puternic profilata deasupra careia, la colturile imobilului, se afla balustrade decorative. Acoperisul e dominat de cinci cupole dintre care cea centrala este prevazuta cu o rozasa.
Timp de mai bine de un secol si jumatate, evreii din Fabric au venit sa se roage in acest loc, unde, ca o noutate absoluta in epoca, a fost instituit un cor israelit feminin, imediat dupa acceptarea unui rabin neolog ca profesor pentru tineri. Sinagoga Maura a apartinut de comunitatea evreilor spanioli din Fabric, care urmau ritul lor adus din Spania, considerandu-se evrei nobili, mai presus de ceilalti. Neologii aveau sediul in Cetate, unde este astazi sediul Comunitatii Mozaice, si detineau sinagoga cea mare. Astazi aceasta este si ea inchisa, tot din cauza degradarii, iar evreii ramasi se reunesc la sinagoga din Iosefin, singurul lor lacas de cult unde se mai oficiaza serviciul religios.
Sinagoga a decazut la finele perioadei comuniste , fiind inchisa in anul 1985 pe masura ce majoritatea evreilor ramasi in oras dupa cel de-al doilea razboi mondial au emigrat in Israel. In cei 24 ani cat a fost inchisa, sinagoga a fost vandalizata de cinci sau sase ori, furandu-se lampadare, diverse obiecte sculptate, lucrate manual etc. Ea a ajuns sa se afle la sfarsitul primului deceniu al secolului al XXI-lea intr-un avansat stadiu de degradare .
In anul 2009, pentru ca nu avea bani de renovare si sinagoga se ruina in fiecare zi.
Comunitatea evreilor din Timisoara a cedat Sinagoga din cartierul Fabric pe o perioada de 35 ani catre Teatrul National din Timisoara , pentru a o transforma in sala de spectacole.