Am a vă spune o povestioară.
În data de 03.06.2012, lucrând la linia 40, am fost depăşit pe Calea Lipovei de un TIR care mai apoi mi-a tăiat calea. Probabil, la nervozitatea şoferului TIR-ului contribuise într-o oarecare măsură şi neobrăzarea mea, aceea de a ieşi în faţa lui din staţia prevăzută cu alveolă, ştiind că am prioritate în asemenea situaţii. Consecinţe: - Ca să evit impactul cu remorca autotrenului, am fost nevoit să frânez brusc şi să trag violent de volan înspre dreapta. Astfel, am urcat cu autobuzul pe bordură, iar din manevră a rezultat rabatarea braţului oglinzii exterioare din partea dreaptă care se lovise de o creangă a unui copac. Ca urmare a acestui impact, parbrizul autobuzului s-a fisurat. În acele secunde de disperare, nu mi-a trecut prin gând să-i iau numărul TIR-ului care provocase incidentul. Eram mai mult decât fericit că evitasem o coliziune cu copacul sau cu camionul. Am readus braţul oglinzii în poziţia normală, ajutat fiind de unul dintre călători, şi mi-am continuat drumul, aflându-mă la ultima tură. Abia ajuns în garaj am constatat prezenţa fisurilor pe suprafaţa parbrizului. Am dat o declaraţie şefului de garaj, am anunţat incidentul dispecerului central, în schimb, am rămas stupefiat la aflarea veştii că voi suporta din propriul buzunar înlocuirea parbrizului. RATT nu a mai reînoit asigurările CASCO autobuzelor cărora le-a expirat leasingul. Cu alte cuvinte, voi fi nevoit să achit cca 100 de milioane de lei. Vă întreb: - De unde?
E adevărat, încă nu am fost să mă interesez privitor la această problemă pe cale oficială, dar o voi face cât de curând. La o adică, voi merge în audienţă la director.
Practic, am evitat un accident care putea avea consecinţe mult mai grave decât fisurarea parbrizului, putând fi implicaţi şi călătorii aflaţi în autobuz. Am studiat pe fugă şi contractul colectiv de muncă, care îmi spune că:
La articolul 105: -
Autovehiculele Regiei Autonome de Transport vor fi asigurate pentru cazurile de accidente de circulaţie prin grija acesteia. Costurile de asigurare se se suportă anual de către RATT.
Şi articolul 220/2: -
Salariaţii nu răspund de pagube provocate de forţă majoră sau de alte cauze neprevăzute şi care nu puteau fi înlăturate şi nici de pagubele care se încadrează în riscul normal al serviciului.
Cu toate acestea, am fost întâmpinat peste tot cu opinia conform căreia sunt bun de plată.
Aştept din partea voastră o părere referitoare la această aberaţie. Dacă se va adeveri, cred că nimeni nu-şi mai va asuma răspunderea conducerii unui mtc în traficul existent.
Din câte cunosc, oricare patron îşi asigură materialul rulant prin CASCO. La urma urmei, accidentele rutiere fac parte integrantă din activitatea unei firme de transport. De ce să fiu eu obligat să achit din venitul propriu, cheltuielile aferente reparaţiilor unui obiect care nu-mi aparţine? DA! sunt de acord să fiu sancţionat disciplinar sau pecuniar, dacă sunt vinovat. Poliţia îmi poate da o amendă, sau regia îmi poate da o sancţiune. Dar, să plătesc din buzunar daunele produse din vina altora, mi se pare ilogic.
Dacă voi fi obligat la plata celor 100 de milioane de lei, pot spune că viaţa mea a luat sfârşit.
Staţi liniştiţi! Nu mă voi împuşca în gât, precum alţii. Nu am bani nici măcar pt achiziţionarea unui glonte.
Aceasta postare a fost editata de emilut: 24 iunie 2012 - 13:20