[Pablo]

Gala UNITER: Ida Jarcsek-Gaza, distinsă cu premiul pentru întreaga activitate

Citeaza

Personalitate de prim rang a scenei teatrale și a culturii germane din România, Ida Jarcsek-Gaza este legată de peste jumătate de secol de destinul Teatrului German de Stat, unde și-a început activitatea imediat după absolvirea Secţiei germane a Institutului de Artă Teatrală şi Cinematografică (IATC) Bucureşti

Actrița s-a remarcat pentru versatilitatea cu care a interpretat numeroase roluri în spectacole montate de regizori naționali și internaționali de mare notorietate. A colaborat cu Yuri Kordonski (Incredibila și trista poveste a candidei Eréndira și a bunicii sale fără suflet), Răzvan Mazilu (Cabaret), Clemens Bechtel (Pescărușul), Volker Schmidt (Livada de vișini), Bocsárdi László (Electra), Alexander Hausvater (Dumnezeul Kurt) etc. Este unul dintre foarte puținii oameni de teatru care și-au cultivat trilingvismul și în activitatea artistică, evoluând pe scenă cu aceeași naturalețe în limbile germană, română și maghiară.

A evoluat în numeroase turnee în Germania, Polonia, Ungaria și Austria. Până în septembrie 2003, Ida Jarcsek-Gaza a fost şefa Secţiei de actorie în limba germană a Facultăţii de Muzică din cadrul Universității de Vest din Timişoara, iar din 2003 până în 2007 a fost directorul Teatrului German de Stat Timişoara, perioadă în care teatrul a produs numeroase spectacole care au întrunit deopotrivă sufragiile publicului și ale criticii. Energia și dedicarea actriței Ida Jarcsek-Gaza continuă să inspire și în prezent echipa artistică a Teatrului German de Stat Timișoara, pentru care a fost și rămâne un important mentor.

Totodată, în data de 13 martie 2023, senatul UNITER a decis acordarea unui premiu special Teatrului German de Stat Timișoara – alături de Teatrul Național „Mihai Eminescu”, Teatrul Maghiar de Stat „Csiky Gergely” și Teatrul pentru Copii și Tineret „Merlin” – pentru contribuția remarcabilă a acestor instituții la viața multiculturală a Timișoarei.

[Pablo]

Triplă sărbătoare în lumea teatrului și spectacole după placul inimii

Citeaza

Ziua Internațională a Teatrului pentru Copii și Tineret, Ziua mondială a teatrului de păpuşi și Ziua Mondială a Teatrului, toate sărbătorite într-o singură lună

Vă este dor de teatru? Luna lui mărțișor vă oferă ocazia să alegeți spectacole după placul inimii, pentru că această lună reprezintă o triplă aniversare a teatrului. În data de 20 martie se sărbătorește Ziua Internațională a Teatrului pentru Copii și Tineret, în data de 21 martie Ziua mondială a teatrului de păpuși iar data de 27 martie este declarată Ziua Mondială a Teatrului.

Pentru cine e curios, în întreaga lume, începând cu anul 2001, în data de 20 martie se sărbătorește Ziua Internațională a Teatrului pentru Copii și Tineret, la inițiativa Asociației Internaționale de Teatru pentru Copii și Tineret (ASSITEJ). În anul 2000, la Magdeburg, în Germania, s-a desfășurat al XVIII-lea Congres al Uniunii Internaționale a Marionetiștilor. Atunci și acolo s-a născut ideea unei zile a teatrelor de păpuși şi animație. Doi ani mai târziu, în Atlanta, Statele Unite ale Americii, s-a votat data de 21 martie ca Zi Mondială a Teatrului de Păpuși.

Mărțișor 2023, o lună de sărbătoare la Merlin!

Cu prilejul acestor sărbători, în data de 19 martie, se va prezenta, de la ora 11:00 și de la ora 13:00, spectacolul “Orice șoarece iubește cașcavalul” în regia lui László Béres. Teatrul pentru Copii și Tineret „Merlin” din Timișoara își așteaptă spectatorii-vizitatori pentru care a pregătit, ca de obicei, mici surprize. În data de 27 martie este declarată Ziua Mondială a Teatrului, un prilej de sărbătorire a Teatrului, în nenumăratele sale forme.

Semnificațiile acestor evenimente nu se opresc la simple sărbătoriri, ci reprezintă un demers extrem de important: alfabetizarea teatrală prin asigurarea accesului a cât mai multor copii, tineri sau adulți în sala de spectacol, pentru că niciodată nu este prea târziu să tragem cortina care ne acoperă ochii și să rezonăm cu un alt univers, cu siguranță magic.

În completare, este redat un fragment din discursul doamnei Sue Giles, președinte ASSITEJ Internațional, al cărei îndemn este: Du-ți un copil la teatru sau du-ți teatrul la copil!

”Pe 20 martie 2023, recunoaștem artiștii din teatru și spectacol pentru publicul tânăr ca lucrători esențiali; făcând o diferență în viața copiilor oriunde s-ar afla și cu o cunoaștere profundă și specializată a publicului lor. Teatrul și spectacolul pentru publicul tânăr sunt distincte în abordarea sa: prețuirea copiilor și tinerilor ca audiențe cu discernământ, participanți și contribuitori la cultură, cu dreptul de a experimenta artele și de a avea libertate de exprimare. Oferirea de spațiu, loc și respect imaginației tinerilor le oferă acestora baze pe care să își construiască rezistența și încrederea.”

Eveniment finanțat de Consiliul Județean Timiș.

[Pablo]

Doi artiști timișoreni, Horia Bojin și Tiberiu Giucă, își unesc forța creatoare într-o expoziție a spiritului viu și a sensurilor profunde

Citeaza

Calpe Gallery organizează, joi 16 martie 2023, de la ora 18.00, vernisajul expoziţiei Respirări – Horia Bojin & Tiberiu Giucă

Cuvântul de deschidere va fi susținut de către conf. univ. dr. Gabriel Kelemen.

Doi artiști timișoreni consacrați, Horia Bojin – sculptor și Tiberiu Giucă – grafician, își unesc forța creatoare într-o expoziție a dialogului, a spiritului viu, a sensurilor profunde.

Cu eleganța caracteristică, vă așteaptă într-o expoziție ce propune Respirări poetico-filozofice, într-un melanj unic, bine dozat, de înțelepciune, lirism și rigoare.

Expoziţia Respirări – Horia Bojin & Tiberiu Giucă rămâne deschisă în perioada 16 martie – 28 aprilie 2023 la Calpe Gallery în Bastion Theresia.

[Pablo]

Orașul paralel – Iosefin, în Gara de Nord și în stația de vaporetto Corneliu Coposu Timișoara

Citeaza

Orașul paralel – Iosefin va avea loc, în 20 martie, de la ora 15.00, în Gara de Nord, peronul 2, bd. Republicii Timișoara. Este un spectacol al Teatrului Maghiar de Stat „Csiky Gergely”, co-produs cu Asociația Culturală Diogene

Va fi o experiență inedită care deschide lumi paralele și dezvăluie povești surprinzătoare ale cartierului Iosefin. Trei trasee diferite. Trei jocuri în paralel. Alegeți un traseu (sau poate toate 3!) și porniți pe jos, călăuziți de actori! Trăiți momente intense de poveste, aproape de personaje.

Orașul Paralel: Fabric – traducere RO la cască, în 2023-03-21, ora 18:00 –în stația de vaporetto Corneliu Coposu

Două surori. În 2002 una dispare fără urmă. 20 de ani mai târziu, fiica ei Agnes – acum adultă – încă o caută.La Centrul Reformat se află omul care deține cheia acestui mister. Tradus RO la cască prin aplicație.

[Pablo]

Arta inspirata de stiinta intr-o instalatie participativa ce exploreaza teoria haosului – Uncanny Order

Citeaza

Uncanny Order, cel mai nou proiect de cercetare si de productie artistica derulat de Asociatia Qolony, are ca laitmotiv ordinea stranie care se instaureaza in mod spontan si pe care o numim sincronicitate. Miza demersului este de a crea o serie de instalatii interactive ce folosesc ca sursa de inspiratie si / sau ca principii de functionare seturi de date asociate unor modele matematice ale teoriei haosului. Instalatia va putea fi vazuta de public intre 16 si 30 iunie 2023, la galeria MV Sci-Art Center din Timisoara si in luna iulie la galeria Mobius din Bucuresti

Initiativa porneste de la teoria haosului, aceasta stiinta a sistemelor dinamice neliniare ce este prezenta in imaginarul colectiv si inteleasa de cele mai multe ori drept o teorie determinista avand o logica bazata pe paradox si recursivitate. Haosul descrie structuri si principii complexe atat ale lumii naturale (ritmuri cardiace, designul interior al materiei, formarea norilor si valurilor etc.) cat si modele matematice care se refera la dinamica sistemelor iterative nelineare si care stau la baza reprezentarilor vizibile (grafica computerizata, imagine generativa, sunet generativ).

Desi descris adesea ca “aleatoriu” haosul se supune deci unor reguli matematice stricte care deriva din ecuatii. Iar natura pare sa aiba o tendinta catre ordine, fie ca vorbim de populatii de insecte pulsand vizual sau sonor la unison, de trilioane de atomi care emit fotoni cu aceeasi frecventa, de celulele cardiace din inimile noastre sau de comportamente sociale de grup.

Teoria haosului are numeroase aplicatii, cu care publicul larg este mai putin familiarizat, aplicatii ce stau la baza tehnologiilor cu care interactionam in mod curent, a interfetelor dintre oameni si computer sau mediul digital. in acest context, artistii Floriama Candea, Claudia Chirita si Catalin Cretu, impreuna cu programatorul Cristian Balas si cercetatorii Marian Zamfirescu si Ionut Andrei Relu, si-au propus sa exploreze unele modele matematice ale sistemelor dinamice care stau la baza unor fenomene naturale, biologice si fizice si sa creeze instalatii artistice interactive bazate pe acestea. Instalatiile lor ghideaza publicul intr-un set de interactiuni cu obiecte ce inglobeaza dispozitive electronice ce folosesc algoritmi de optimizare combinatorie menite sa recreeze situatii de sincronicitate..

[Pablo]

Teatru în camion! Timișorenii, invitați să trăiască o experiență inedită, urmărind un spectacol în mișcare

Citeaza

Timișorenii au ocazia să participe la un spectacol de teatru inedit, într-un camion, „Cargo Berlin – Timișoara”!

Sala de spectacol este însăși în mișcare, un trailer cu 46 de locuri care se deplasează în puncte cheie din oraș și din afara Timișoarei.

„Cargo Berlin – Timișoara” este o experiență teatrală care documentează poveștile a doi șoferi de camion români și pune în lumină provocările cu care se confruntă transportatorii de marfă din Europa de Est.

Producția se va juca de 20 de ori, între 31 martie și 27 mai la Timișoara, ca parte a programului Capitală Culturală Europeană 2023.

Camionul este transformat într-o sală de spectacol, are o fereastră pe partea laterală, un sistem audio și reflectoare în exterior. Publicul se așază în interiorul camionului, unde odată erau stivuite mărfurile. Astfel, camionul acționează ca un observator, o sondă de teatru și un binoclu mobil, permițând publicului să examineze împrejurimile ca un microscop.

“Spectacolul durează două ore și include vizite la diverse obiective de pe marginea drumului – rampe de manipulare a mărfurilor, depozite, puncte de control și multe altele. Pe măsură ce călătoresc, biografiile șoferilor, dar și realitatea din fața ochilor lor, sunt transmise în direct în camion prin intermediul unor microfoane fără fir, creând o experiență captivantă de road movie care nu seamănă cu nimic altceva. Spectacolul include publicul în realitatea de doi metri pătrați a unor șoferi de TIR”, spune Ana-Maria Ursu, Manager al Teatrului Basca din Timișoara.

Spectacolul „Cargo Berlin – Timișoara” este bazat pe cel din Bulgaria, Cargo Sofia X, pus în scenă în anul 2006, însă pentru fiecare versiune locală a spectacolului, sunt distribuiți diferiți șoferi de camion pentru a-și împărtăși propriile povești.

Punctul de plecare este stația Punctele Cardinale din Timișoara, cu puncte cheie pe șoseaua de centură a orașului, în Dumbrăvița și înapoi în Timișoara, cu mai multe opriri.

[Pablo]

Trofeul Mărul de Aur pentru Timișoara, acordat de Clubul Presei de Turism. „Este echivalentul Oscarului din cinematografie“

Citeaza

La evenimentul programat vineri, 24 martie, la Timișoara, vor fi prezenți membrii Comitetuui Executiv al FIJET, precum și membri ai Clubului Presei de Turism FIJET România

Considerat echivalentul premiului Oscar din cinematografie, „Mărul de Aur”, „Pomme d’Or” sau „Golden Apple” este acordat unei organizaţii, unui oraş sau unei personalităţi, în semn de recunoaştere a demersurilor pentru promovarea și dezvoltarea turismului. Câştigătorii sunt selectaţi în urma analizei dosarelor de candidatură şi a votului dat de un juriu alcătuit din membri FIJET, se arată într-un comunicat de presă transmis de asociație.

Primele trofee au fost acordate în anul 1971. Atunci au fost recompensate Sicilia, parcul de distracţii Efteling, cu reprezentări ale unor poveşti cu zâne, din Ţările de Jos şi Bokrijk, un complex de parcuri şi muzee, aflat lângă oraşul belgian Genk. Bokrijk este cunoscut pentru muzeul său în aer liber, care prezintă istoria vieţii rurale printr-o impresionantă colecţie de clădiri vechi de pe tot cuprinsul provinciei Flandra.

„Acest oraș merită premiul!”

Jurnalistul bulgar Plamen Starev, președintele Comisiei „Mărul de Aur”, care analizează și prezintă Comitetului Executiv Executiv FIJET candidaturile pentru „Mărul de Aur”, a declarat: „Pentru mine, a fost foarte frumos să votez pentru acordarea trofeului „Mărul de Aur” orașului Timișoara. Acest oraș merită premiul! La fel ca majoritatea premiilor, „Golden Apple” este și o recunoaștere. Dar nu pentru o aniversare, pentru 70 sau 80 de ani, ci pentru mulți ani împliniți, timp în care orașul s-a dezvoltat constant. Și continuă să se dezvolte, devenind din ce în ce mai atractiv. Toți cei care au vizitat Timișoara simt „aroma” mai multor epoci. De aceea îmi amintește de orașul meu natal Plovdiv – tot Capitală Europeană a Culturii, și câștigător al Mărului de Aur. Acestea sunt orașe pentru care istoria nu este o lectură interesantă, istoria este în fața ochilor noștri.”

În toamna anului trecut, FIJET a acordat două trofee „Mărul de Aur”, unul orașului Novi Sad (Serbia), celălalt orașului Izmir (Turcia). Din 1971 și până în prezent, FIJET a conferit 69 de astfel de trofee, de mârimi și forme diferite, regula fiind că într-un an pot fi acordate cel mult trei Mere de Aur.

Simion Giurcă, directorul executiv al Asociației pentru Promovarea Timișoarei, a menționat: „Mulțumesc, în primul rând, FIJET România pentru susținere și implicare în acest proces și de asemenea muțumim FIJET-ului internațional pentru că ne va oferi acest trofeu! Noi ne dorim foarte mult să impunem Timișoara ca o destinație nu numai pentru business travel, ci vrem să o poziționăm tot mai mult și tot mai bine ca o destinație. leasure. Şi mi-aș dori ca românii să vină să descopere acest colţ vestic al țării, care este românesc, dar este și puțin altfel, pentru că noi, timișorenii, cu spiritul nostru rebel, care a născut și Revoluția de la 1989, ne-am dorit întotdeauna să fim puțin altfel. Să nu uităm de unde am plecat și de faptul că orașul a fost clădit pe multiculturalitate, să nu uităm că este efortul de secole al unor oameni proveniţi din diferite părți, de diferite naționalități. Celor care trăiau în mod tradițional la Timișoara, li s-au adăugat altele pentru că trăim un proces de globalizare. Important este să vedem ce putem face împreună, acolo unde diferitele culturi, diferitele apartenențe religioase, diferitele idei și convingeri concură la dezvoltarea unei așezări, iar din punct de vedere turistic să vedem ce putem face pentru îmbunătățirea și diversificarea ofertei industriei ospitalității.”

[Pablo]

Apel de proiecte și intervenții artistice cu tema „Migrația”

Citeaza

Implementat din anul 2017, ca parte a programului cultural Timișoara 2023 – Capitală Europeană a Culturii, proiectul de cercetare antropologică despre migrația din Banat Cămine în mișcare (Moving Fireplaces) a fost gândit pentru a încuraja oamenii să-şi împărtăşească moştenirea culturală şi poveştile personale cu cei din jur. Pentru că toate aceste povești desăvârșesc patrimoniul imaterial al Banatului istoric, Asociația Prin Banat lansează apelul de proiecte și intervenții artistice pentru Festivalul Cămine în mișcare 2023, care se va desfășura între 1 septembrie și 29 octombrie, în Timișoara și în alte localități din Banatul istoric

Tema concursului este „Migrația” și cuprinde orice formă de interpretare a fenomenului migrației/ relocării/ deportării și modul în care acesta a influențat formarea memoriei individuale și colective, transmit reprezentanţii Asociației Prin Banat.

În elaborarea propunerilor, artiștii vor deveni, la rândul lor, povestitori, participanți activi la îmbogățirea memoriei comunității și vor utiliza, ca material de suport, arhiva și povestirile culese e prin proiectul Cămine în mișcare, în anul 2022, de o echipă multidisciplinară. Povestirile sunt împărțite în trei categorii distincte, disponibile pe www.camineinmiscare.ro, după cum urmează: Povestiri 2022 (culese de Anca Raluca Majaru, Cristina Chira, Dariana Hînda, Diana Bilec, Ionuț Suciu, Nicoleta Mușat, Petra Dobruska, Radu Piloca, Raluca Hatmanu, Răzvan Popa), Istorii mici de viață (un jurnal de teren excepțional și personal despre comunitatea de români din satul Uzdin din Serbia, semnat de Christine Cizmaș) și Ucraina (interviuri cu ucraineni din zona Kiev, Mariupol sau stabiliți temporar la Timișoara, realizate de Nicoleta Mușat, Ionuț Suciu, Mircea Sorin Albuțiu).

[Pablo]

ICR Budapesta &Seghedin: etnosculptură și teatru

Citeaza

Institutul Cultural Român din Budapesta susține și promovează pentru publicul din Ungaria programul Timișoara 2023 Capitală Culturală Europeană, printr-o serie de evenimente care încheie proiectul artistic „înainte de BRÂNCUȘI előtt”

Miercuri, 22 martie 2023, în cadrul expoziției de etnosculptură deschise în Galeria ICR Budapesta, autorul acesteia, dr. arh. Mihai Corneliu Donici, va susține conferința „Trei teorii despre artă și arhitectură”. Conferința are loc la invitația Facultății de Arhitectură și Construcții Civile Ybl Miklós a Universității Óbuda, Budapesta, din inițiativa decanului prof. dr. Anthony Gall, și se va desfășura în limba română, cu traducere simultană în maghiară.

Finisajul expoziției de etnosculptură „înainte de BRÂNCUȘI előtt”, solo -show M.C Donici, va avea loc
joi, 23 martie 2023, când Levente Kocsárdi, unul dintre cei mai importanți actori de expresie maghiară și română din Transilvania, va juca monodrama Marmeladov, dramatizare după romanul Crimă și pedeapsă, de F.M. Dostoievski. Spectacolul se va desfășura de la ora 18:00, în mijlocul expoziției din Galeria ICR Budapesta, în limba maghiară.

Vineri, 24 martie 2023, expoziția „înainte de BRÂNCUȘI előtt” va fi deschisă publicului filialei din Seghedin a ICR Budapesta. Vernisajul, în limba română (cu traducere simultană în maghiară) și spectacolul de teatru Marmeladov, în limba maghiară, se vor desfășura de la ora 18:00, la sediul ICR Seghedin (Szeged, Dugonics tér 2 ).

Miercuri, 22 martie 2023, în cadrul expoziției de etnosculptură deschise în Galeria ICR Budapesta, autorul acesteia, dr. arh. Mihai Corneliu Donici, va susține conferința „Trei teorii despre artă și arhitectură”. Conferința are loc la invitația Facultății de Arhitectură și Construcții Civile Ybl Miklós a Universității Óbuda, Budapesta, din inițiativa decanului prof. dr. Anthony Gall, și se va desfășura în limba română, cu traducere simultană în maghiară. „Teoriile despre omul occidental și oriental, omul nordic/omul sudic, ne permit să identificăm culturile populare și moderne română și maghiară în context universal. Conferința va face referire și la lucrări din expoziție, care aparțin culturilor noastre” – dr. arh. M.C Donici.

[Pablo]

Scriitori la fotograf, în expoziţie la Biblioteca Centrală Universitară

Citeaza

Biblioteca Centrală Universitară ,,Eugen Todoran” din Timişoara organizează expoziția Scriitori la fotograf, realizată de Claudia Bucsai

Scriitori la fotograf invită publicul să (re)cunoască autori contemporani din Banat. Fotografa Claudia Bucsai propune o abordare alternativă la maniera tradițională, în care scriitorii sunt identificați cu operele lor, iar chipul rămâne în plan secund. Ea îi surprinde în ipostaze inedite, care recompun trăirile, emoțiile sau stările subiecților într-un cadru intim. Expoziția este produsul unei colaborări îndelungate între fotografă și scriitori, iar rezultatele acesteia sunt reprezentări ale identității celor fotografiați, dincolo de opera lor.

Vernisajul expoziţiei va avea loc miercuri, 15 martie, de la ora 17, în Aula Bibliotecii. Dintre scriitorii portretizați vor fi prezenţi la vernisaj Dana Percec, Marcel Tolcea, Eugen Bunaru, Radu Pavel Gheo și Daniel Luca.

Intrarea este liberă, iar expoziția poate fi vizitată până în 14 aprilie.

[Pablo]

Festivalurile de Operă, PLAI și CODRU, pe lista evenimentelor finanțate de CJT prin TimCultura în 2023

Citeaza

Manifestări de amploare ce se vor desfășura în Timișoara și altele, mai mici, care vor avea loc în diferite localități din județul Timiș, figurează pe lista evenimentelor finanțate anul acesta de administrația județeană prin Programul TimCultura

Consiliul Județean Timiș (CJT) a prevăzut în buget fonduri pentru manifestări cultural-artistice. Astfel, suma dedicată în 2023 programului TimCultura se ridică la 7,2 milioane de lei.

Pe lista evenimentelor ce vor avea loc în Timiș până la finele anului se regăsesc atât evenimente consacrate, cât și manifestări mai mici, dedicate comunităților din mediul rural.

Banii au fost alocați pe șapte capitole. La primul, Manifestări culturale realizate de instituțiile de cultură profesioniste din județul Timiș, CJT alocă pentru a XVIII-a ediție a Festivalului de Operă și Operetă din Parcul Rozelor, în perioada august-septembrie, suma de 80.000 de lei.

De asemenea, pentru o altă manifestare de tradiție, Gala de Blues Jazz Kamo, ediţia a XXXII-a, Filarmonica Banatul beneficiază de 78.200 lei pentru organizare. Concertele din cadrul Galei vor avea loc în perioada aprilie-septembrie în diverse locații din oraș.

A treia finanțare și ultima în cadrul acestui capitol este pentru Teatrul German de Stat din Timișoara, care va primi 70.915 lei pentru Festivalul Internaţional de Teatru Şcolar şi de Tineret de Expresie Germană. Manifestarea va avea loc în perioada 24 -28 aprilie la Teatrul German de Stat și la Liceul Teoretic „Nikolaus Lenau”.

În cadrul celui de-al doilea capitol, Manifestări culturale realizate de autoritățile locale, vor fi co-finanțate evenimente din județ organizate de primării, precum: Festivalul Veverițelor la Buziaș, Zilele Orașului Făget. Ruga Făgețeană, Serbările Toamnei, Festivalul Tradiții Belințene, Nițchidorful văzut prin lentilă – Kirwei, Balul portului popular la Voiteg, Jocuri și obiceiuri din câmpia Banatului. Festivalul Ionel – Lucian Sipoș la Giroc, Ziua Comunei Moșnița Nouă, Roadele Toamnei la Giera, Festival de folclor și obiceiuri populare la Remetea Mare, 255 de ani de la colonizarea șvabilor la Lenauheim, Sărbătoarea florilor la Găvojdia, Moștenirea cuturală a bănățenilor din Duboz – 691 de ani și Blajova – 621 de ani, Festivalul interetnic „Jaku Ronkov” la Dudeștii Vechi, Zilele Cetății la Ciacova, „Festivalul Verii” la Sânnicolau Mare, Nedeea Românilor din Răchita – comuna Dumbrava, Balul seniorilor la Voiteg, Ziua Padeșului la Nădrag, Festivalul național de colinde și datini de Crăciun „Colindăm Domnului Bunu” în comuna Traian Vuia și multe altele.

La capitolul trei, Manifestări culturale realizate în spațiul DKMT, CJ Timiș alocă bani pentru organizarea unor evenimente precum Schimburi Culturale România-Serbia la Moravița, Nedeea românilor de pretutindeni la Valea lui Liman, Otelec – destinație de turism cultural durabil și altele.

Capitolul patru este destinat Manifestărilor culturale realizate de organizațiile non-guvernamentale. Vor beneficia de fonduri Festivalul Internațional TimOrgelFest, Festivalul PLAI, Sunlight Theatre, Scena de Acasă, Festivalul Național Concurs „Din Comoara Satului”, Timișoara Fashion Week, Magnetic Festival, VEST FEST- Festival Urban, Festivalul Național Concurs „Mariana Drăghicescu”, Festival de folclor: „Maratonul dansului popular sârbesc” și Festival Multicultural de Ziua Tradițiilor Maghiare.

De asemenea, în cadrul acestui capitol vor fi finanțate și proiecte sau manifestări precum: Morile Banatului. Expoziție itinerantă, NOCTURNALII outdoor, platformă teatrală independentă, laborator de introspecție teatrală, stagiune, Zilele Artei Sacre, Muzeul Bibliei, expoziție despre rolul Bibliei în formarea civilizației și dezvoltarea culturii europene, Drumul Vinului, TIME FOR MAGIC – Festivalul Internațional de Magie, Embargo Fest, Picnic în Pustă. Revitalizarea spațiului rural timișean, Floare din Hawai, Spectacol aniversar – 60 de ani de activitate al Ansamblului „Lugojana”, Concursul județean de creație „Sfântul Iosif cel Nou de la Partoș”, ediția a XIII-a cu tema de concurs: Rugăciune și cântare, Festivalul Rock la Mureș, Festival „Produs in Banat” și altele.

La capitolul cinci – Manifestări culturale realizate de instituții în domeniul educației – Palatul Copiilor și mai multe școli din Timișoara și județ primesc fonduri să-și pună în practică proiectele. Printre acestea se numără Festivalul – Concurs „Cântec, joc şi grai străbun” al Liceului de Artă „Ion Vidu” din Timișoara, Simpozionul Internațional „Educaţia şi noile tehnologii în Euroregiune” şi Concurs Internaţional „Smartkids” al Liceului Loga și Caleidoscop cultural şi educaţional ,,Atlasul copilăriei” al Colegiului Național Bănățean.

Capitolul șase vizează Reviste online, editare și tipărire carte și alte activități complementare editării și tipăririi. CJT alocă bani pentru R EVART -revista de teoria și critica artei 2023, Traducere din limba sârbă, tehnoredactare și tipărire a lucrării „RUMUNI U BANATU.ETNOLOSKA”, Repere și Simboluri în Istoria Culturală a Timișului, Istoria Timișoarei prin monumente – autor Ștefan Tat, Publicarea operei literare în dialect bănățean românesc „Mărturisâri” a poetului Teodor Groza Delacodru și altele.

La capitolul șapte, Manifestări dedicate tinerilor, figurează proiecte precum Campanie de conștientizare și prevenire a pericolelor provocate de traficul de persoane și traficul de droguri „Comunitatea e cu tine – No Person Left Behind”, Zilele Studenților Timișoarei și altele.

Ultimul capitol, opt, este destinat Proiectelor cuprinse în Programul Timișoara Capitală Europeană a Culturi. Vor primi bani pentru organizare șase fundații ori asociații pentru: Festivalul Codru, ediția a V-a (aproape 350.000 de lei), Flight Festival – festival internațional de muzică, artă și tehnologie, ediția a V-a (450.000 de lei), La UVT, Cultura este Capitală, ediția a III-a (aproape 281.000 lei), Festivalul Internațional de Literatură de la Timișoara „La Vest de Est/ La Est de Vest (FILTM), ediția a XII-a (306.000 lei), Retracing Bartok 2023, ediția a IV-a (aproape 333.000 lei) și Muzicon, ediția a III-a (aproximativ 181.000 lei).

Din cele 387 de proiecte depuse pe programul TimCultura al Consiliului Județean Timiș, 220 au fost acceptate pentru finanțare de către comisia de selecție. Suma totală solicitată s-a ridicat la peste 19 milioane de lei.

Lista cu toate manifestările finanțate de Consiliul Județean Timiș prin Programul TimCultura poate fi consultată AICI.

Contestațiile pot fi depuse până marți, 21 martie, ora 15.00, la Registratura Consiliului Județean.

[Pablo]

Naţionalul timişorean deschide Anotimpurile FEST-FDR cu un spectacol de Castelluci

Citeaza

În spiritul unei reale Capitale Europene a Culturii, Teatrul Național din Timișoara deschide Anotimpurile FEST-FDR cu spectacolul Bros, de Romeo Castellucci, coorganizator al evenimentului fiind Istituto Italiano di Cultura di Bucarest

Spectacolul va fi jucat vineri, 31 martie, de la ora 20, în Sala Mare a Teatrului Național din Timișoara.

Guvernat de imaginea și spiritul lui Beckett, experimentul Bros – spun reprezentanţii TNT – pune în discuție noțiuni esențiale: liberul arbitru, libertatea individuală, natura „grupului”, anihilarea gândirii, supunerea. Și, de asemenea, funcția teatrului, ca „organ de văz” al lumii, al civilizației, al societății: “«Bros» strânge legătura dintre actant și spectator până la aneantizare, până la schimbul de roluri. Actanții sunt recrutați, nu și-au învățat rolurile dinainte. Le învață în timp ce le execută. Au semnat un pact, declarând că vor respecta cu strictețe comenzile. Este un angajament pe care trebuie să îl respecte cu orice preț. Acolo se termină voința lor conștientă. Spectacolul duce mai departe avertismentul pe care îl transmitea Castellucci în spectacolul-instalație «Al treilea Reich», prezentat pe scena Teatrului Național în luna decembrie: pierderea sensului este urmată de pierderea echilibrului interior, a gândirii individuale și independente”.

Maestrul incontestabil al unui teatru ritualizant, de mare forță, Romeo Castellucci este un artist complet și un artist al lumii. Dramaturgia lui face din teatru o formă de artă complexă, exhaustivă. Spectacolele sale sunt invitate și produse în mod regulat de cele mai prestigioase teatre, festivaluri și teatre de operă din lume, de pe toate continentele.

A fost director al secțiunii Teatru la Bienala de la Veneția, „Artiste Associé” la Festivalul de la Avignon și în prezent este „Grand Invité” la Trienala de la Milano și regizor invitat al Schaubhüne din Berlin.

Festivalul d’Automne de la Paris a prezentat o antologie a operei sale timp de doi ani consecutivi. Distins cu titlul de Chevalier des Arts et des Lettres al Republicii Franceze și cu o diplomă onorifică de la Universitatea din Bologna, Romeo Castellucci este membru al Academiei Regale a Belgiei și a fost distins, printre alte premii internaționale, cu Leul de Aur la Bienala de la Veneția și cu două Măști de Aur pentru spectacolele sale de operă.

A doua reprezentație a spectacolului Bros – recomandat publicului peste 18 ani – va avea loc sâmbătă, 1 aprilie, de la ora 20, în aceeaşi locaţie.

Biletele pot fi achiziționate on-line, pe www.tntm.ro, sau fizic, de la Agenția „Mărășești”, str. Mărășești nr. 2, de marți până duminică, orele 11-19.

[Pablo]

Îngeri cu altițe, în beneficiul comunității La blouse roumaine, la Timișoara

Citeaza

Îngeri cu altițe! Expoziție de pictură Mihaela Laslo va avea loc, vineri 24 martie, la Casa de Cultură Timișoara, după un concept de Andreea Diana Tănăsescu, realizată în beneficiul comunității LA BLOUSE ROUMAINE

Îngerii Mihaelei Laslo sunt dedicați primăverii, prieteniei și iubirii. Povestea lor este inspirată de iile și cămășile tradiționale cu altițe pline de păsări, redată cu măiestre de Martha Bibescu, în romanul etnografic „Izvor. Țara Sălciilor”.

[Pablo]

Ce facem astăzi, 19 martie 2023, în Timișoara

Citeaza

Duminică, 19 martie, continuă cea de-a șasea ediție a Târgului Imobiliar Timișoara TIT la Iulius Congress Hall. Există o tombolă cu premii pentru vizitatori. Copiii sunt așteptați de Minnie Mouse la activități distractive. În oraș mai puteți merge la teatru, film sau la un atelier de dans pentru copii și părinți

Târgul Imobiliar Timișoara TIT 2023. În perioada 18-19 martie, organizatorii TIT vă așteaptă la Iulius Congres Hall, unde veți găsi o gamă largă de oferte imobiliare, dar și de soluții financiare pentru cumpărarea unei noi locuințe. Am pregătit și surprize: o tombolă cu premii și un animator pentru cei mici.

Program:

duminică, 19 martie 2023, între orele 10-18.

Ca de obicei, intrarea este gratuită!

Zilele fanilor LEGO – Brickenburg in My Town – în Iulius Town, de la ora 10

Cadre & Forme 2023 | Atelier de dans pentru copii și părinți – la Casa Tineretului, de la ora 11.

Teatru de păpuși Hansel și Gretel – la Iulius Town, de la ora 11

Lecția de istorie în stradă #2 / prof. Adrian Kali & juniorii SCM OHMA Timișoara și MP SPORT – la Iulius Town, ora 11

Motomami by La Sociedad – în Old Yard Pub, de la ora 12.

Filme la Cinema Victoria. Bilete și detalii AICI sau la casierie:

14:00 – Mama și curva
18:00 – Jucăria nouă
20:30 – Saint Omer

Spectacol „Anna Karenina” – în Sala Mare a Teatrului Național Timișoara, de la ora 18. Bilete găsiți AICI.

Casa din copac – la Teatrul Auăleu, de la ora 19.

Sax Session – la C House Milano, de la 19:30.

Stand-Up Comedy cu Maria Popovici, Mincu și Banciu – la Sala Capitol a Filarmonicii Banatul, de la ora 20.

Centrul de Cultură și Artă al Județului Timiș

Festival – Concurs „Lada cu Zestre” ediția a XVI-a – Căminul Cultural Jebel, ora 14:00.

Muzeul Național al Banatului

Expoziția permanentă „Ștefan Popa Popa’s” (Bastionul Maria Theresia);
Expoziția permanentă „Istoria militară a Banatului” (Bastionul Maria Theresia, parter);
Expoziția temporară „ZEII TANGIBILI. Gemele și Cameele Antice între Utilitate și Estetică” (Bastionul Maria Theresia, mansarda B1);
Expoziția temporară „Memoria obiectelor și cultura urbană din vestul României” (Bastionul Maria Theresia, mansarda B2).

Muzeul Național de Artă Timișoara

„MNArT Open View: „Mic reprezentant al universului”, a pictorului Constantin Flondor;
Expoziția temporară „The Void of Silence / Vidul tăcerii”;
Expoziția temporară „Paul Neagu. O retrospectivă”;
Expoziția temporară „Victor Brauner – Invenții si magie”;
Program de mediere culturală, pe baza de programare, între orele 10:00-14:00
Expoziția permanentă „Artă Bănățeană și Artă Modernă Românească”;
Expoziția permanentă „Artă Europeană” – Fondul Ormos Zsigmond;
Expoziția permanentă colecția „Corneliu Babă”;
Expoziția permanentă ”Laborator restaurare-conservare”.

Muzeul Satului Bănățean Timișoara

Expoziția etnografică permanentă – ceramică, țesături, port, podoabe – Sala de expoziție permanentă;
Icoane pe sticlă bănățene din colecția muzeului – holul bibliotecii;
Expoziție temporară „Case de lemn din Bucovina”;
Expoziție foto-documentară „Găteala capului”.

Teatrul pentru Copii și Tineret „Merlin” Timișoara

Spectacolul „Orice șoarece iubește cașcavalul”, ora 9:00 și ora 13:00.

[Pablo]

Premieră la Teatrul German de Stat Timișoara – spectacolul Lysistrata 3.0 după Aristofan, în regia lui Niky Wolcz, pe 23 aprilie

Citeaza

Teatrul German de Stat Timișoara începe repetițiile la noul său spectacol: „Lysistrata 3.0” după Aristofan, în regia lui Niky Wolcz, scenografia de Helmut Stürmer

Teatrul German de Stat Timișoara anunță începerea unei noi producții – spectacolul „Lysistrata 3.0” de Aristofan, în regia lui Niky Wolcz – care va avea premiera în 23 aprilie 2023, începând cu ora 19.30. Niky Wolcz nu este la prima colaborare cu Teatrului German, el mai fiind invitat să monteze Leonce și Lena (în 2021), după un text de Georg Büchner, dar și Ținuturile joase (în 2012), după volumul scriitoarei Herta Müller, premiată cu un Nobel pentru literatură. Alături de el, din echipa de producție va face parte și scenograful Helmut Stürmer, care a lucrat de mai multe ori cu Teatrul German, cel mai recent la „Leonce și Lena”, dar și la „Incredibila și trista poveste a candidei Eréndira și a bunicii sale fără suflet” (regia Yuri Kordonsky), pentru care a câștigat un premiu UNITER pentru decor.

Îi cunoaștem cu adevărat pe autorii antichității clasice? Răspunsul sincer la această întrebare ar fi nu. Prin urmare, nu știm nici că acești autori, printre altele, s-au pronunțat asupra unor probleme ale vremii lor, unele dintre întrebări ajungând până în zilele noastre și fiind chiar de o actualitate arzătoare având în vedere invazia Ucrainei de către Rusia. Aristofan a fost martor la Războiul Peloponezului și a scris piese de teatru despre el. Mai mult, a reușit chiar să scrie o comedie despre el, „Lisistrata”. Este vorba despre bărbații care declanșează războiul și despre femeile din Atena și Sparta care vor să aducă pacea refuzând să facă sex cu soții lor.

Cu: Ioana Iacob, Enikő Blénessy, Daniela Török, Olga Török, Isa Berger, Tatiana Sessler-Toami, Alma Diaconu, Simona Vintilă, Aida Olaru, Dana Borteanu, Maria Gagea (invitat), Jacqueline Kohl (invitat), Boris Gaza, Franz Kattesch, Harald Weisz, Daniel Ghidel, Richard Hladik, Rareș Hontzu, Alexandru Mihăescu, Yannick Becker, Robert Bogdanov-Schein, Radu Brănici.

Regie: Niky Wolcz (a.G.) • Decorul: Helmut Stürmer (a.G.) • Costume: Ioana Popescu • Dramaturgie: Rudolf Herbert • Pregătire muzicală: Roxana Ardeleanu (a. G.) • Vorbire scenică: Gabriele Chiteală (a.G.) • Asistență de decor: Zsolt Fehérvári (a.G.) • Asistență de regie: Isolde Cobeţ • Machiaj: Bojita Ilici • Regie tehnică: Costinel Stănescu.

Niky Wolcz s-a născut la Timișoara și a studiat actoria la Academia de Teatru și Film din București. Și-a început cariera de actor la TGST, ulterior a jucat și la renumitul teatru Bulandra din București și a apărut în filmul „Reconstituirea” al lui Lucian Pintilie, care a scris istorie în cinematografia românească. După ce a părăsit țara în 1975, a regizat piese de teatru la numeroase teatre importante din Germania, printre care Bochum, Frankfurt, Essen și Freiburg. Printre spectacolele sale de regie se numără „Macbeth” de W. Shakespeare, „Așteptându-l pe Godot” de S. Beckett și opera „Don Giovanni” de W. A. Mozart. De la mijlocul anilor 1990, Wolcz a predat actoria la Universitatea Columbia din New York, împreună cu soția sa Ursula Wolcz și Andrei Șerban. A lucrat ca regizor și coregraf la Teatrul La MaMa din New York, la American Repertory Theatre din Boston și la Metropolitan Opera din New York.

Helmut Stürmer se naște la Timișoara și în 1967 își încheie studiile la Academia de Artă Nicolae Grigorescu din București. Lucrează aproape un deceniu ca scenograf la teatrul din Sibiu și la teatrul Bulandra din București, dar și la teatrele din Brașov, Cluj-Napoca și Timișoara. Pe lângă această activitate realizează și scenografia unor filme printre care „Nunta de piatră” de Mircea Veroiu și Dan Pița, și „Tănase Scatiu” de Dan Pița.

În același timp își face un nume și în străinătate. În 1971 și în 1975 colaborează cu Teatrul Municipal din Köln și crează scenografia pentru montări după texte de Georges Feydeau și Lew Tolstoi/Heinrich Böll. De asemenea colaborează cu Kammerspiele din München și cu Old Tote Theatre din Sidney. În 1977 părăsește România și se stabilește în Germania. Colaborează cu multe teatre din diferite țări ale Europei; după căderea comunismului revine des în România, unde colaborează din nou cu teatre și este onorat cu numeroase premii.

[Pablo]

Cartea zilei, la Timișoara: ”Făuritorul de mituri. Pavel şi născocirea creştinismului”, de Hyam Maccoby

Citeaza

Cartea zilei, la Timișoara este extraordinara lucrare a lui Hyam Maccoby ”Făuritorul de mituri. Pavel şi născocirea creştinismului”, o ediţie îngrijită de Fritz Erik Hoevels și tradusă de Claudiu Dobrin

”Nu Iisus, care a fost omorât brutal în rezistenţa împotriva ocupantului roman, și care nu intenţiona să aducă nici un fel deînnoiri religioase sau mitice, ci Pavel, legat numai superficial de iudaism, era creatorul creștinismului – nu numai organizatoric ci, în primul rând, în ceea ce privește conţinutul. Prin faptul că atribuia în mod fals executării unui luptător din rezistenţă,motivat și religios, o dimensiune metafizic-cosmică și, pentru aceasta, combina pentru prima dată, într-un fel exploziv, elemente gnostice cu elemente mistero-religioase, el a creat poate cel mai eficient mit al tuturor timpurilor.

Hyam Maccoby (1924-2004) a fost unul dintre cei mai recunoscuţi filologi ai Talmudului, un cunoscător eminent al istoriei antice și, la sfârșitul carierei sale, profesor de iudaistică la Universitatea din Leeds.Dintre numeroasele sale cărţi, care se ocupă cu nașterea și dezvoltarea miturilor centrale apusene, »The Sacred Executioner« (despre istoria sacrificiilor umane și urmările lor) și »Revolution in Judaea«(reconsţructia Iisus-ului istoric și participarea lui la lupta evreilor pentru libertate), au apărut – la fel ca și opera de faţă – și în limba germană; ultimele două au apărutși în limba poloneză. Maccoby este și autorul piesei de teatru »Judaism on Trial – Jewish-Christian Disputations in the Middle Ages«, o critică a creștinismului, piesă mult jucată în spaţiul anglo-saxon, însă masiv boicotată sau denaturată în Europa continentală.

Cuprins: Cuvânt înainte al traducătorului • Cuvânt înainte al autorului I Saul: Problema Pavel • Punctul de vedere al acestei cărţi • Fariseii • Era Iisus un fariseu?• De ce a fost crucificat Iisus? • Era Pavel fariseu? • Pretinsul stil rabinic din epistolele luiPavel • Pavel și ŞtefanII. Pavel: Drumul spre Damasc • Damasc și după aceea • Pavel și împărtășania • & quot;Biserica ierusalimică & quot; • Ruptura • Pavel în faţa tribunalului • Mărturia ebioniţilor • Făuritorul de mituri.

[Pablo]

„Timișoara, leul din Banat“, posibil imn al Capitalei Europene a Culturii 2023. Propunerea va fi studiată VIDEO

Citeaza

Timișoara – Capitala Europeană a Culturii ar putea putea avea un imn oficial. Propunerea vine de la muzicianul și omul de radio Sergiu Simionese, care a compus textul și melodia „Timișoara, leul din Banat“

Pentru „Timișoara, leul din Banat”, Sergiu Simionese a colaborat cu veteranul Vlady Cnejevici, dar și cu alți doi muzicieni tineri, Darius Dragoș, care studiază canto la Bruxelles, și Maria Busuioc, fiica cunoscutul tenor Costel Busuioc. A ieșit o melodie care ar trebuie să meargă la sufletul timișorenilor mândri.

„Mă gândesc că orice timișorean trebuie să facă ceva pentru prestigiul orașului în perioada Capitalei Culturale Europene. Colaborând din tinerețe cu Vlady Cnejevici, și el timișorean de-al nostru, am zis să facem ceva pentru Timișoara, muzical. Și am conceput oarecum cu dificultate un text care să reprezinte spiritul timișorean, mândria, dar și cu referințe la lucruri importante despe premiere, înaintași, dar și încrederea în viitor. Sper ca acest cântec să devină un imn al Capitalei Culturale Europene. Este o propunere a noastră”, a spus Sergiu Simionese.

Melodia așteaptă girul celor care coordonează proiectele în cadrul Timișoara 2023.

[Pablo]

Impermanența – despre artă și meditație cu Venerabilul Jangchub Phuntsok / Markus Getzner

Citeaza

Prezența Venerabilului Jangchub Phuntsok / Markus Getzner este un eveniment important pentru Timișoara, în 2023, an în care orașul este Capitală Europeană a Culturii. La inițiativa studioului Artouching, a fost invitat în dubla sa calitate, pe de-o parte ca artist, absolvent al Academiei de Arte Frumoase din Viena – secția sculptură, iar pe de altă parte în calitatea sa de călugăr buddhist

Publicul va avea ocazia să participe la două întâlniri cu Maestrul Jangchub Phuntsok / Markus Getzner.

Prima va fi o conferință pe tema Impermanenței, care va avea loc la Facultatea de Arte și Design din Timișoara, în Galeria Mansardă vineri 24 martie de la ora 12. Ce-a de-a doua, va fi o întâlnire prietenoasă cu aceeași temă, la studioul artouching (Spl. Penes Curcanul Nr. 4, et.1, C.30 – cu intrarea prin clădirea Azur) în care vor avea loc discuții libere, iar publicul va avea ocazia să descopere câteva fotografii cu parte din creațiile artistice ale Venerabilului Markus Getzner.
Impermanența este atât tema conferinței cât și tema recurentă în creația artistică a Venerabilului Jangchub Phuntsok / Markus Getzner și are rolul de a ne aduce aminte că toate lucrurile sunt trecătoare și ne invită astfel spre a contempla o zonă subtilă și esențială a spiritului, care este dincolo de naștere sau moarte, dincolo de aparența materială a lucrurilor.

Participarea în cadrul ambelor evenimente este gratuită. Pentru a estima numărul de persoane participante în cadrul evenimentului de la artouching vă rugăm ca pentru evenimentul de la ora 18.30 să vă înscreți la linkul următor: https://forms.gle/gRxrvjiF6PUW3cSr6

Menționăm că nu avem o finanțare pentru acest eveniment și donațiile dumneavoastră sunt binevenite.
Descoperiți mai jos o scurtă prezentare biografică a călugărului buddhist Changchub Phuntsok.
Venerabilul călugărul Changchub Phuntsok (Markus Getzner) s-a născut în anul 1965 în Bludenz. Între anii 1984-1990 a studiat la Academia de Arte Frumoase din Viena cu profesorul Arnulf Rainer iar între 1990-1994, tot acolo, cu profesorul Bruno Gironcoli.

Din anul 1991 studiază la Centrul de Înalte Studii Tibetane, Rabten Choeling în Elveția sub îndrumarea maestrului tibetan Gonsar Tulku Rinpoce. În 1994, primește legămintele monahale de la maestrul Kyabje Lati Rinpoce, unul dintre cei mai eminenți maeștrii ai sec. XX-lea din tradiția Geluk, acesta având începând cu anul 1964 poziția de asistent spiritual al Sfinții Sale Dalai Lama al XIV-lea și devenind din 1976 până în 1984 abatele mari mănăstiri Gaden Shartse.
În prezent predă limba tibetană și filozofie buddhistă la Centrul de Înalte Studii Tibetane în Elveția și se numără printre puținii învățători desemnați de maestrul său, Gonsar Tulku Rinpoce, să predea Dharma în alte centre Rabten din țări precum Franța, Austria, Germania, Elveția, Cehia.

Încurajat de părintele său spiritual Gonsar Tulku Rinpoce, Changchub Phuntsok nu a renunțat la „cariera” sa de artist, astfel că, din anul 2003 începe să aibe expoziții cu lucrări de-ale sale create împreună cu fratele său Christoph Getzner, restaurator la Catedrala St. Stephen’s din Viena.
Lucrările lor au fost prezentate în Dornbirn, Graz, St. Gallen, Bregenz, ei fiind apreciați și recunoscuți ca artiști contemporani importanți din Austria iar o parte din lucrările lor se găsesc în colecții de artă precum Hypo-Landesbank, Kunsthaus Bregenz, Vorarlberger Illwerke, Vorarlberger Landesmuseum, Tiroler Landesmuseum Ferdinandeum, Kunstmuseum Thurgau CH, Kunstmuseum Liechtenstein Vaduz FL.

La invitația românilor, începând cu anul 2010, a predat anual seminarii pe baza textului Cele treizeci și șapte de practici ale unui bodhisattva compus de Gyelse Thogme Sangpo (1297- 1371) la centrul Seeds for Happiness cât de asemenea a ținut și prelegeri în orașe precum București, Cluj, Brașov.
2018 – Sala Filarmonicii, Brașov, introducere în învățătura buddhistă 2018 – Facultatea de Psihologie, Univ. Spiru Haret – despre virtutea răbdării
2019 – Facultatea de Filozofie, București – despre minte, cunoașterea

O selecție a unor expoziții de-ale sale:
2015 Von der Kürze der Dauer, Kunstraum Dornbirn
2012 Figuration. Abstraktion, Kunstmuseum Sochi, RU !Heimspiel”, Kunstmuseum St. Gallen
2011 1+1+1=1 Kulturzentrum bei den Minoriten, Graz
2010 Galerie Feurstein, Feldkirch
2005 Kunstmuseum Thurgau, Kartause Ittingen
2004 Kunsthalle Sankt Gallen
2004 Memento Mori Billboards, Kunsthaus Bregenz
2003 Galerie c.art Prantl&Boch, Dornbirn etc.

Evenimentul este organizat de studioul artouching .
Parteneri: Facultatea de Arte și Design din Timișoara, Fundația Județeană pentru Tineret Timiș (FITT), Ornella Studio Design, TVR Timișoara.
Link eveniment: https://fb.me/e/3xNAG8Hh7

[Pablo]

Radio România Cultural dedică un premiu special Timișoarei, Capitală Europeană a Culturii în 2023

Citeaza

Gala Premiilor Radio România Cultural va avea loc pe data de 3 aprilie, de la ora 18:00, la Teatrul Odeon

Gala Premiilor Radio România Cultural va avea loc pe data de 3 aprilie, de la ora 18:00, la Teatrul Odeon. Deja au fost anunțate nominalizările, precum și trei premii speciale care vor recunoaște reușite și evenimente extraordinare. Acestora din urmă li se adaugă un premiu special, dedicat celui mai important program cultural național desfășurat în România în acest an:

Premiul ”Timișoara Capitală Europeană a Culturii 2023”, care îi va reveni lui Ovidiu Șandor, inițiatorul bienalei Art Encounters, manifestare care a făcut Timișoara vizibilă în lumea artei contemporane, aflată la a cincea ediție anul acesta. Împreună cu echipa Fundației Art Encounters, al cărei președinte este, are un rol determinant în organizarea unor evenimente de mare importanță pentru programul Capitalei Europene a Culturii, dar și pentru cultura română în general, precum expoziția retrospectivă dedicată artistului Victor Brauner, „Victor Brauner: Invenții și magie” și cea mai mare expoziție Brâncuși din ultima jumătate de secol, "Brâncuşi: surse româneşti şi perspective universale".

În cadrul Galei Premiilor Radio România Cultural vor mai fi onorați cu premii speciale: actrița Dorina Lazăr, care va primi Premiul de Excelență și muzicianul și promotorul muzical Florian Lungu, care va fi laureat al premiului special “Jazz Made in Romania”. Premiul special “RRC Responsabil” va fi primit de Mihaela Chiper, fondatoarea Asociației pentru Victimele Infracțiunilor Sexuale.

Cea de-a XXII-a ediție a Galei Premiilor Radio România Cultural va avea loc pe scena Teatrului Odeon, luni, 3 aprilie 2023, de la ora 18:00, și va fi transmisă în direct de Radio România Cultural. Accesul la eveniment se va face pe bază de invitații care pot fi solicitate la numărul de telefon 021 303 1515, de luni până vineri, între orele 9:00 și 14:00, sau la adresa de email: cultural@rornet.ro.

Producător: Radio România Cultural.

Partener: Teatrul Odeon.

[Pablo]

Timișoara este capitală culturală la cea de-a zecea ediție Bookfest

Citeaza

Salonul de Carte Bookfest Timișoara revine, la cea de-a X-a ediție, cu cele mai noi cărți la Centrul Regional de Afaceri, între 30 martie și 2 aprilie 2023. Cu ocazia aniversării speciale, este pregătit un eveniment de gală cu invitați de seamă, cele mai noi apariții editoriale și cele mai bune oferte. Sunt programate peste 40 de evenimente

Salonul de Carte Bookfest aniversează zece ediții în Timișoara. Astfel, este pregătit un eveniment de gală special pentru public, la care vor fi aduși invitați de seamă, cele mai noi apariții editoriale și cele mai bune oferte, la Centrul Regional de Afaceri CRAFT, între 30 martie și 2 aprilie 2023. Intrarea este liberă.

În toate cele patru zile, Salonul va putea fi vizitat între orele 10:00 și 20:00.

Sunt programate peste 40 de evenimente care vor prilejui iubitorilor de carte întâlniri memorabile și sesiuni de autografe de la personalitățile marcante ale culturii românești contemporane. Gabriel Liiceanu, Armand Goșu, Horia-Roman Patapievici, Radu Paraschivescu, Tatiana Niculescu, Ioana Pârvulescu, Sabina Fati, Alexandra Furnea, Rareș Moldovan, Cătălin Dorian Florescu, Cosmin Perța, Cristian Fulaș sunt doar câțiva dintre autorii ce vor fi prezenți la această ediție a Salonului Bookfest din Timișoara. Nu vor lipsi nici cunoscuții autori timișoreni Adriana Babeți, Mircea Mihăieș, Viorel Marineasa, Robert Șerban, Cristina Chevereșan, Claudiu Arieșan sau Radu Pavel Gheo.

Vor fi prezenți aproximativ 40 de expozanți, printre care cele mai importante edituri din România, distribuitori de carte, jocuri și muzică.

Salonul își deschide porțile joi, 30 martie, iar imediat după deschiderea oficială de la ora 12:00, primele evenimente vor fi dedicate copiilor. Astfel că, între orele 13:00 și 15:00, Asociația inEDU îi așteaptă pe copii la două ateliere Lectura te face M.A.R.E, susținute de Bianca Boroș.

Programul complet al evenimentelor va putea fi consultat în curând, AICI.