[Trix]

Remorca a fost fabricată la un an după vagonul motor și conform Wikipedia, prototipul (incluzând remorca), a circulat fără număr până în 1972, când au fost construite încă două trenuri (motor+remorcă). Este plauzibil ca vagoanele să fi primit în ordine numerele 230 și 231, iar odată cu apariția lui 232, să se fi dat remorcilor numerele cunoscute, dar 230+231 să fi rămas o perioadă cu aceste numere. Dar nu este imposibil nici ca inițial să fi fost 230+231,232+233 și 234+235, iar în acest caz ordinea fabricării să fi fost: 231²(ex 230),232,234 și apoi 233,235,236,237... și la remorci: 1(ex 231),2(ex 233),4(ex 235), urmate de 3,5,6,7... Un alt vagon în plus ar fi fost menționat în documente, indiferent ce număr ar fi avut (inițial sau ulterior). Ar fi fost însă interesant să fi fost un 230+0.

[Visor]

Inseamna ca asa a fost. Primul cuplu vag. motor cu remorca nr. 230+231, apoi din 1972, dupa fabricarea urmatoarelor vagoane, s-au gandit la o noua ordine a numerelor lor in parc, acea diferenta de "230".

[Bodo]

Am dat și eu peste acest video destul de interesant, incepe in București dar ajung și la Timișoara:

https://youtu.be/OWf...?feature=shared

[Paul85]

Si eu am dat peste acest video din 1994 cu Timisoara. Apar si cateva tramvaie in el.

https://www.youtube....h?v=Ccnzt5RqEbA

[GPS]

În urma unei analize am descoperit că poza cu interiorul de aici nu este din vagonul 351, ci din remorca 125.
http://1.stpt.ro/for...ndpost&p=140662

În 2010 a fost menționat că poza este din interiorul lui 351, dar nu are cum să fie acesta întrucât nu are bara de lângă geamul din mijloc, vizavi de uși. 351 are de asemenea, în interior toate scaunele orientate spre sensul de mers. 125 are fix aceeași așezare ca cea din poză și același tip de prinderi pentru bare. La remorca 133 prinderile barelor interioare sunt diferite, deci nu poate fi aceasta.

[Florin.B RATT]

Am gasit cateva poze din 2003 si le pun aici pentru cei curiosi:

[Florin.B RATT]

Am gasit printre insignele si medaliile ramase de la tatal meu, una interesanta ce comemoreaza semicentenarul extinderii si modernizarii transportului in Romania:

Citeaza

Perioada 1934-1984 marchează semicentenarul (50 de ani) a numeroase inițiative de modernizare și extindere a transportului public în diverse orașe din România, o etapă care a făcut tranziția de la tramvaiele de epocă la dezvoltarea rețelelor de autobuze și troleibuze.
Context istoric: În intervalul menționat, transportul public a trecut printr-o transformare majoră, de la sistemele administrate de companii locale la naționalizare și centralizare, culminând cu dezvoltarea rețelelor de autobuze și troleibuze "Timiș" și "Rocar" în anii '70-'80.
Evenimente punctuale: 1934 a fost un an de referință în documentele locale, inclusiv pentru Arad, unde se consemna activitatea căii ferate Arad–Podgoria.
1984 (Finalul semicentenarului): Această perioadă a marcat o intensificare a transportului public, reflectată în anuarele locale și bibliografii.
Tehnică: În deceniile care au urmat, transportul public a beneficiat de dezvoltarea industriei românești, care a început să producă vehicule proprii, o evoluție urmărită în istoria tehnicii românești din acea perioadă

Rezumat realizat de AI dupa documente ale Academiei Romane.