[Wegmann]

Imbarcarea se face ceva mai in dreapta, astfel incat vantul sa nu bata chiar nestingherit prin statie. Iar la vaporetto- tine cont de faptul ca e pur si simplu transport public si atata tot. Alea tin locul tramvaielor, firobuzelor si autobuzelor. Altceva nu au. Dar exista si modelul cu geamuri sus.

Thumbnail atasat

• 

[Chagall]

Nu ar fi mai potrivit ceva ca asta?

[Wegmann]

E doar intrebarea daca se amortizeaza. Strassbourg are turisti si daca imi amintesc eu bine plimbarea n-a fost chiar ieftina. Insa ca sa scoti pretul unui bilet de transport public timisorean cred ca trebuie sa achizitionezi ceva mai "basic".

[cseh_17]

mile, la 15 august 2010 - 19:42, a spus:

Interesant ca statia cel putin cea din poza are culorile Ratt-ului de la tramvaie (fostele culori). Nu-mi dau seama din poza pe unde se face imbarcarea, ca dincolo de "chiosc" se vede doar apa. Iar la vaporas, desi interiorul pare OK, acest tip n-ar fi bun pentru Timisoara din motivele aratate mai sus, si anume daca "stai" pe randurile din mijloc, nu vei vedea decat iarba (a se citi buruieni) de pe diguri...am vazut poze cu vaporase cu acoperisul transparent tocmai pentru a putea "admira" orasul fara "obstacole"...

Cine vrea sa admire peisajul, pe jos, sa cu bicicleta, (putina miscare nu strica), vaporetto vrem pur-si-simplu pe post de transport in comun, ieftin si eficient, deci cele cu panou solar, mie mi se par perfecte!

[Chagall]

Nu stiu cat de fiabile sunt aceste vaporase cu panouri solare atunci cand este innorat afara de exemplu, sau pe timp de iarna atunci cand zile intregi nu vesi soarele pe cer. Presupun ca aceste vaporase sunt dotate cu acumulatori suplimentari pentru astfel de cazuri, care se incarca de la reteaua electrica, dar care totusi au o autonomie limitata, neputand functiona o zi intreaga cu o singura reincarcare.
In Venetia de exemplu n-am intalnit astfel de vaporase.

[Florin.B RATT]

Nu stiu daca am mai scris pe aici, dar exista pe vremuri un proiect (niciodata pus in aplicare) numit "Vase fluviale cu troleu", proiect al d-lui ing. Bihoi (daca tin bine minte). Poate ar fi o solutie de viitor...

[MHN]

Chagall, la 18 august 2010 - 08:37, a spus:

Nu stiu cat de fiabile sunt aceste vaporase cu panouri solare atunci cand este innorat afara de exemplu, sau pe timp de iarna atunci cand zile intregi nu vesi soarele pe cer. Presupun ca aceste vaporase sunt dotate cu acumulatori suplimentari pentru astfel de cazuri, care se incarca de la reteaua electrica, dar care totusi au o autonomie limitata, neputand functiona o zi intreaga cu o singura reincarcare.
In Venetia de exemplu n-am intalnit astfel de vaporase.

Din ceea ce am citit pe web in ultima vreme, nu prea mai conteaza daca e innorat afara. In plus, in cazul panourilor solare de fabricatie recenta, s-a ajuns ca eficienta pe timpul iernii sa fie comparabila cu cea din timpul verii, cand se stie ca este o diferenta insemnata la numarul de ore de lumina pe zi.

[Wegmann]

Acuma sigur depinde si de pret. Insa chiar daca ar avea precum firobuzele un motor auxiliar, tot ar fi un castig. Nu e vorba doar de bani, eu zic ca orasul si asa e deja poluat peste masura. Poate in cazul unei solutii ecologice mai scapa si UE ceva maruntis. Si varianta cu troleu ar fi o idee interesanta. Nu stiu insa cat de practicabila este, deoarece n-am auzit sa fie implementata undeva pe glob.

P.S.: Recunosc ca sunt un mare "suporter" al energiilor alternative. Daca ar fi dupa mine as umple orasul cu panouri solare - inclusiv iluminatul public si cel al statiilor RATT. Din pacate realitatea e mult mai prozaica. Sub judetul nostru e de ex. full de ape termale pe care nici dracu nu le foloseste. Mai e mult pana departe...

Despre statii:

Citeaza

“Vor putea face circuite de la Solventul la Uzina de Apă. Vor exista nouă staţii în zonele aglomerate cum ar fi Piaţa Iosefin, Badea Cârţan sau Catedrală”, a mai spus Bojin.

Deci intr-un capat (presupun Uzina de Apa) va fi o singura statie. Sau vor 9 statii pe fiecare directie? Nu prea cred. Insa pe celelalte le-ar putea amenaja sub poduri.

[Chagall]

Fonduri europene pentru proiectele Timişoarei (II)

Nr. 95 - Octombrie 2010

Bulevard verde

Canalul Bega este un element definitoriu al Timişoarei, reprezentând nu numai cea mai importantă sursă de apă a oraşului, cât şi cea mai mare suprafaţă de spaţiu verde a oraşului datorită parcurilor şi spaţiilor verzi amenajate de-a lungul malurilor sale. Canalul Bega străbate Timişoara pe o axă de la est la vest, împărţindu-l în partea de nord şi cea de sud şi formând un "bulevard verde" al oraşului. Bega leagă cele trei cartiere istorice Fabric, Cetate şi Iosefin şi străbate zone importante ale oraşului, atât prin funcţiunea lor, cât şi prin valoarea lor estetică sau istorică. Bega este primul canal navigabil construit în România cu o lungime totală navigabilă de 44 km pe teritoriul României şi 72 km pe teritoriul Serbiei. În Timişoara, el are o lungime de 10,6 km pe fiecare mal. În acest moment, pe malurile Canalului Bega se găsesc alei şi trotuare, parcuri publice, artere majore de cir­culaţie, străzi şi zone verzi. Din păcate această zonă nu a mai beneficiat de un concept unitar de amenajare, intervenţiile efectuându-se sporadic şi izolat în func­ţie de necesităţile curente. Aleile de-a lungul canalului sunt amenajate doar pe porţiunea aferentă părţii centrale a oraşului, în restul zonelor nefiind construite. Acestea sunt discontinue, con­struite neuniform, atât din punct de vedere al materialelor folosite, cât şi din punct de vedere al profilului transversal, cu obstacole, deteriorate şi necesită re­abilitări stringente. Nu există piste pentru biciclete.

Conceptul de amenajare

După ce Canalul Bega va fi decolmatat şi ecologizat, se va putea reintroduce transportul public pe apă şi se vor putea construi staţii de vaporetto şi pon­toane plutitoare. Acest mijloc de transport va fi destinat circulaţiei co­tidiene şi recreerii, creându-se astfel o mai bună fluiditate şi conectivitate a transportului în comun şi noi funcţiuni malurilor şi canalului Bega. Se va ob­ţine şi cel mai rapid şi plăcut mijloc de transport în comun. Se doreşte ame­najarea unui cadru natural imens de spaţiu verde. Amenajarea zonei va fi neostentativă, neagresivă, reversibilă şi în relaţie cu apa. În momentul de faţă, mobilierul urban, inclusiv iluminatul pu­blic de-a lungul Begăi nu acoperă întreaga lungime a canalului şi nu este corespunzător în toate zonele.

Ce vizează proiectul?
Reabilitarea Canalului Bega are următoarele obiecte:
1. Căi de comunicaţii pietonale şi cicliste

• lucrări de reabilitare trotuare, alei pie­tonale, fântâni;

• lucrări de construire piste de biciclete, staţii închirieri biciclete.

2. Amenajare peisagistică a malurilor

• lucrări de reabilitare, dotări tehnico-edilitare, amenăjari peisagistice şi mobilier urban;

• lucrări de construire reţele electrice.

3. Transport pe apă

• lucrări de construire staţii vaporetto, w.c. ecologic, amenajări loisir pe taluz, rampe pentru intervenţii de urgenţă.

Astfel se va obţine o suprafaţă construită a lucrărilor de intervenţii de 167 928 mp.

Sursa: PrimariaTM

[cseh_17]

Aceasta ultima parte trebuie luata in serios? Adica partea cu vaporetto?

Sincer am traversat o perioada de aprox. 1 luna jumate, fara nici o stire despre aceste lucrari...

[Wegmann]

Pai stai ca deocamdata mai decolmateaza. Ulterior urmeaza licitatiile si tot circul. Deci va mai curge ceva apa pe Bega. Oricum ar avea sens. Un "bulevard" fara semafoare care strabate orasul de la est la vest. Si niste vase care in mod normal tin o vesnicie.

[NDY]

Daca nu vor fi tamponate

Eu oricum sunt curios cum vor fi pazite vaporetto-urile noaptea de vandali si de aurolacii in cautare de un adapost ferit

[Wegmann]

Le parchezi in mijlocul canalului

[Chagall]

Gata în 2011

09 Nov 2010

Malurile Begăi vor fi de anul viitor… adevărate bulevarde verzi, cu piste de biciclete şi alei pietonale. Cel puţin aşa susţin reprezentanţii Adminsitraţiei Bazinale de Apă Banat care promit că până în 2011 termină lucrările de decolamatare a canalului.

Mai multe date despre trasformările pe care le suferă canalul Bega ca urmare a acestor lucrări aflăm de la directorul Administraţiei Bazinale de Apă, Titu Bojin, într-un interviu realizat de Sorina Covlea.

*linkul contine material video

Sursa: AnalogTv

[Raoul94]

Se fac doar… valuri pe Bega! Vaporetto de Venezia ajunge greu in Portul Timisoara

Un articol mai de calitate , despre aceasta tema . Merita citit .

[mile]

Ce repede ai actionat, n-ai si altceva de lucru ?... ... vroiam sa-l postez in "Bulevardul Bega" pentru ca oarecum se leaga lucrurile cu ce scrie in acel topic...
Cred ca ne inspiram reciproc, noi din ziare, ziaristii de pe forumul nostru, dar ma gandesc ca ei au un impact mai mare asupra cititorilor lor, asupra locuitorilor orasului...
Este bine ca se face o oarecare presiune asupra edililor care sunt cam trombonisti...se schimba de la o zi la alta...

[Chagall]

Dl. mile, puteti sa postati si dincolo.

P.S. Articolul mi se pare foarte bun de data asta.

[Raoul94]

Am reciti articolul , da este unul de calitate cum nu am mai vazut i ultimul timp .

Ultimul aspect pe care l-au uitat a fost sa scrie despre cei care se plimba pe Bega tot-timpul fara nici o restrictie , candva un sport foarte bine cotat si anume Canotajul .

De-a lungul Begai se afla 3 Baza de canotaj .

[Chagall]

Normal, doar este scris de 4 autori!

P.S. Data viitoare cand mai postezi un articol, te rog sa pui tot continutul, nu doar un link. De fapt ti-as recomanda sa faci la fel si cu articolul de mai sus.

[mile]

Voi face eu asta dincolo....mi-e mai greu cu pozele...
Cred ca prezenta lui Gheorghe Ilas printre autori face ca articolul sa fie mai de calitate...sau nu?...n-as vrea sa-i supar pe ceilalti coautori...cu referire la Roxana Deaconescu.... ....