[Shhhh]

ker, la 17 februarie 2023 - 15:18, a spus:

Treceam prin centru (piata Victoriei) si pe langa mine treceau un baiat si o fata, si se tot mirau ce urat arata cladirea cu McDonald's. Mentionau tencuiala cazuta, raha**l de pasare care eu nici nu observasem ca e plin de el pe cladire, etc.
Eu chiar nu inteleg cum cei din conducere pot sa lase centrul in asa hal stiind inca din 2015 ca vom fi capitala culturala.
Pajavul e DEPLORABIL, lampile de iluminat sunt iarasi pline de raha* de pasare, panzele ce acopera palatul Loffler arata a tiganie pura, politehnica terminata doar pe jumatate cu schelele inca pe cladire, palatul de culoare gri (unde e KFC) cu schelele pe el.
Sincer ca si Timisorean mi-e rusine.
Am mai spus asta si am primit josvoturi dar continui sa sustin ca mai bine se dadeau bani ca sa se puna centrul la punct in loc de reabilitarea Caii Bogdanestilor care putea LINISTIT sa astepte pana dupa Capitala culturala.
Calea Bogdanestilor e la capatul lumii. Piata Victoriei e fata Timisoarei.
Sa nu mai vorbim ca Calea Bogdanestilor e uitata de lume de decenii. Exact acuma s-au trezit sa bage toti banii acolo.
Nu se putea astepta.
In schimb centrul Timisoarei e O MIZERIE. Si se pare ca cei care vin din alte orase vad asta foarte bine!
Ce alt oras in ziua de azi mai are pavajul pietei centrale in halul pietei Victoriei? Nici unul
Cluj, Oradea, Sibiu, Brasov, Targu Mures, Craiova au pajavul IMPECABIL
Nici macar pavajul din Unirii nu e ok fiindca ies buruienile prin pietre.
Eu is primul care cand aude pe cineva ca vorbeste TM de rau sare cu "stai putin ca Timisoara are cel mai mare centru istoric, cele mai multe cladiri istorice, e superior ca oras etc"
Dar incep sa imi schimb parerea.
Centrul Timisoarei e o rusine

Ti-e rusine ca esti timisorean? Tare ma mir. Intretinerea centrului la nivel de chitibusuri nu a existat niciodata, nu din 2015. Cladirile sunt in stadiul asta de la Revolutie. Mai mult, sunt cladiri private, nu are conducerea de a face cu ele. In afara de impozite marite si programe de sprijin (care exista), nu se poate face nimic. Dimpotriva, as putea spune ca nu au aratat niciodata mai bine ca acum. Sincer ma mir ca au reusit reabilitatarea atator cladiri avand in vedere numarul de pensionari care locuiesc in ele si sumele la care se ridica reabilitarea unei astfel de cladiri (de prin auzite ajunge si la 20.000 EUR de apartament).

Pe de alta parte nu putem sa bagam bani doar in centru. NU suntem un oras turistic. Si chiar daca am fi, nu poate sa existe doar centrul istoric si atat. Cat despre Capitala culturala, zicea cineva bine pe un alt topic ca, daca s-ar fi tinut in 2021 erau cateva concerte de muzica folclorica, jazz tm si cam atat.

Despre reabilitare uite aicicam cum s-a desfasurat.

[Pablo]

Expoziție de artă contemporană la pavilionul Isho, cu ocazia deschiderii oficiale Timișoara 2023 – Capitală Europeană a Culturii

Citeaza

Cu prilejul deschiderii oficiale Timișoara 2023 – Capitală Europeană a Culturii, pavilionul Isho găzduiește expoziția artistei Liliana Mercioiu Popa, un nume reprezentativ pentru scena de artă contemporană din Timișoara. Intitulată, „Linia (de conduită), trăsătura (de caracter) și punctul (de vedere)”, care va avea vernisajul în 18 februarie, la ora 18:00, și va fi deschisă pentru public până în 18 martie, de luni până vineri, între orele 17:00 – 19:00. În zilele deschiderii, din 17 până în 19 februarie, programul de vizitare va fi între orele 15:00 – 19:00. Activitățile dedicate publicului vor avea loc în fiecare zi de joi, printr-o serie de dialoguri, publicul urmând a fi implicat pe mai multe planuri, pe toată durata expoziției

„Lucrările care alcătuiesc această expoziție fac parte din serii recente, desene și picturi, dar și intervenții directe în spațiul expozițional prin care Liliana Mercioiu Popa abordează estetica ornamentului ca o estetică naturalistă – bazată pe mecanisme biologice sensibile mai ales la configurațiile formale de receptare a mediului înconjurător. Lucrările sale au un puternic coeficient obsesiv și hipnotic datorită sau în ciuda rigorii și disciplinei pe care le induc. Artista propune o nouă perspectivă – punând în dialog două moduri aparent rivale de a înțelege și apoi de a retranscrie realitatea, cel al matematicii moderne, prin conceptul de automate celulare, adică o rețea regulată de <«celule», fiecare conținând o «stare» aleasă dintr-un set finit și care poate evolua în timp, in principiu orientată spre viitor, și cel al țesăturilor tradiționale, strâns legate de contextul familiei sale și considerate mai arhaice. Punctele de întâlnire dintre ele reprezintă pentru ea necesitatea de asumare de către societate a concilierii tehnologiei cu natura și dorința de a flexibiliza perspectivele asupra lumii pentru a incita la transformări posibile. Astfel, Liliana Mercioiu Popa ne oferă, prin conjuncțiile dintre cele două limbaje (automatele celulare și limbajul ornamental al țesăturilor tradiționale), o abordare mai directă a vibrației, ritmicității și ciclicității naturii, a relațiilor de interdependență cu mediul înconjurător și a jocului perpetuu autogenerativ al vieții (al celulelor) care ne privește pe noi toți. Faptul că anumite practici, cum ar fi țesutul și ornamentația populară, nu exclud gândirea matematică și rațională, permițând în același timp o concepție simbiotică a omului și a naturii, indică faptul că rațiunea nu trebuie să devină un obstacol în alegerea acelor dovezi de percepție a lucrurilor care ne pun în continuitate directă, primară și organică cu natura” este succinta caracterizare făcută expoziției de curatorul acesteia, Ami Barak.

Liliaana Mercioiu Popa trăiește în Timișoara și s-a făcut remarcată prin participarea, în 2015 și 2019, la Bienala Internațională Art Encounters și mai recent cu o expoziție personală notabilă la Muzeul Național de Artă Contemporană București, dezvăluind o artă diversă care vine ca „o continuare logică a unui capitol al istoriei artei care este abstracția geometrică”.

La rândul ei, Liliana Mercioiu Popa spune despre propriile lucrări: „Prin apropierea mea de țesăturile și ornamentica tradițională (acum vreo doi ani) doream să exprim ceva din apropierea organică de natură pe care acestea le ofereau, prin materialele utilizate care erau organice, vopsite natural, procesate direct de către corp, în relație cu desfășurarea ciclică a naturii (iarna) etc. Ornamentica aducea și ea un joc al culorilor într-un grid, într-un mod care mi se părea autogenerativ (formele derivă unele din altele), continuu, precum pulsația vieții în natură. Aceste observații le-am valorificat și în seriile anterioare de lucrări, aflate în vechiul atelier. La descoperirea invenției lui Neumann, numită cellular automata, ce poate simula prin calcul matematic computațional o varietate de sisteme din lumea reală, inclusiv cele biologice și chimice, am fost surprinsă de corespondențele vizuale ce se crează cu structurările de forme din țesăturile și cusăturile tradiționale, ceea ce presupune existența unui substrat matematic destul de complex, dar realizat organic, intuitiv, natural. Particularitatea automatului lui Neumann este că se autocopiază, a fost creat pentru a face copii ale unei configurații inițiale foarte complexe. El pornise de la ideea de a construi niște mașini care să se multiplice singure, producând totodată condiții de viață similare cu cele de pe Pământ, pe alte planete, care să ducă la apariția spontană a vieții. În prezent automatele celulare se folosesc în mai multe domenii precum geologia, pentru a se explica, de exemplu, cum se modelează forma bazinelor râurilor și deltelor, sau în biologie prin descoperirea modului cum se formează modelele de pe corpul animalelor, precum la scoici, pești sau zebre. Pentru mine abordarea aspectelor ecologice în acest demers se justifică din perspectiva unor exemple de practici care ne pun în continuitate cu natura, nu în contradicție, ceea ce prin evoluția științei și tehnologiei s-a întâmplat în multe cazuri, ducând la Antropocen. Am dorit totodată, prin alăturarea acestui exemplu al automatelor celulare, să arăt și exemple ale folosirii lor și în sens benefic, pentru înțelegerea, și astfel, conservarea vieții.”

Expoziția este organizată de asociația T-act și beneficiază de parteneriatul cultural al fundației Art Encounters și de susținerea Facultății de Arte și Design din Timișoara și al Civitronic SRL.

[Pablo]

Colaborări spectaculoase între artiști locali și artiști internaționali la deschiderea Timișoara 2023

Citeaza

Deschiderea oficială a programului Timișoara 2023 – Capitală Europeană a Culturii, care va avea loc pe 17-19 februarie 2023, intră cu pași repezi în atmosfera de sărbătoare culturală alături de nume remarcabile ale scenei de teatru, film și muzică din Timișoara și întreaga țară. Regia spectacolului de deschidere este realizată de Bobi Pricop, unul dintre cei mai în vogă regizori, colaborator al celor mai importante teatre din România

Propune formule artistice inovatoare la festivaluri internaționale, spectacolele sale sunt multipremiate, iar în 2017 a figurat pe lista candidaților la Premiul Europa pentru Teatru – Realități teatrale. Gazdele așteptatului eveniment sunt actrițele timișorence Christine Cizmaş și Ioana Bugarin. Christine Cizmaş, membră fondatoare a teatrului „Auăleu – Teatru de Garaj şi Curte”, a participat în repetate rânduri la turnee și festivaluri de mare însemnătate alături de trupa Teatrului German din Timișoara, iar Ioana Bugarin este actriță în echipa Teatrului Odeon și a avut roluri notabile în mai multe filme, precum „Scara” (2020) și serialul HBO „Ruxx”.

Unul dintre cele mai importante momente ale serii va fi susținut de formația Implant Pentru Refuz. Cu peste 26 de ani de existență și sunet mereu proaspăt, vor continua să scrie povestea complexă a muzicii contemporane la marea deschidere alături de invitații speciali Adrian Despot și Dan Byron. Adrian Despot este un respectat și iubit artist muzical autohton, vocal al trupei Vița de Vie, iar Dan Byron, cu peste 20 de ani de activitate în muzica alternativă din România, a compus împreună cu byron, trupa în care activează din 2009, soundtrack-ul unui serial original HBO România, a filmat concertul „Live Underground” din Salina Turda și este una dintre trupele fanion ale rock-ului românesc contemporan. O premieră absolută va fi colaborarea pe scenă dintre Implant Pentru refuz și Alyona Alyona, o artistă din Ucraina care a devenit, în mai puțin de un an, o senzație a scenei hip-hop. În anul de debut al carierei sale, în 2019, a devenit câștigătoarea premiului ANCHOR Award (Premiul internațional de muzică al Festivalului Reeperbahn pentru cel mai promițător talent muzical emergent), iar în 2021 a primit Premiul Music Moves Europe Talent și Premiul Publicului la ESNS, Olanda.

În 2022, Alyona era deja membră a juriului la Music Moves Europe Awards, iar revista Forbes Magazine a remarcat-o în categoria „30 de muzicieni sub 30 de ani”. Sărbătoarea din Unirii va continua cu Muaré Experience, un spectacol excepțional care îmbină concertul rock al celor de la Duchamp Pilot, acompaniați de cunoscutul chitarist timișorean Horea Silvio Crișovan, cu un show de acrobații aeriene al companiei spaniole Voalá Project. De asemenea, Taraf de Caliu vor concerta alături de clarinetistul bulgar Filip Simeonov, țambalistul Alexei Ciobanu de la Ansamblul Folcloric „Timișul” și formația IMPEX. Cunoscutul compozitor suedezo-britanic Jay-Jay Johanson va susține un concert în sala Palatului Culturii pe data de 18 februarie și o va avea în deschidere pe EMAA, tânără artistă originară din Lugoj care a scris muzică alături de artiști precum The Motans și a avut difuzări pentru show-uri TV precum „Hackerville” difuzat pe HBO Europa și TNT Series. Nu în ultimul rând, îl vom avea pe compozitorul și pianistul român Andrei Irimia, care ne va încânta cu muzica sa specifică neoclasică hipnotică, fiind acompaniat de Abel Chircă, violonist în cadrul Orchestrei Filarmonicii Banatul Timișoara.

[ker]

Shhhh, la 17 februarie 2023 - 17:09, a spus:

Ti-e rusine ca esti timisorean? Tare ma mir. Intretinerea centrului la nivel de chitibusuri nu a existat niciodata, nu din 2015. Cladirile sunt in stadiul asta de la Revolutie. Mai mult, sunt cladiri private, nu are conducerea de a face cu ele. In afara de impozite marite si programe de sprijin (care exista), nu se poate face nimic. Dimpotriva, as putea spune ca nu au aratat niciodata mai bine ca acum. Sincer ma mir ca au reusit reabilitatarea atator cladiri avand in vedere numarul de pensionari care locuiesc in ele si sumele la care se ridica reabilitarea unei astfel de cladiri (de prin auzite ajunge si la 20.000 EUR de apartament).

Pe de alta parte nu putem sa bagam bani doar in centru. NU suntem un oras turistic. Si chiar daca am fi, nu poate sa existe doar centrul istoric si atat. Cat despre Capitala culturala, zicea cineva bine pe un alt topic ca, daca s-ar fi tinut in 2021 erau cateva concerte de muzica folclorica, jazz tm si cam atat.

Despre reabilitare uite aicicam cum s-a desfasurat.

In Oradea cum a putut Bolojan sa plateasca reabilitarea cladirilor fara "acord" de la proprietari si ii olbige sa plateasca inapoi in rate?

La noi de ce nu se poate la fel?

[Pablo]

Auchan România devine partener oficial al Capitalei Europene a Culturii 2023 – Timișoara, continuând acțiunile care sprijină dezvoltarea brandului de țară

Citeaza

Auchan România își reconfirmă sprijinul pentru promovarea valorilor locale, a turismului durabil și dezvoltarea orașelor și comunităților prin cultură, devenind partener oficial al Capitalei Europene a Culturii 2023. Prin titlul oferit, Timișoara devine anul acesta un oraș în care excelența culturală primează și oferă localnicilor și vizitatorilor străini un variat program cultural format din aprox. 30 de evenimente săptămânal, 12 festivaluri muzicale și peste 15 festivaluri tematice, la care vor participa peste 2500 de artiști

Prezentă de peste 16 ani în Timișoara, cu 5 magazine și 600 de angajați pe plan local, Auchan este un membru activ în viața comunității locale și susține îmbunătățirea calității vieții și a mediului înconjurător.

„Felicităm Timișoara pentru obținerea acestei titulaturi prestigioase și suntem onorați să participăm la sprijinirea dezvoltării programului cultural din acest an. Suntem convinși că acesta va avea un puternic impact la nivelul comunității locale, atât din punct de vedere social, cât și economic. Mai mult, considerăm că acest proiect are o miză importantă în promovarea României peste hotare, iar unul dintre obiectivele noastre este să contribuim ori de câte ori avem ocazia la expunerea frumuseților și valorilor locale către publicul internațional. Agenda culturală a Timișoarei în acest an este una absolut fabuloasă și merită să fie pe lista de destinații a fiecărui român și turist străin. În plus, pentru a sărbători alături de clienții noștri acest an important, magazinele noastre din regiune vor pregăti acțiuni și proiecte speciale pentru timișoreni”, a declarat Tiberiu Dănețiu, Director Marketing Auchan Retail România.

Implicarea în acest proiect este un pas firesc pentru Auchan, ca parte a inițiativelor de anvergură de promovare a valorilor, oamenilor sau locurilor din România. Această filozofie a fost exprimată prin numeroase proiecte, printre cele mai importante numărându-se producția filmului România neîmblânzită, cel mai vizionat documentar românesc despre natura țării noastre, proiectat în peste 50 de țări și desemnat cel mai bun film documentar despre natură, mediu și ecologie la Cannes 2018 Corporate Media & TV Awards. Un alt exemplu marcant este și parteneriatul de lungă durată cu Federația Română de Ciclism pentru organizarea și finanțarea Turului României, competiția sportivă cu cea mai îndelungată tradiție din țara noastră. Cu sprijinul Auchan, în 2022, evenimentul a fost transmis pentru prima dată la nivel internațional, în peste 50 țări, către o audiență de peste 100 de milioane de oameni, promovând astfel peisajele României.

Cum se implică Auchan în programul Timișoara 2023

În cadrul programului cultural derulat în Timișoara, Auchan va fi prezent încă de la festivitatea de deschidere din weekend-ul 17-19 februarie, precum și în diverse evenimente ce se vor desfășura pe parcursul anului, punând accent pe:
promovarea produselor și preparatelor culinare românești;
integrarea grupurilor sociale dezavantajate prin cultură și implicare civică în cadrul Festivalului ROD;
educația și informarea publicului despre importanța protejării mediului înconjurător în cadrul festivalului de muzică VestFest;
promovarea personalităților culturale și a trupelor de teatru românești în cadrul Festivalului Internațional de animație și teatru pentru copii.

Mai mult, anul acesta Auchan marchează și începutul unui parteneriat cu Universitatea Politehnica Timișoara, fiind alături de aceasta în organizarea a două evenimente de amploare. Astfel, din dorința de a susține un stil de viață sănătos prin mișcare, Auchan devine partener al cursei de ciclism PoliBike, eveniment sportiv dedicat atât amatorilor, cât și cicliștilor profesioniști. De asemenea, compania va susține și un proiect mai larg de deschidere a spațiului academic și de comunicare multidisciplinară cu spațiul public, menit să prezinte publicului timișorean, într-un format de talk-show live, români care au făcut cariere de excepție în alte colțuri ale lumii, care au obținut performanțe profesionale cu totul deosebite și fac parte din elitele mondiale ale domeniilor în care își desfășoară activitatea.

Despre Auchan

Auchan România are în portofoliu 327 de magazine, cuprinzând 33 de hipermarketuri, 7 supermarketuri și 287 de magazine de ultra-proximitate MyAuchan, din care peste 270 în stațiile Petrom, cât și magazinul online auchan.ro. Cu o cifră de afaceri cu taxe în 2021 de peste 1,2 miliarde de Euro, Auchan propune locuitorilor din orașele în care sunt prezente magazinele sale un comerţ modern, de calitate, cu cele mai largi game de produse şi un concept de discount responsabil, cu toate preţurile mici, în fiecare zi. Auchan este certificat Customers’ Friend și a primit statutul Customers’ Friend - Superior Excellence.

[Florin.B RATT]

Citez din Tion: "Seara s-a încheiat cu un concert al lui DJ Fritz.... Kalkbrenner."

[timis2]

Auchan nu a plecat din Rusia.

https://www.hotnews....din-ucraina.htm


https://adevarul.ro/...za-2243352.html

Aceasta postare a fost editata de timis2: 17 februarie 2023 - 23:45

[Revenge]

Oricâte discuții n-ar exista, mie mi-a plăcut evenimentul de astăzi. In afară de DJ (probabil pentru că nu mă prea pasionează genul de muzică) pot zice sigur că am savurat fiecare moment. Asta contează cu adevărat. Am vorbit cu foarte mulți străini astăzi. Toți au rămas impresionați.


Da, poate mai sunt clădiri nerenovate sau in curs de renovare. Nu e centrul vechi ideal, dar s-au mișcat totuși lucrurile în ultimii 2-3 ani. Asta pe langa faptul că sunt proprietăți private...Din perspectiva mea mult mai importanta e emoția pe care ți-o trezește evenimentul și oamenii, care sunt cei mai importanți. A fost și un monolog sugestiv între prestația celor de la Implant pentru refuz și Muare Expérience.

P.S. chiar as vrea sa aflu de la colegul de mai sus mai multe detalii despre cum a reușit Bolojan sa plătească reabilitarea clădirilor fără "acord". Chiar nu sunt la curent.

Sper totuși că n-am ajuns sa comparăm ce oferă un oraș din perspectiva unui pavaj...

[Janto A.]

Se pare că și unii invitați au fost nemulțumiți, precum domnul Ioan Holender:
https://www.ziuadeve...ana-a-culturii/

Un mic paragraf (Sunt mai multe reproșuri prezente în articol):

Citeaza

”Pianistul, pe care nu în cunosc, cânta într-un ritm încet, anost, parcă de înmormântare. Totul avea aceeași tonalitate. O muzică fără calitate, inferioară. Totul a culminat atunci când a început să facă dedicații pentru fiică și soție. Atunci am spus <<Ajung>>. Cred că suntem într-o lume liberă în care ne putem spune părerile. Nu exprimam o insultă. La Opera din Viena publicul strigă <<Buu>> atunci când este nemulțumit. Totul a fost îngrozitor de plictisitor. Am plecat din sală, cum au făcut mulți alții. Nici măcar nu s-au mai oprit în foaierul operei, unde așteptau bucatele apetisante, și unde puteau să mai socializeze. Din cauza pianistului îngrozitor. Nu știu cine este, dar cineva l-a angajat. Cred că am fi găsit un pianist român care să cânte”, ne-a declarat maestrul Holender.

[Pablo]

FOTO. Show grandios în Piața Unirii. Timișoara este Capitală Europeană a Culturii!

Citeaza

Spectatori de toate vârstele din Timișoara, din țară și din străinătate au venit în Piața Unirii să ia parte la evenimentul festiv „Sărbătorim Deschiderea!”. Anul acesta, Timișoara împarte titlul de Capitală Europeană a Culturii cu orașele Elefsina din Grecia și Veszprém din Ungaria

Piața Unirii este arhiplină de oameni. Pe lângă limba română, în piață se vorbește în germană, engleză, italiană, maghiară, spaniolă, japoneză, semn că evenimentul de deschidere al Programului Timișoara 2023 – Capitală Europeană a Culturii a reușit să atragă numeroși turiști.

Deși terasele au fost ridicate temporar din Piața Unirii din motive de securitate, toate localurile din Centrul Istoric sunt deschise și chiar luate cu asalt de localnici ori turiști. Fie că preferă bucătăria românească sau cea internațională, vizitatorii pot constata că Timișoara se remarcă și prin gastronomie.

Grandiosul spectacol din Piața Unirii a fost deschis de DJ set & VJ-ing și Doctorul Sinteză & K-Lu. Mai apoi au concertat Implant Pentru Refuz feat. Dora Gaitanovici, Adrian Despot, Dan Byron, Alyona Alyona, unde spectatorii s-au bucurat de acorduri rock.

La ora 20 Timișoara a primit premiul Melina Mercouri, iar imediat apoi a avut loc un spectacol aerian realizat de Muaré Experience pe ritmurile Duchamp Pilot, Voalá Project feat. Horea Silvio Crișovan.

De la ora 21 atmosfera a fost animată de Taraf de Caliu & Impex, Filip Simeonov, Alexei Ciobanu, iar spectatorii au făcut și o horă.

[Pablo]

FOTO. Timișoara, distinsă de CE cu premiul Melina Mercouri pentru programul TM2023

Citeaza

Vineri, 17 februarie, în deschiderea programului Timișoara - Capitală Europeană a Culturii, comisarul european Adina Vălean a înmânat orașului premiul Melina Mercouri pentru îndeplinirea cu succes a obligațiilor asumate prin dosarul de candidatură au fost îndeplinite cu succes

Comisarul european Adina Vălean a înmânat astăzi Timișoarei premiul Melina Mercouri al Comisiei Europene (CE), care se acordă capitalelor europene ale culturii dacă toate obligațiile asumate prin dosarul de candidatură au fost îndeplinite cu succes.

Jurații europeni au considerat că echipa care se ocupă de realizarea programului TM2023 a făcut față provocărilor, găsind soluții „la cerințele structurale și legislative complexe și protejându-și în același timp viziunea inițială cu care s-a candidat”.

Premiul, în valoare de 1,5 milioane de euro, va ajunge în „vistieria” orașului după evenimentul de deschidere din weekendul 17-19 februarie, cel târziu în luna martie. Suma va fi folosită pentru a crește impactul european al titlului pentru oraș.

Capitală Europeană a Culturii

Uniunea Europeană este cea care desemnează un oraș sau mai multe pentru a purta titlul de Capitală Europeană a Culturii, pentru o perioadă de un an, timp în care acesta are misiunea de a organiza o serie de evenimente culturale în spiritul valorilor UE de „unitate în diversitate”.

Titulatura reprezintă totodată o oportunitate pentru fiecare dintre aceste orașe de a-și crește vizibilitatea la scară internațională, de a atrage turiști și fonduri, de a schimba imaginea orașului prin investiții și de a încuraja cultura și arta – în special atunci când evenimentele sunt integrate într-o strategie de dezvoltare pe termen lung.

Comisia Uniunii Europene este cea care gestionează acordarea titlului, până în momentul de față peste 60 de orașe fiind desemnate Capitală Europeană a Culturii. În 2023, acest titlu îl poartă Timișoara (România), Veszprém (Ungaria) și Elefsina (Grecia).

Această idee, de a desemna anual un oraș al culturii, le-a venit în 1958 Melinei Mercouri, ministrul Culturii din Grecia, și omologului său francez Jack Lang.

[Pablo]

Iulius Town, partener principal Timișoara 2023 – Capitală Culturală Europeană: sâmbătă – spectacol unic cu drone

Citeaza

Din acest weekend, Timișoara devine unul dintre orașele simbol ale Europei, fiind a doua metropolă din România care primește titlul de Capitală Europeană a Culturii. Manifestările au început, iar timp de trei zile vor avea loc o varietate de evenimente inaugurale în mai multe zone din oraș. O parte dintre acestea se vor desfășura la Iulius Town, unul dintre partenerii principali ai Timișoara 2023. Spectacol de lumini cu 150 de drone, dar și momente artistice vor completa atmosfera efervescentă de la Iulius Town

Situat într-o zonă ușor accesibilă, la doar câteva minute de mers pe jos de centrul orașului, ansamblul mixed-use este un loc preferat deja de timișoreni pentru a-și petrece timpul liber.

Încă de la inaugurare, Iulius Town a devenit parte din comunitatea timișoreană, fiind un catalizator între publicul larg și evenimentele educativ – culturale, iar susținerea Timișoara Capitală Europeană a Culturii în 2023 este un pas firesc în relația de simbioză creată între public și proiect.

Acces gratuit la District23 The Showcase și Sound of Light

În parcul Iulius Gardens va avea loc, sâmbătă și duminică, District 23, un eveniment pilot, unde mai mulți artiști naționali și locali vor performa. În prima zi, pe 18 februarie, la Iulius Town va avea loc și un spectacol de lumini inedit – Drone Light Show, iar 150 de drone vor survola cerul în tandem, creând pentru spectatori un joc de lumini inedit, dar și imagini dinamice. District 23 este un concept creat de Flight Festival, Vest Fest și Magnetic Festival.

Circuitul evenimentelor din cadrul Timișoara 2023, continuă și în interiorul Iulius Town, unde se desfășoară proiectul de debut al Asociației Imago Dei. În cadrul Sound of Light, două pianine pictate și iluminate de artiști plastici din Timișoara și Arad, urmărind motto-ul oficial al Timișoara 2023 – „Shine your light”, sunt expuse în zona Atrium și Intersport. Sâmbătă și duminică, elevi ai Liceului de Artă „Ion Vidu” din Timișoara, dar și alți pianiști cu background-uri diferite vor „lumina” prin talentul lor, în intervalul orar 13.00 – 19.00.

Iulius Town este unul dintre partenerii principali care vor face acest an memorabil pentru Timișoara și pentru toți cei care vor participa la evenimente.

[Tihomir]

Janto A., la 18 februarie 2023 - 05:42, a spus:

Se pare că și unii invitați au fost nemulțumiți, precum domnul Ioan Holender:
https://www.ziuadeve...ana-a-culturii/

Un mic paragraf (Sunt mai multe reproșuri prezente în articol):

Sa ii spuna cuiva Excelentei Sale Sir Maestrul ca sunt 140 de evenimente si in multe din ele si "pictori" timisoreni, si ca multi artisti timisoreni sunt parte din programul ECOC de anul acesta. Adica sincer, cam orice artist relevant si care a vrut sa se implice, a putut s-o faca.

[mile]

Conform programului, ieri au fost organizate 48 de evenimente culturale pe raza orasului. Insa 6 din ele s-au desfasurat pe scena din Piata Unirii intre ora 19 si pana dupa ora 22 cand s-a terminat ultimul din Unirii. Practic spectacolul din Unirii a fost impartit in 6 evenimente, pe artisti si genuri.

Deci, in afara de acest spectacol mai raman 42 de evenimente de mai mica anvergura, multe dintre ele suprapuse ca timp de desfasurare.
Ma intreb cui ii foloseste aceasta lista atat de mare de evenimente. Cred ca in ultimii 5 ani de zile nu am fi avut atatea evenimente cu pandemia exclusa.
Cine ar fi vrut sa participe la mai multe dintre ele, nu cred ca ar fi apucat mai mult 4 - 5 maxim.
Ma gandesc ca anul este lung, abia a inceput, si atunci de ce aceasta inghesuiala intr-o singura zi?


Astazi sunt programate 55 de evenimente culturale. Unele sunt aceleasi din ziua precedenta dar cele mai multe sunt continuari ale zilei de ieri sau cu totul diferite de ieri. Mi se pare din nou un numar exagerat, bun pentru bifat.


Maine, duminica, sunt prevazute 41 de evenimente. Deci aproape de 150 evenimente in 3 zile...Uluitor!...

[Florin.B RATT]

mile, la 18 februarie 2023 - 10:33, a spus:

Ma intreb cui ii foloseste aceasta lista atat de mare de evenimente.

Statisticienilor. Celor care le plac cifrele, sa numere, sa adune, sa fie cat mai mari.

[Janto A.]

Tihomir, la 18 februarie 2023 - 10:25, a spus:

Sa ii spuna cuiva Excelentei Sale Sir Maestrul ca sunt 140 de evenimente si in multe din ele si "pictori" timisoreni, si ca multi artisti timisoreni sunt parte din programul ECOC de anul acesta. Adica sincer, cam orice artist relevant si care a vrut sa se implice, a putut s-o faca.

Dl. Holender a făcut și câteva remarci mai ciudate în timpul interviului dat TVR-ului (La întrebarea: De ce ar trebui să viziteze oamenii Timișoara?, a spus că lumea nu trebuie să se aștepte la un Paris, fiindcă e doar Timisoara ).

[mile]

Si ii dau dreptate lui Holender legat de comentariul sau cu Timisoara...

Cand traiesti o mare parte a vietii in Viena si umbli cel putin prin Europa de-a lungul si de-a latul ei, nici nu poti spune altceva despre Timisoara care, vedem si noi (cei care vrem sa vedem), are multe lipsuri pe toate liniile si directiile. El a spus ce a gandit. Putea fi si fals insa la nivelul lui si la varsta lui nu este permis acest lucru, daca ai capul pe umeri si esti lucid.


Poti fi si un oras mai mic decat Timisoara dar daca totul este intretinut, aliniat, curat, devii atragator. Dar daca chiar in zona centrala ai cladiri impresionante acoperite cu mesh-uri, cu schele pe ele, cu tencuieli cazute, cu rahat de porumbei si ciori mai peste tot, si asta ani si ani de zile, ce concluzie poti trage? Si sa nici nu vezi preocupari pentru indreptarea situatiei.


LE Sunt sigur ca dl Holender a mai venit din cand in cand in Timisoara sperand sa vada schimbari majore in oras insa totul era la fel, fara schimbari deosebite, precum a lasat...
Puteam avea o filarmonica noua in gradina de vara a cinema Capitol, puteam avea Piata Victoriei renovata (cu parcare subterana) si prelungita pana la Bega, cu pasajul din fata Operei dezafectat, facut ceva cu el. Nu, toate stau nemiscate. Muzeul National al Banatului incremenit si el in timp si acoperit in continuare de o padure, parcarea de la Modex tot acolo...Nici o schimbare semnificativa!...

[Tihomir]

Janto A., la 18 februarie 2023 - 10:42, a spus:

Dl. Holender a făcut și câteva remarci mai ciudate în timpul interviului dat TVR-ului (La întrebarea: De ce ar trebui să viziteze oamenii Timișoara?, a spus că lumea nu trebuie să se aștepte la un Paris, fiindcă e doar Timisoara ).

Tot anul o sa fie asa, cu fosile care isi dau importanta mai mare decat cred ca au. Stii cum e, la varsta asta ori esti intelept ori te transformi in fix ce s-o transformat domnul maestru exceptional sir Holender. Din fericire, o mare parte din prietenii mei straini vor sa viziteze Timisoar anul asta si in general ieri mi s-o parut o atmosfera buna in oras.

Aceasta postare a fost editata de Tihomir: 18 februarie 2023 - 11:16

[Pablo]

„Zambara Kabarett”, spectacol pe muzică de Blazzaj la Teatrul Basca din Timișoara

Citeaza

Musicalul „Zambara Kabarett”, cel mai recent spectacol al teatrului Basca, cu un text scris de dramaturgul Andrei Ursu care este pus în scenă de Ana Maria Ursu, va avea premiera în 19 februarie, de la ora 19:00, cu prilejul deschiderii oficiale a Capitalei Europene a Culturii Timișoara, următoarea reprezentație fiind programată pentru data de 20 martie. Numele spectacolului este inspirat din istoria locală, prin metamorfoza vechii denumiri Zurobara, dar „Zambara Kabarett” se dorește a fi o poveste despre un oraș real, care se privește în oglindă și se minunează de ceea ce vede

Spectacolul este un cabaret social care abordează cu umor și ironie subiecte actuale și serioase din Zambara, precum diferite abuzuri, sisteme de control, probleme sociale și dileme existențiale ale acestui început de secol din orașul care se pregăteşte să devină Capitală Europeană a Culturii în România. Ana Maria Ursu mărturisește că a fost un spectacol provocator, în care „ne-am jucat cu diverse forme artistice, am îmbinat clasicul cabaret cu dansul contemporan, teatrul cu muzica live și muzica cu textul. Poveștile din spectacol sunt și reale și feminine, dar par fantastice pentru că sunt puse în lumini colorate și costume frumoase. Este o declarație de dragoste față de Zambara, un oraș stratificat emoțional, aglomerat, pe alocuri gălăgios dar care și inspiră”.

Distribuția este alcătuită din actrițele Larisa Belcea, Dana Borteanu, Cristina Rotaru, Ana Indricău, Andra Ioanaș, Jacqueline Kohl, Alina Mihocaș și Jasmina Mitrici, muzica e compusă și interpretată de trupa Blazzaj, coregrafia e semnată de ucraineanca Viktoriia Medviedieva, cooptată de echipa teatrului de la sfârșitul anului trecut, scenografia a fost realizată de Lia Pfeiffer, grafica îi aparține lui Dan Ungureanu, iar costumele sunt realizate de Elena Mazăre.

[Pablo]

PROGRAM. TM2023 continuă. A doua zi de evenimente

Citeaza

După deschiderea spectaculoasă de vineri a programului Timișoara - Capitală Europeană a Culturii, activitățile, concertele, expozițiile și spectacolele continuă. Acestea se adresează tuturor vârstelor și acoperă o gamă largă de gusturi

Vineri, la Timișoara, a avut loc marea deschidere a TM2023. La Ceremonia de Gală au participat oficiali de rang înalt din aproape 50 de țări, printre ei numărându-se parlamentari și europarlamentari, primari ai orașelor cu care Timișoara este înfrățită, ambasadori, reprezentanții Casei Regale – Majestatea Sa Margareta Custodele Coroanei române și Alteța Sa Regală Principele Radu al României, ministrul Culturii Lucian Romășcanu și premierul Nicolae Ciucă.

După aceea, în Piața Unirii s-a dat startul distracției. Pe scenă au urcat Doctorul Sinteză și K-Lu, Implant Pentru Refuz împreună cu Dora Gaitanovici, Adrian Despot, Dan Byron și Alyona Alyona. La ora 20, Timișoara a primit premiul Melina Mercouri. Comisarul european Adina Vălean a înmânat orașului acest premiu pentru „îndeplinirea cu succes a obligațiilor asumate prin dosarul de candidatură”. Vă reamintim, premiul vine însoțit de 1,5 milioane de euro, sumă care va fi folosită pentru promovarea TM2023.

Aproximativ 10.000 de spectatori s-au bucurat apoi de un spectacol grandios oferit de Duchamp Pilot & Muaré Experience, după care au dansat pe muzica celor din Taraf de Caliu și a oaspeților lor. De remarcat au fost organizarea și atmosfera civilizată; forțele de ordine dirijau traficul (mai ales în condițiile în care anumite străzi au fost închise) și supravegheau mulțimile, echipajele de ambulanțe erau pe poziții, voluntarii în uniforme galbene se plimbau printre cei prezenți și se asigurau că totul decurge conform planului, iar centrele de informare erau luminate, semnalizate și pline de oameni pregătiți să acorde o mână de ajutor.

Evenimentul de vineri a atras vizitatori din întreaga lume, însă acesta face parte dintr-o strategie mai amplă, care pe termen lung să consolideze comunitatea locală, promovând cultura și accesul la ea. Astfel, evenimentele continuă.

Sâmbătă, 18 februarie, sub titlul „Idei care schimbă lumea”, filozoful german Peter Sloterdijk și scriitorul și regizorul român Andrei Ujică vor avea un dialog public de neratat, despre „filmul filosofiei și filosofia filmului”. Conferința are loc de la ora 16, în Aula Magna a Universității de Vest.

La Muzeul de Transport Public „Corneliu Miklosi” are loc deschiderea, în prezența artiștilor și a curatorilor, expoziției colective centrale „Chronic desire – Sete cronică”. Aceasta este urmată de o sesiune de dialog pe tema ecologiei și politicii într-o lume aflată în schimbare.

La Universitatea Politehnica Timișoara, de la ora 10 începe XR Show Spotlight Heritage Timișoara; Experimentarium. XR Show Spotlight Heritage Timișoara oferă între 18-19 februarie 2023, orele 10–17, tururi ghidate în Experimentarium și Muzeul UPT cu tehnologii digitale (realitate augmentată/virtuală/mixtă, holograme, aplicații interactive) și de știință (demonstrații spectaculoase de fizică, experimente de chimie pentru cele cinci simțuri, prezentarea premierelor tehnice ale Timișoarei).

La Stația de Tratare a Apei Urseni, de la ora 11, copiii și tinerii scriitori au ocazia să se întâlnească și să participe la un atelier susținut de scriitorul Robert Șerban. Tot la Uzina de Apă vor avea loc tururi ghidate.

Între orele 12 și 18, la Casa Tineretului au loc spectacole de teatru senzorial puse în scenă de Teatrul Senzorial Labirint „Refugiul”. Tot aici au loc ateliere transdisciplinare, dar și un panel cu 13 speakeri locali pe teme sociale, comunitare, sustenabile și artistice.

La INDECIS artist run space (Str. Coriolan Brediceanu 2) va putea fi vizitată expoziția „Timpuri Noi: Xenogeneze ale SF-ului”, accesul fiind gratuit. Expoziția prezintă traiectorii și dinamici care au pornit din comunitățile SF, din fandomul primar SF, dar care acum aparțin tuturor. Conceptul pornește de la ideea că oriunde ne-am afla, chiar și în cel mai izolat loc imaginabil, extremitatea realității contemporane ne duce în SF, cu întâlniri de gradul trei la tot pasul.

De la ora 18:30, la Palatul Culturii va concerta cântărețul și compozitorul suedez-britanic Jay-Jay Johanson. În deschiderea concertului va urca pe scenă cântăreața EMAA, originară din Lugoj.

Între orele 10 și 17, va putea fi vizitată expoziția „Laboratoarele Memoriei”, la sediul Asociației Pietatea Bănățeană. Laboratoarele Memoriei deschide către public un spațiu inedit, la granița dintre cartierele Cetate și Fabric, într-un format inovator care îmbină arta contemporană cu o practică răspândită dar ignorată, respectiv pregătirea pragmatică pentru părăsirea vieții.

Evenimentele sunt accesibile persoanelor cu dizabilități.